4,695 matches
-
până la sfârșitul veacurilor. Vine la vreme necunoscută asupra întregului neam omenesc, de la porunca Dumnezeiască: ”Pământ ești si în pământ te vei întoarce!” ” - De ce plângi, Fată... ?! ”o întrebă el, văzându-i două lacrimi rostogolindu-se pe obraz. ”- Nu știu... nu știu !” murmură ea ridicând din umeri. Iorgu o mângâie pe obraz, ca atingerea unui fluture o petală de cais înflorit. ”-... Huhu meu, băiatul meu.!” șopti ea cu ochii închiși. La despărțire, ea lăsă să-i păstreze mâna într-a lui mai mult
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
tremurat, ca de greiere... cânta si plângea... plângea si cânta... Iorgu si Vasilica s-au privit îndelung, făcânt eforturi să nu izbucnească în lacrimi. Și, deodată, bătrânul Iorgu se trezi din șirul gândurilor lărcimând. Și-și luă capul în mâini murmurând... Ce întâmplare, ce întâmplare, își zise el, și Dan Spătaru, de curând, a trecut în ”lumea umbrelor”, alături de Fată, și-i cântă, cu glasul de greiere, tremurat, ” Te-așteaptă un om”... Ce întâmplare, ce întâmplare:!” Ar fi vrut, după atâția
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nu-l mai prindea. Liniștea din cameră era atât de adâncă, încât își putea număra bătăile inimii. Și, din nou păși cu gândul în trecut, la o altă întâmplare... Erau în casa din Cetinei... ”- Surâsul tău, Fată e viața mea !” murmură Iorgu grav. Ea chicoti cu o naturalețe atât de frumoasă, încât Iorgu se uită la ea ca la o minune... Reacțiile ei erau întotdeauna repezi și simple. Se supunea îndemnului inimii și firii ei năvalnice fără opreliști. Sănătoasă, tânără, puternică
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de furtună, pluteau în noaptea sufletului său. ”- Oare, care-i steaua mea...?!” l-a întrebat ea odată demult pe Iorgu, uitându-se pe cerul Bârladului. - De ce, Doamne, n-am putut s-o așez eu, acolo sus între stele în Calea Lactee ?!... murmură Iorgu cu tristețe în glas. A fost o ființă iubită, om de aleasă noblețe sufletească. A cuvântat părintele Boboc. Te privea cu un zâmbet de copil și te primea în inima ei pururi deschisă... O simpatie largă iradia din ochii
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
parcă îți împrumuta și ție, pentru o clipă, din prea-plinul ei sufletesc. Îi vom păstra veșnic amintirea ei. Amin !” Așa a cuvântat Părintele Boboc, printre altele, la catafalcul ei. - Sunt amintiri care nu pot muri decât odată cu noi, în veșnicie... ! murmură Iorgu cu ochii înlăcrimați. Ca o străfulgerare își revăzu tot trecutul, de la visele îndepărtatei copilării, iubiri, speranțe, dezamăgiri și beția de a suferi, de a se bucura... Tumultul dorințelor, tulburarea gândurilor lui, greșelile, păcatele, luptele sale înverșunate lăuntric... Disperarea, tâlcul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îndepărtatei copilării, iubiri, speranțe, dezamăgiri și beția de a suferi, de a se bucura... Tumultul dorințelor, tulburarea gândurilor lui, greșelile, păcatele, luptele sale înverșunate lăuntric... Disperarea, tâlcul adânc al acestor ani de încercări, revăzu totul... - Vasilica... Vasilica!... se pomeni el murmurând. Ce ciudat sună... își zise el, parcă ar fi nume de clopot!... Întreaga ei viață a fost ca rătăcirea unei frunze în bătaia vântului, o pribegie de copil al nenorocului, o poveste tristă... un apus de viață... Si ne iartă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
crâncene păreri de rău...!” Și ne iartă nouă gresalele noastre...!”, noi nu putem să cuprindem zilnic în rugăciunea Domnului nostru Iisus Christos, tot ceea ce ”greșalele noastre” ar trebui să cuprindă. ”- Pulvis et umbra sumus”, asta suntem, țărână și umbră suntem! murmură, cu ochii ațintiți în țărâna de pe mormânt, simțind cum i se împotmolește mintea, în învălmășagul acela de gânduri. În jur era tăcere, o tăcere adâncă. În tăcere, parcă și gândurile tac... Candela ardea cu flacăra dreaptă, liniștită. Copacii foșneau încet
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe viața mea dar, nu ți-am spus... Iartă-mă că n-am făcut-o când trebuia. Acum îți spun dar ce păcat că gândurile mele n- ajung la tine!... Așa a vrut Dumnezeu... așa ne-a fost scris destinul! Murmură el ștergându-și lacrimile cu dosul palmelor. Și, pentru o clipă a închis ochii și a văzut-o în Cetinei, în ziua aceea de demult, de neuitat, a lui Florar... Simți cum loviturile inimii din piept, îi răsunau în urechi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un cer negru fără stele... Orașul, strada dormeau... Totul era scufundat în tăcere, o tărecere de mormânt. Stins, tic-tacul ceasului din perete, bătrânbătrân și el... bătea și povestea despre viață și tristețile din viața lui de singuratic. - Hm... și el ?!, murmură Iorgu, căutându-l cu privirea în întuneric. Dialogurile cu sine însuși nu se mai sfârșeau... Căuta răspunsuri la întrebări, înlăuntrul lui. Era atât de trudit de griji și de toate întâmplările prin care trecuse!... Simți că e bolnav și îl
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nici primul, nici ultimul... Nu stă în puterea omului să-și împlinească vrerea. Îi șopti o voce dinlăuntrul lui. Trebuie să te împaci cu soarta, care ți-a fost scrisă...!” - Ce să fac, daca vrerea nu e de niciun folos?! Murmură el deznădăjduit. ”- Veghează... Veghează și te roagă!” îi șopti vocea din nou. - Nu mai cred, nu mai cred!... strigă el cuprins de îndoieli. A cerut îndurare, milă de la Dumnezeu... dar, în loc de milă a primit doar, tăcere... Durerea lui era abia
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cu lumina stinsă... După ce a plâns mult până s-a săturat, cu gândul la Vasilica, și-a șters lacrimile de pe obraz, cu dosul palmelor, și s-a liniștit. -Hm?!... ”Viața de dincolo”... Fata-i acum acolo, în ”lumea de dincolo”! murmură Iorgu ca pentru sine. Despre ”lumea de dincolo”, nimeni nu știe nimic, pentru că nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu!... Moise și Avraam au primit, doar, mesaje de la Dumnezeu dar nu l-au văzut! Își își mai zise el. Dar
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
organe, țesuturi, celule, molecule și atomi... A, mai citit undeva că atomul se comportă ca o ființă viețuitoare, având conștiință proprie. - Hm?!... făcu el, așa dar, are spirit! -... Deci, corpul nostru este alcătuit dintr-o grămadă uriașă de ființe viețuitoare! murmură Iorgu. ”- Da, așa este!” îi șopti gândul. Și, că facultățile spiritului nu au nimic comun cu materia. Inteligența, judecată, voința... sunt părți din spiritul nostru, care nu se nasc din mușchi sau materia creierului nostru...!” - Cu alte cuvinte, spiritul nostru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
poate elibera complet de el. De aceea am moștenit obiceiul ca abia după 7 ani, să se facă dezgroparea... - Bine, bine... am înțeles ce-i cu structura corpului uman, dar eu vreau să știu ce-i cu ”lumea de dincolo”!... murmură Iorgu. Și, dacă eu mă voi întâlni cu Fata mea ”dincolo”?!... ”- Asta, nimeni nu știe... șopti gândul. Până se va ști mai multe despre ”lumea de dincolo”, să ne mulțumim cu spusele șamanilor, călugărilor tibetani, ori rabinilor inițiați în Zoharul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bucăți. Cuvintele ei îl loveau în inimă, în piept, se urcară la tâmple, le simțea în creier. -De ce, Doamne, nu mi-ai luat graiul, atunci... de ce a trebuit s-o supăr?!... Și, așa, frângându-și sufletul, o auzi, parcă, murmurând un cântec cu glas tremurat abia șoptit. ”... Mi-ampărăsit mama singură, Intr-o casă pardosită cu necazuri și lut, In noaptea aceea cu zăpadă. îngerii călăreau pe umerii mei Vocea mamei îngheța pe pârău. Si nu vedeam sfârșitul în față. îngerii
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nimeni nu le poate ucide... Nici pușca, nici glonțul nu le poate atinge. Gândurile sunt libere Departe zboară ele... ” - Unde, oare le-am citit...?! își zise el, și, din nou gândul îl purtă la Vasilica. - Iartă-mă, Fată, iartă-mă!... murmură el. Te-am adorat, și ai plecat ca un gând!... Încercă să adoarmă... să doarmă fără sfârșit dar nu poate. Se răsucește sub plapumă... nu se poate liniști. - Iartă-mă, Doamne, Dumnezeule, că nu-mi pot stăpâni gândurile! Trebuie să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mică pomană. Ceea ce faceți pentru noi, Dumnezeu să vă întoarcă înzecit...!” zic ei triști și îndurerați, mulțumiți și urându-ți sănătate, chiar dacă nu le dai nimic. ”- Ei sunt aproapele tău... iubește-l ca pe tine însuți!” scrie în sfânta carte, murmură Iorgu. - Doamne, Doamne... Câtă suferință este pe lumea asta! își zise el, Lui îi face rău întristarea și suferința altora. Tari să fiți în credință, și tari în gânduri s-o țineți! Îi îndemnă părintele pe credincioși la sfârșitul slujbei
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
rog. Iubirea mea s-a adunat în Tine!... se rugă el fierbinte și oftă, oftă din tot sufletul. Apoi, ca un geamăt trimise un gând către Vasilica. - Primește, Fata, lacrima amarelor mele căinți și iartă-mă! -... Nînțelese sunt vrerile Domnului!... murmură el zguduit ca de frigurile copilăriei. Deodată, se pomeni că țâșnește din el un strigăt de revoltă: - De ce mi-ai luat-o, Doamne?!... De ce, Doamne?! Încotro să mai plutească gândurile mele, Doamne ?! Ce ți- am făcut, Doamne... Ce ți-am
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cer, Să-mi spună ea, ce m-a mânat aici? De aici ce mă alungă? Doar, de rușine-mi fug, ca ea să nu m-ajungă, Ori fug de brațul lung al unei legi de fier?!” Privirea îi scăpără. Apoi, murmură ca pentru sine, cu ochii închiși ultimult vers, plin de tâlc. Ori fug de brațul lung al unei legi de fier”. Nori subțiri se adunau târându-se pe fața lunii, pe cer, ștergând câte o stea. Puse cărticica la loc
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
înlăcrimată Porni departe srepre câmpie; Cu fluieru-i legat de gât El își începe jeluierea... Să cânți un bocet să cânți un bocet, O, câmp, să cânți un bocet, să zici o tânguire Rostească a mea mamă cuvinte de tângă...!” - Hm?! Murmură Iorgu. Acestea au fost scrise acum șase mii de ani... De necrezut, de necrezut! Și, ochii îi alunecă pe niște versuri... de Avicena: Din pulbere, până la cer cu stele Știu taina universului întreg... Am dezlegat probleme grele Dar taina morții
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cer cu stele Știu taina universului întreg... Am dezlegat probleme grele Dar taina morții, nu pot s-o dezleg... Și, mintea îi repeta rar... Dar taina morții, nu pot s-o dezleg” - Și, poate, nici că se va putea vreodata!... murmură el tulburat. Taina morții, moartea... stă în centrul tuturor religiilor de pe pământ. Ea este viața veșnică din ”lumea de dincolo”. Așa, ni-i scris ”, nu este doar o simplă formulă a fatalismului. Fiecare se naște cu destinul său care este
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
privirea. Simțea zădărnicia oricărei fapte, așa cum o încearcă omul năpădit de gânduri și pătruns de acea nepăsare față de tot ce-l așteaptă, ca și cum lumea nici n- ar fi existat. ”Deșetăciunea, deșertăciunilor... toate sunt deșertăciuni!” spune Ecleziastul. - Hm!... Biată inteligență omenească!... murmură el. Când te gândești la destinul ori, sfârșitul unui, Van Goch... al unui Maupassant... ori, a lui Nietszche, da, Nietszche... prin minte trecându-i fulgerător; Nietszche distrugătorul, negativistul, filozoful neantului, omul care demoniza Eul, și cruzimea nemiloasă, care visa un
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
distrugătorul, negativistul, filozoful neantului, omul care demoniza Eul, și cruzimea nemiloasă, care visa un supra om eliberat de morală și de milă etc... Nietszche care a ajuns la sfârșitul natural al îngrozitoarei sale concepții nihiliste despre om... - Asta e drama!... murmură Iorgu. Suferința dată de Dumnezeu omului și numai omului. Și, prin minte îi trecu ultima scrisoare a lui. Nietszche, încă lucid, către mama lui, ”Mamă, mamă... sunt nebun! ” Era geniul care s-a văzut prăbușindu-se... strigătul acela de disperare
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
spunându-i: ”chiar față de străini să mă faci de rusine”, cuvinte spuse cu blândețe, fără patimă. Îl treceau fiori de vinovăție prin toată ființa. Era istovit si cu nervii întinsi până la capăt. - Mi-e dor de Fata... Atât de dor!... murmură el suspinând. Inima începu să-i bată nebunește, în gând îi veni vocea ei, din visul din cimitir. Glasul ei profund părea atât de adevărat, atât de aproape de el, încât îl putea atinge... A deschis brusc ochii și, aproape că
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
purtau singuri, zi de zi, pe aleile cimitirului, la mormântul ei să aprindă candela, să ude florile și să se închine. Era în ajunul Sf. Mucenic Dimitrie... Când, se trezi în fața mormântului. Copacii se clătinau încet-încet unduitor. - Sunt toti aici!... murmură el... toti, mama, tata, bunicu, veteranul de la Oituz si Vasilica... acum si ea este aici!... Vorbea el nu numai cu sine, ci si cu cei care erau într-însul. Iarba, desișurile înecau mormintele si crucile. Totul părea într-o încremenire
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Și, un simțământ suprestițios îi fulgeră inima. - Dacă păsărica întruchipează sufletul Fetei!... își zise el. Și alunecă în genunchi lângă mormânt. Gândul lui era un amestec ciudat de superstiție și de bun simt. Să mă rog să doarmă în pace!... murmură el cu glas tremurat. Era singur cu Fata lui, inima îi era liniștită... Închise ochii pentru o clipă, îngropându-i toate dorințele. Tăcerea din jur îi coborî în suflet ca o piatră de mormânt. Inima îi bătu mai tare în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]