4,726 matches
-
Franța. Prezența lui în presa românească a exilului este sporadică și nesemnificativă, reducându-se la publicarea unor poeme („Revista scriitorilor români”) și la câteva comentarii literare („Anotimpul”, „Cronicarul”). În 1952, Editura Cartea Pribegiei, creată de Grigore Manoilescu în Argentina, îi multiplică romanul Cerul era putred, prefațat de Mircea Eliade. „Nu voi releva aici meritele acestui prim roman, nu voi vorbi despre paginile admirabile, în care retrăiesc melancoliile portului dunărean, și arborii lui, și adolescenții lui. Nu voi releva nici inevitabilele stângăcii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285947_a_287276]
-
în firma sau domeniul specific de acțiune? Elementul de implicare al firmelor este transformarea ideilor în valoare prin managementul bazat pe cunoștințe. Putem să creăm valoare din talentele umane, să le transformăm cu ajutorul resurselor oferite de structura firmei, să le multiplicăm până la scară globală, cu ajutorul rețelelor de obținere a valorii. Firmele care obțin profit din inovare și cunoaștere, firmele bazate pe cunoaștere sunt evaluate de către piață la un preț superior în raport cu cel justificat de bilanțul contabil. Valoarea firmei constă în bunuri
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
latență activă“, în sensul că este capabil să transmită unor celule un mesaj tumorigen. Evident, în acest sezon virusul nu poate fi izolat, lipsa de productivitate se traduce prin absența particulelor virale. Iarna, în schimb, virusul Lucké devine productiv, se multiplică activ și ucide o parte din celulele tumorale pe care el le-a generat în cursul verii. Așa se explică fenomenul ciudat al regresiei și dispariției spontane a unor tumori deja costituite. Un exemplu asemănător îl oferă și peștii „cannel
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Ciuffo însuși a fost cobaiul acestei experiențe). După ce mai bine de o jumătate de secol nu au mai fost aduse argumente solide privind etiologia virală a unor neoplazii umane, după 1960 asemenea argumente au început să apară și să se multiplice, în mai multe zone de pe Terra. Limfomul Burkitt și virusul Epstein-Barr În 1957, medicul irlandez Denis Burkitt lucra în Africa la Muloga Hospital (în orașul Kampala de lângă lacul Victoria). El a fost solicitat să examineze un băiat de 5 ani
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
teoriei celulare, o contribuție de esență a adus-o și anatomistul german Robert Remak (1815-1865), care în același timp cu compatriotul său Rudolf Albert von Kölliker (1817-1905) a adus argumente care atestă că absolut toate celulele animale (cu excepția neuronului) se multiplică prin diviziune. În plus, atrăgea atenția că în timpul diviziunii nuclare membrana nucleului celulei parentale dispare inițial, pentru ca apoi să reapară, dar învelind cei doi nuclei nou apăruți. B. DescoperireA mitozei și A meiozei I. D. Cistiakov (1843-1877), botanist rus, este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este că gena care codifică unica ei cdk este scoasă din uz și-i transplantăm, prin procedee de chirurgie genetică, gena umană cu același determinism funcțional, vom constata cu surprindere că defectul dispare și celula de drojdie începe să se multiplice. Așadar, în pofida unui miliard de ani de evoluție divergentă, toate celulele eucariote, indiferent dacă aparțin levurilor, plantelor sau animalelor, utilizează esențialmente aceleași molecule pentru a controla evenimentele ciclului lor celular. În cazul M-Cdk, concentrația M-ciclinei crește gradual pe parcursul interfazei, dar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
așa | 1452. Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză 127÷162-qxp9 PC•RI•IC•AM 05.02.2015 12:45 Page 145 de frecvent. Pare a fi o regulă generală că celulele de mamifer se multiplică (proliferează), numai dacă sunt stimulate să o facă de către semnalele emise de alte celule. Dacă sunt lipsite de astfel de semnale, ciclul celular se oprește în punctul de control G1 și intră în stadiul G0 în care celulele pot rămâne
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Dacă proteinele Rb și p.53 pot fi considerate drept „frâne universale“ ale multiplicării celulare, în sensul că prezența lor în celulă sub formă activă oprește trecerea din G0 în G1, așa cum permanent se întâmplă la celulele care nu se multiplică (neuronii, de pildă), există și o serie de inhibitori specifici, care blochează doar anumiți factori implicați în multiplicare. Proteinele din familia cip/Kip, dintre care cea mai cunoscută este p.21 (numită și p21Waf 1), cuprinde și p27 cât și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
active împotriva Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae. În celule eucariote, topoizomerazele de tip II sunt foarte frecvente în cele care se divid mai frecvent și mai ales în timpul procesului de multiplicare, scăzând în răstimpul când celulele nu se multiplică. De notat că în celulele care nu se divid, topoizomerazele de tip II (omul posedă numai tip II α și tip II β) sunt în cantități mici, chiar dacă activitatea de transcripție este mare. În ultimii ani s-a semnalat intervenția
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mult 100 de ori. Mult înainte de sfârșit, rata lor de mitoză declină (la mai puțin de una la fiecare două săptămâni). Dacă se efectuează culturi celulare de la persoane trecute de 75 de ani (cazul uneia dintre experiențe), respectivele celule se multiplică doar de 24-40 de ori, după care diviziunea va înceta, iar cultura celulară va muri. Chiar dacă poetul, trăitor într-o epocă în care cunoștințele despre desfășurarea ciclului celular erau precare s-a înșelat, atribuind gălbenușului rolul de „ceasornic al vieții
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
adult, posedă această zestre, dar programul concret de distrucție, de sinucidere altruistă, nu devine activ decât în cazul celulelor condamnate să dispară. În celulele „necesare“ unei anumite etape ontogenetice programul nu este activat, astfel că celulele capătă dreptul să se multiplice. Reiese astfel că homeostazia celulară și în final toate echilibrele de acest fel din organism, sunt întreținute de „jocul“ dintre factorii proapoptotici și cei antiapoptotici. Așa se face că în cei cu supraviețuire celulară (normală sau neoplazică) factorii inițiatori, căile
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Mutații asemănătoare sunt implicate și în unele infecții virale și cancere. 4.3.5.2. Cascada caspazică Diferitele semnale inductoare a morții celulei sunt, desigur, blocate în cazul acelor elemente celulare al căror destin este să trăiască și să se multiplice. Am arătat în figura schematică 4-18 că TNFa, de pildă, nu este exclusiv un inductor al apoptozei ci, prin calea activării nFkb, poate pune în mișcare un mecanism pro supraviețuire prin activarea, la rândul lor, a genelor antiapoptotice c-iap1, c-iap2
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
supraviețuire-multiplicare, are loc punerea în mișcare a unui mecanism intern de descompunere (dezasamblare) a structurilor interne celulare. a) procesul proteolitic inițial debutează prin acțiunea unor enzime (proteaze) asupra procaspazelor care, într-o celulă ce trebuie să supraviețuiască și să se multiplice, sunt inactive. Proteazele clivează procaspazele, transformându-le în caspaze active numite și proteine suicidale. Cascada proteolitică ulterioară constă dintr-o reacție în lanț în care caspazele activate „trezesc la acțiune“ (activează, la rândul lor) alți membri ai familiei caspazice. Rezultă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
putut să o facă. Ele și-au dezvoltat de-a lungul evoluției, al contactului de milioane de ani cu celulele victimă, o serie de strategii care urmăresc să întârzie apoptoza, pentru ca acești paraziți celulari obligatorii să aibă timp să se multiplice. Moartea prea rapidă a celulei ar însemna și „moartea“ lor. b) Celulele integrate în sisteme superioare (populații, țesuturi), au cu totul alte interese: să sacrifice prin apoptoză cele congenere lovite de atacul viral. Eliminarea cât mai rapidă a celulelor parazitate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
revers transcriptază. Se indică care anume din cele trei gene esențiale codifică anvelopa, capsida și reverstranscriptaza. MultIPlICAReA RetRovIRuSuRIloR Acest proces urmează, în mare, schema de multiplicare a virusurilor cu ARN, dar are totuși și unele particularități. Astfel, pentru a se multiplica cele două copii de ARN codificator (reprezentând catena +), se replică prin transcrierea mesajului pe care-l poartă pe un ADN dublu catenar - care a primit denumirea de provirus, fabricat (sintetizat) de o enzimă: ADN polimeraza ARN dependentă (transcriptaza inversă sau
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
analiza markerilor genetici, că celulele neoplazice pot proveni de la donatorul de organ (origine alogenă). Asemenea celule, de obicei insule metastazice, scăpate din detecția de rutină a laboratorului ce deservește clinica de transplant, odată introduse în corpul pacientului-receptor imunodepresat medicamentos se multiplică și se generalizează relativ rapid. Un studiu efectuat în Australia, care a urmărit incidența unor neoplazii maligne la câteva sute de transplantați renal (după împlinirea a 24 de luni de la operație) a demonstrat că 72 % dintre pacienții respectivi au dezvoltat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
zgomotul fizico-chimic“ pe care îl face antigenitatea agresorului. O antigenitate slabă, pe care macrofagele și celulele dendritice nu o sesizează, face ca celula neoplazică să nu fie recunoscută ca non-self, fapt care îi permite să se furișeze și să se multiplice ulterior în întreaga economie a organismului. c) În fine, privit ca dinamică, oncogeneza ne apare ca un proces de evoluție a populațiilor de celule neoplazice în sens darwinian. Sub acțiunea sau non-acțiunea (în cazul antigenității scăzute) factorilor celulari humorali de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
anumite tumori aflate în zone inaccesibile elementelor sistemului imun (creier, de pildă) se dezvoltă aberant fără niciun fel de cenzură din partea acestuia. 7.5.1.2. Rata rapidă de multiplicare și imunoselecția tumorală Este bine cunoscut că celulele canceroase se multiplică mult mai rapid, comparativ cu cele normale. Acestea din urmă trebuie să treacă prin „vămile“ punctelor de control, să întârzie suferind reparații ale ADN-ului alterat etc., în timp ce celulele tumorale sunt libere să se multiplice fără prea mari restricții. Înmulțirea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cunoscut că celulele canceroase se multiplică mult mai rapid, comparativ cu cele normale. Acestea din urmă trebuie să treacă prin „vămile“ punctelor de control, să întârzie suferind reparații ale ADN-ului alterat etc., în timp ce celulele tumorale sunt libere să se multiplice fără prea mari restricții. Înmulțirea rapidă a celulelor neoplazice (rata mitotică înaltă) se însoțește implicit de o marcată instabilitate genetică. Respectiva instabilitate, comună tuturor celulelor cancerizate indiferent de etiologie, este adesea urmată de pierderea genelor pentru antigenele tumorale (și așa
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
3.3. Caracterele virusului. Relații cu celula gazdă. Tipuri de infecție 8.3.3.1. Taxonomie EBV (HHV-4), ca și HHV-8 (virusul asociat sarcomului Kaposi), aparține genului Limfocriptovirus, subfamilia Gammaherpesvirinae, familia Herpesviridae. Acestea sunt virusuri ADN complexe, încapsulate și se multiplică în nucleul celulei gazdă. 8.3.3.2. Relații cu celula gazdă. Tipuri de infecție EBV in vivo este numai limfotrop, în timp ce cultivat in vitro se dovedește a fi atât limfo-, cât și epitelio-trop. Virusul e capabil astfel să infecteze
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
hiperdocument, un singur mare context cultural, care, în mod virtual, poate deveni un bun pentru fiecare. Oricare ar fi textul (mesajul) transmis, el va stârni reverberații, peritexte în chip de comentarii, glosă, critici, contestări etc. Va fi, cu alte cuvinte, multiplicat prin alte minți și voci, prin infinite prefaceri în timp și spațiu, prin punerea în contact a miilor de oameni, prin nebănuite schimburi intersubiective. Cyberspațiul ființează asemenea unui hiperdocument în transformare constantă, care materializează contextul comun al comunicării, pretext și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și personalizării traseelor formative. Se pornește de la premisa că un program de educație va avea succes atunci când va viza indivizi concreți, cu trebuințe și posibilități bine determinate. În același timp, el se adresează populației adulte, celor care doresc să-și multiplice formarea profesională, să urmeze un traseu de reconversie profesională, oferind fiecăruia posibilitatea de a fi integrat permanent într-un proces de reformare instructivă și chiar profesională. Apelul la noua tehnologie (având funcționalitatea de mijloc de învățământ, dar și de metodă
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cele mai bune decizii manageriale luate vreodată și 21 dintre cele mai rele, București, Ed. Teora, 2002 5. Kalderon Adizes, Cum să identifici și să-ți perfecționezi stilul de management, Ed. Polirom, Iași, 2010 6. Pop Nicolae, Note curs Fitness, multiplicat UBB, Cluj - Napoca, 2008 7. Postăvaru, N., Decizie și previziune, București, Editura Matrix Rom, 1998 8. Prutianu, Șt., Munteanu C., Caluschi C., Inteligența Marketing Plus (Editia a II-aă, Ed.Polirom, Iași, 2004 9. Sasu, Constantin, Inițierea și dezvoltarea afacerilor, Editia
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
electroliți elimină ramul ascendent, cu atât va crește osmolaritatea interstițiului, care va permite un eflux și mai mare de apă și cu atât mai concentrat va fi lichidul ce va ajunge la nivelul ramului ascendent. Acest fenomen de feedback pozitiv multiplică astfel capacitatea de concentrare a ansei, și de aceea se numește fenomenul de multiplicare, iar deoarece direcția fluxului de lichid tubulară este opusă, se numește în contracurent (fig. 103). Pentru ca fenomenul de multiplicare să fie eficient, cea mai mare parte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
judecăților noastre, ca și categoriile, noțiunile, conceptele cu ajutorul cărora ne construim gîndurile și discursurile, cu scopul de a le relativiza și a le scoate în evidență articulațiile. Pe scurt, Derrida deconstruiește, insistînd asupra ambiguității conceptelor, a complexității neobservate, complicînd și multiplicînd complicații care par univoce, problematizînd excesiv. Derrida dă impresia că se joacă : artificii, jocuri de cuvinte, subterfugii retorice, sfidînd și obstrucționînd, interogînd în mod sistematic obscurul, iluziile și limitele raționalității. El nu caută neapărat răspunsuri, se mulțumește să complice cît
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]