3,510 matches
-
propensiunea spre interogație și relativizare a celui care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a textului este susținută de apelul la doi naratori care își descriu dialogic - unul diaristic, iar celălalt prin procedeul epistolar - parcursul existențial. Prin aceeași strategie care mizează pe rememorare, confesiune și jurnal se reconstituie, în romanul Vămile iubirii (1988), o ambianță aparent romantică, creată de trei femei care doresc să realizeze, fiecare prin datele ei temperamentale, cuplul cu un partener ideal. „Vămile iubirii” fiind numeroase și repetabile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
ce se alimentează din „izvoarele verbului” (S.B.). În definitiv, doar în-scris se vorbește de/spre D-zeu: „D-zeu este, chiar dacă nu există”... un adevăr aberant, o aberație adevărată! În lupta cu finitudinea, cu sinele ca finitudine, „avocatul lucidității” a mizat pe subterfugii nonscripturale: muzica („Eu aud viața”), umorul și recursul la copilărie („întoarcerea la bucuriile copilăriei îți dă iluzia că moartea se îndepărtează, că nu-ți poate da tărcoale” - S.B.)... fie pe stratagema bibliotecii pharmakon-ice, pe scrierile autorilor precum Pascal
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
de obiectat dacă aceasta ar fi anexat Luxemburgul 416. Pretextând "o rea administrare" a ducatului Holstein, încredințat Austriei, Prusia invada acest teritoriu, declanșând în acest fel războiul cu Habsburgii. Mai târziu, Bismarck mărturisea că niciodată nu i se întâmplase să mizeze totul pe o carte: avea împotriva sa Austria, Bavaria, Saxonia, Hanovra, Würtenberg, Baden, Hessa, Nassau și Frankfurt. Mai mult chiar, în Prusia conflictul dintre rege și Landtag nu era stins, iar Bismarck era acuzat în mod deschis de provocarea unui
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
neînțelegerilor dintre Germania și puterile occidentale cu privire la acest subiect 531. În consecință, Germania trebuia să primeacă un tratament special cu privire la dezvoltare, printr-o promovare în termeni economici realiști 532. Oprirea înaintării bolșevismului spre centrul Europei a fost cartea pe care mizau germanii în primirea sprijinului economic. În acest scop, Franța preconiza formarea unei noi "bariere estice", alcătuită din Polonia, Cehoslovacia și România, în fața unor tendințe expansioniste din partea Austriei, Germaniei sau Rusiei. În aceeași problemă, obiectivul Statelor Unite era cu totul altul, acestea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
într-un sistem strict autoritar. Ideea reunificării nu a fost niciodată abandonată. Reunificarea celor două Germanii era prevăzută în Constituția RFG (Grundgesetz), art. 146839, intrată în vigoare la 23 mai 1949. Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germania, a mizat încă din anii '50 pe sprijinul Vestului. În ciuda tuturor măsurilor de autoizolare luate de RDG de pildă pașapoartele și viza obligatorii pentru circulația în tranzit între Republica Federală și Berlinul de Eest -, a loviturii date de Tratatul de la Varșovia politicii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Rusiei. Ministerul de externe a răspuns că este adeptul statu quo-ului: dacă moștenirea "omului bolnav" se va deschide, numai un Congres european va putea hotărî în acest sens. Pentru a protesta contra unei hotărâri a sultanului în această problemă și mizând pe sprijinul Austriei, în anul 1853 țarul Nicolae I intra cu armatele în Principatele Române, aflate sub suzeranitatea Imperiului otoman. Propunerile de compromis, pentru evitarea unui război, au fost respinse când de Sankt Petersburg, când de Constantinopol. 390 La 30
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pe cei doi cai, unul francez, unul român, și sper că voi fi un bun călăreț” (interviu cu Matei Vișniec), CRC, 1993, 9; Alex. Leo Șerban, Cea mai bună piesă românească a anului, „Dilema”, 1993, 46; Ioana Pârvulescu, Jocul, nu miza, RL, 1993, 50 ; Țeposu, Istoria, 69-70; Ileana Berlogea, Matei Vișniec pe scenele românești, CC, 1994, 4-5; Valentin Silvestru, Călătoria fantastică prin ploaie a lui Matei Vișniec în țara lui Gufy, împreună cu misteriosul Madox, osânditul Arthur și spectatorul condamnat la moarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
ridica comerțul, industria și agricultura". Baisse (în franceză: scădere) este definit drept joc speculativ de bursă, utilizat la vînzările pe termen, care își propune drept scop folosirea scăderii viitoare a cursului hîrtiilor de valoare sau a prețului mărfurilor. Speculantul care mizează pe scădere vinde partizi de hîrtii de valoare sau de mărfuri pe termen, scontînd că la expirarea acestui termen, cursurile și prețurile lor vor fi mai scăzute ceea ce îi oferă posibilitatea să le procure mai ieftin și să le revîndă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acest an nu se joacă între cei doi uriași ai momentului, Manchester United și FC Barcelona (pe care ar fi pariat 99,9% dintre "cunoscători"), ci între alte două echipe importante, dar mai mici și pe care nu ar fi mizat nimeni în afara fanilor lor împătimiți, este, în sine, o frumoasă lecție de viață. E lecția dată de cei care vor să-și depășească condiția și sunt gata de sacrificii, de coerență și dârzenie împotriva răsfățaților sorții. E și o pildă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
altele, conflictul dintre poezie și literatură, reputat ca fiind relativ târziu și mai ales modern. E de reținut din aceeași perioadă prestigiul simbolic al literaturii - rar atins mai târziu în sistemul sociocultural - de valoare-pilot a unei mentalități predominant umaniste și mizând pe paideia. Evul Mediu și, în prelungirea lui, Renașterea lucrează cu accepții mult mai diferențiate de literatură. Raportul de forțe din interiorul configurațiilor conceptuale se schimbă constant, făcând mai evidentă dinamica sensurilor. Două fisuri esențiale devin net vizibile acum în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
În multe altele - inventarierea mersului șerpuit al zilelor devine, inevitabil, și o istorie a morții. Tensiuni, traume, obsesii Cât din certitudinea morții pătrunde În jurnalul intim? Încercare disperată de a Înfrunta eternitatea, jurnalul face, de fapt, un joc pervers. El mizează mereu pe speranța că va Înșela moartea. Moartea care, ca Întotdeauna, este o valoare abstractă și colectivă, nu o formă a sancțiunii resimțită individual - chiar dacă forma ei de manifestare e particularul, și nu generalul. În fapt, există morți, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o „tăcem”! -, cât pentru a o face mai cunoscută), acestea includ sâmburele viitoarei lor existențe publice. Situarea intimului Între cele două lumi, la zona de contact a interiorității și a exteriorității facilitează, fără Îndoială, transferul de energie pe care scriitorul mizează În crearea imaginii dorite. Pentru că scrierea jurnalului intim este, Înainte de orice, dovada voinței autorului de a schimba ordinea În mica lume pe care o locuiește. Interdependențe Există În fiecare biografie - și mai ales În biografia scriitorului - o anumită transparență. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ales În biografia scriitorului - o anumită transparență. Deși inițial jurnalul intim pare să opacizeze fluxul de Întâmplări și amănunte ce izvorăște necontenit din biografie, În cele din urmă el va acționa ca un mecanism de amplificare a gestualității (auto)biografice. Mizând pe involuntara lui transparență, intimul Își relevă rolul de mediator, fiind poarta prin care spiritul Își apropriază o parte din real: partea cea mai neînsemnată, În aparență, partea cea mai vie din ființa și din gândul scriitorului. Subiectul confesiunii intime
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
parte, unei poetici a autenticității, pentru care realitatea și ficțiunea sunt două brațe ale uneia și aceleiași entități. Hibrid prin natura sa originară, el Își relevă puritatea și un fel de exclusivism orgolios prin actul decodării și decriptării semnelor componente. Mizând aproape În exclusivitate pe memoria scurtă a zilei, scriitorul edifică, În tăcere, o altă memorie, care e a textului literar Însuși. Din aparenta lipsă de interes pentru felul În care se autodescrie și din neastâmpărata obsesia de a se proiecta
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
op. cit., p. 1. Cutia neagrătc "Cutia neagră" Parafraza utopică Triada timp-persoană-subiectivitate cuprinde, in nuce, Întreaga istorie a jurnalului intim. O posibilitate de definire unitară prin intermediul a trei concepte ce nu se lasă ușor aduse la același numitor. Dar nu putem miza decât pe ele, chiar dacă, Într-o necontenită mișcare centrifugă, descurajează sistematic Încercările de a trasa o poetică a jurnalului intim. Confruntarea cu structurile abstracte ale operei, cerută de către poeticile normative, se vede redusă la o simplă, insuficientă, imperfectă aproximare În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
l-a făcut prizonier. Iar una din legile fundamentale ale jurnalului literar cere ca unei investiții de timp să-i corespundă o investiție egală de semnificație. Dar legile, codurile interpretative alcătuite ad-hoc refuză, câteodată, să se aplice până și abstracțiunilor. Mizând pe libertatea ambiguității, eul care scrie nu respectă invitația identificării cu un eu real al autorului. Cele mai multe jurnale alternează - și În scrierea, și În comentarea propriului conținut - trei modalități temporale. Cea dintâi, dictată, parcă, pentru a sfida definiția genului („o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la bază principiul complementarității/parteneriatului public-privat, în fapt, sistemul public a rămas subdezvoltat, speranța punându-se într-o extindere spontană și neorientată de vreo prioritate a serviciilor de asistență socială oferite de organizațiile nonguvernamentale. În mod special guvernarea 1997-2000 a mizat aproape exclusiv pe „societatea civilă” în asigurarea serviciilor de asistență socială, ceea ce a condus la un eșec evident al suportului social și moral pentru cei vulnerabili. Legea-cadru a organizării sistemului național de asistență socială, adoptată în 2001 (precum și o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a produce soluții care să nu afecteze social și politic viața inidivizilor 54. În această direcție, cunoașterii științifice îi revine un rol major, iar acest rol este subordonat valorilor fundamentale ale civilizației occidentale, dintre care se remarcă libertatea individului 55. Mizând pe asumarea obiectivității ca "intersubiectivitate a metodei științifice" sau definind-o prin "caracterul public al metodei științifice"56, această perspectivă epistemologică va contribui la deschiderea problemelor cunoașterii științifice înspre spațiul societal și la "transparentizarea" rolului social asociat descoperirilor științifice, în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
utopia o au asupra realității socio-politice. Fiind suma elementelor discursiv-simbolice care aparțin unei comunități, imaginarul social articulează ideologic o realitate care permite integrarea indivizilor, asigurându-le un sens al identității și, astfel, "securitatea ontologică". Dintr-o perspectivă teoretico-politică, demersul analitic mizează pe rolul de figură "tare" a imaginarului social ce poate fi atribuit ideologiei și, consecvent, ideologiilor particulare, adică acelea configurate la intersecția dintre ideile, credințele și valorile împărtășite de indivizi, de grupuri sociale ori de o societate dată în ansamblul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
situate deasupra oricărei posibilități de controversă. Ceilalți, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune abile. Declarată apodictic drept inevitabilă, legitimată conceptual și metodologic, o astfel de polarizare consacră ruptura ireversibilă între două paradigme critice: una metafizică (mizând pe unitatea organică a textului) și alta deconstrucționistă (interesată mai curând de construirea textului și de contradicțiile semiozei). Studiul lui C.-P. sugerează căi de depășire a acestei fracturi reducționiste și frustrante, prin integrarea interpretării de text într-un context
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
comparativ, autorul observă că prima - în pofida extensiei și a armăturii teoretice de care dispune - nu reușește, cel puțin deocamdată, să racordeze semnificativ convențiile de lectură cu factorii sociali și instituționali pe care acestea se sprijină. Celelalte trei direcții, în schimb, mizează eficient pe același atu: ele reușesc - cu mijloace extrem de diverse - să atragă atenția asupra naturii disensioniste a lecturii. În România, după 1989, C.-P. a publicat în limba engleză studiul The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989 (1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
ei. Dacă pe parcursul anilor ’90 România nu are altă opțiune de securitate națională decât balansarea internă, În lipsa oricărei strategii de Încheiere de alianțe politico-militare1, după decembrie 1999 (Consiliul European de la Helsinki) și noiembrie 2002 (Summitul NATO de la Praga) ea poate miza și pe o strategie a balansării externe. Presiunea factorului extern a condus la reconstrucția bazei teoretice a politicii de securitate națională. Deși aceasta rămâne, În esență, una fundamental neorealistă, identificând statul ca principal actor internațional, dar și ca principal referent
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
vreme de câțiva colegi, i se inventează culpe, i se aduc acuze lipsite de temei. Hărțuit, chemat zilnic pentru a-și prezenta demisia, boicotat de studenții instigați, atacat în presă, se vede în curând doborât de o boală necruțătoare. Autoarea mizează pe „cazuri de conștiință”, morale și imorale, a căror rezolvare rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop și-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
dominat și domină spațiul european 12. Un al doilea subiect clasic al antropologiei este cel referitor la practicile economice. În Occident, ele sunt gândite acum în raport cu reprezentarea clasică a economiei. Aceasta din urmă este înțeleasă ca un "sector autonom" ce mizează pe datele clasice ale științei economice: "mijloace de producție", "profit", "raport cerere-ofertă", "vânzare-cumpărare", "credit", "salariu", "capital" etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sa activitate de cercetare, ar duce, fără îndoială, dacă s-ar generaliza, la disoluția disciplinei. Dar ea se traduce mai degrabă prin convertirea cercetătorilor la filosofie sau la activități artistice. La antipozii scepticismului extrem față de teorie, un ansamblu de cercetări mizează mai degrabă pe un efort de rigoare plecând de la un studiu minuțios bazat pe etnolingvistică, sociolingvistică, antropologia naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]