5,657 matches
-
o soartă mai bună9. Textele de care dispunem sunt, de asemenea, prototipuri rigidizate, concepute de cei care au știut să accepte provocarea disperării și erijate în răspunsuri-tip pentru generațiile următoare. Dar dacă ele nu oferă informații directe despre intensitatea nenorocirii suferite efectiv de cei care au trăit ieri, cel puțin dau, ca prin anticipare, o semnificație pentru suferințele celor care vor trece mâine prin încercări asemănătoare. Răspunsurile biblice la distrugerea Primului Templu în 586 î. Hr., care a urmat nimicirii regatului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui Israel în programul cosmic divin, dând un sens șederii lui Dumnezeu printre oameni, precum și ispășirii omenești în încercarea deșertului, mitul Legământului le permite autorilor biblici să construiască un model cu ajutorul căruia să se poată face față experienței exilului. Astfel nenorocirea încetează să mai fie absurdă. Plângerile, Iov sau Deutero-Isaia tratează problema suferințe nedrepte prin indivizi identificați cu națiunea. Relația privilegiată dintre Dumnezeu și Israel implică, într-adevăr, națiunea în ansamblu pentru păcatele trecutului, pedeapsa prezentului și răscumpărarea viitoare 10. Distrugerea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se angajeze în diverse lupte pentru a schimba societatea și a se identifica cu popoarele și grupurile victime ale discriminărilor sau violențelor. Experiența suferinței din trecut îi plasa în mod aproape natural pe numeroși evrei alături de cei care treceau prin nenorociri, ca parteneri în lupta pentru construirea unui viitor mai bun. Înțelegem astfel mai bine angajarea lor în socialism, anarhism, bolșevism, lupta pentru drepturile civile ale negrilor și multe alte campanii pentru îmbunătățirea condițiilor pentru bărbați și femei 13. Tradiția caută
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-lea, doctrina convențională a răsplății și a pedepsei traversează în lumea evreiască o criză gravă, care suscită o revizuire a doctrinei rabinice despre teodicee. Acum nu suferințele provocate de o putere de sus sunt cele care cer o explicație, nici nenorocirile care-l lovesc pe omul bun, ci mai degrabă faptul că respectarea poruncilor însăși devine cauză de suferință și moarte. O moarte la care, după unele surse midrashice târzii, Roma ar fi trimis zece personalități eminente ale iudaismului antic, printre
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
însăși un ordin integrat în agenda practicantului, inseparabil de studiul Torei, impus evreului în exil mai ales după distrugerea celui de-al Doilea Templu, studiu care preia într-un fel ștafeta cultului sacrificial întrerupt. Această gestionare foarte particulară a amintirii nenorocirii se dovedește de la început foarte diferită de atitudinea noastră contemporană seculară. În comemorarea ritualizată, suferința individuală face corp comun cu cea a colectivității. Odată trecut momentul de doliu, viața revine în înțelegerea ciclică a existenței de pe pământ. După deznădejde începe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Și se îmbogățește de-a lungul secolelor de catastrofe care se abat succesiv asupra evreilor. Ceea ce nu înseamnă nicidecum, dimpotrivă, că viața evreiască în Evul Mediu se rezumă la o serie de persecuții. Este istoria evreilor doar o istorie de nenorociri? Chiar dacă au suferit privări de drepturi și au fost disprețuiți, evreii formau o minoritate relativ privilegiată acolo unde erau tolerați. Considerată o corporație ca alte corporații, statutul ei era fixat printr-o combinație de promulgări legale și de cutume existente
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să spună că "Tora se dobândește în durere". Trebuie să suferi pentru a fi evreu 31. Eroism sau mesianism, alegerea răului mai mic Iudaismul sefard implantat pe teritoriul islamic nu a rămas departe de liturgizarea suferinței. Și el a zugrăvit nenorocirile pe care le avusese de îndurat. Astfel, elegia lui Abraham Ibn Ezra, care evocă persecuția almohadă din secolul al XII-lea, descrie distrugerea comunităților evreiești din Spania și din Occidentul musulman și suferința abătută asupra lor. În multe cazuri, evreii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la momentul evenimentelor care s-au soldat cu expulzarea, acesta văzându-și cariera întreruptă în mod neașteptat. El își definește astfel misiunea: să-și scoată "poporul din valea Acor pentru a-l duce la poarta Speranței", "valea Acor" fiind "valea nenorocirii". Calamitatea din prezent îndeamnă la reflecție asupra calamităților din trecut și croiește drum spre un viitor al speranței. Prin urmare, scrisul lui capătă o valoare profetică. În încercare, el face să apară o memorie a speranței pe care o sprijină
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
toate o ruptură în continuitatea descendenței și o punere sub semnul întrebării a supraviețuirii poporului evreu însuși. Într-un asemenea univers, expulzarea din Spania avea să rămână pentru mulți un traumatism originar constitutiv al existenței în Orient. Și exilul, și nenorocirea personală cereau o explicație, iar tradiția era neputincioasă în fața catastrofei. Rabini ca Iosif Yaavets sau Moise Almosnino, în secolul al XVI-lea, interpretează expulzarea ca o pedeapsă pentru păcatele poporului lui Israel și ca mijlocul ales de Dumnezeu pentru a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-lea, interpretează expulzarea ca o pedeapsă pentru păcatele poporului lui Israel și ca mijlocul ales de Dumnezeu pentru a-l readuce pe drumul cel bun. Deși se aflau pe pământ musulman, acești sefarzi rămâneau foarte preocupați de creștinism și de nenorocirile pe care le înduraseră din cauza acestuia. Creștinismul era marele tiran, principalul adversar. Fără îndoială, aici ar trebui să căutăm sursa febrelor mesianice care par să străbată întreg secolul al XVI-lea. Un eveniment de importanța expulzării din Spania era de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sprijinite pe referințe la Ieremia, Daniel și Iezechiel, abundă, proclamând "timpul care se apropie", răspândește și el, cum subliniază titlul, un mesaj de speranță. "Un alt motiv de a spera, fundamental pentru noi, este să constatăm perseverența noastră în mijlocul atâtor nenorociri: vom înțelege astfel că Domnul ne ține pentru a ne face daruri mari", scrie Menasseh ben Israel, la un secol și jumătate după expulzare și la ceva mai mult de jumătate de secol după convertirea masivă la catolicism a evreilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Pesaro, și nu întâmplător autorul își scrie opera în acel an. Valea plângerii este o cronică a suferințelor lui Israel începând cu dispersarea sa. Un învățat anonim, rămas în posteritate sub numele de "Corector", a adăugat un apendice despre nenorocirile abătute asupra evreilor între 1575 și 1605, această din urmă dată fiind cea a ediției complete. Deși copii ale acestui text circulă mult timp în manuscris fără a cunoaște totuși o largă răspândire, el este tipărit pentru prima oară în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Nuinco, sau Naum, care acționează ca un consolator; și Zicaero, sau Zaharia, amintind trecutul, cu promisiunea mângâietoare a izbăvirii. Pentru autor, când poporul evreu este în suferință, el găsește consolare comparând relele din trecut cu acelea din prezent. Usque povestea nenorocirile poporului lui Israel pentru că era convins că ele se vor sfârși curând. El se referă la Biblie pentru a arăta că păcatul cel mai grav al lui Israel este apropierea de popoarele creștine, care duce la apostazie, idolatrie și căsătorii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dintre aceste opere conțin accente mesianice la înălțimea deznădejdii provocate de expulzare și de multiplele ei repercusiuni, stârnind teama unui eventual abandon al lui Dumnezeu, care ar însemna sfârșitul poporului evreu, un cronicar ca Solomon Ibn Verga abordează fără patimă nenorocirea și supraviețuirea evreilor. El elaborează Sceptrul lui Iudazzz lucrare publicată prima dată după moartea sa, de către fiul său, la Adrianopol, în Turcia, în 1554, ca pe o antologie istorică și un studiu sociologic precoce al chestiunii evreiești. Dar, deși cercetează
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sociologic precoce al chestiunii evreiești. Dar, deși cercetează cauzele naturale ale expulzării, cauze legate de viața pe pământ a oamenilor, el nu concepe totuși istoria de suferință dintr-un punct de vedere strict secular. Panorama lui retrasează istoria generală a nenorocirilor evreiești și a celor legate de expulzare, ocupându-se mai îndeaproape de perioada de după pierderea independenței evreiești, în special de Evul Mediu. Inchiziția ocupă, de asemenea, un loc în acest lanț neîntrerupt al suferințelor poporului lui Israel în exil. Autorul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a porni pe calea pocăinței. Pe de altă parte, Dumnezeu nu ne poate trimite mai multă suferință decât putem duce. În sfârșit, în scrierea sa Grădina sufletelor, mesajul este că există o cale de a găsi fericirea, chiar și în mijlocul nenorocirilor din lumea aceasta, prin credință în lumea de dincolo. Pe de altă parte, suferința și pedeapsa pot fi impuse celui drept ca ispășire pentru întreaga lui generație. Prin urmare, cel drept le acceptă cu dragoste. Ispășind pentru semenii lui, el
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
deopotrivă, o posteritate ale cărei interogații identitare nu riscă să fie mai puțin acute decât ale noastre, și pentru ca și unii, și ceilalți să-i poată privi într-o zi pe evrei în globalitatea lor, și nu doar din unghiul nenorocirilor lor seculare. Prin relația deosebită pe care au întreținut-o cu discursul despre suferință, intelectualii și savanții evrei din secolul al XIX-lea au inițiat o mânuire nouă a ei, anunțând, prin anumite laturi, practicile contemporanilor noștri. Astfel, între secolul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
până în ultima zi, tot n-aș fi ajuns la sfârșit. Nu știm ce ne vor aduce zilele viitoare. Ura față de poporul lui Israel nu face decât să crească de la o zi la alta în ultimii ani"68. Faimosul lanț al nenorocirilor și suferințelor este neîntrerupt, nu are un sfârșit cunoscut. Acest "lanț de tragedii care-ți fac inima să tremure și care sunt legate unele de altele" își propune autorul să-l facă cunoscut contemporanilor 69. Pentru el, antisemitismul este o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
domine mentalitățile evreiești în aproape toate țările unde trăiesc evrei, ea funcționează după scheme foarte puțin diferite de cele care funcționau altădată. Dar ea se reduce astăzi la o memorie a genocidului, care furnizează o grilă de lectură pentru toate nenorocirile trecutului și pentru toate cele ce vor urma, cu acea "irezistibilă tendință de a lăsa prezentul să coloreze trecutul"73. Înainte de dominația exclusivă a memoriei Holocaustului, memoria suferinței servea în primul rând la înțelegerea prezentului și-i ajuta pe oameni
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
toate cele ce vor urma, cu acea "irezistibilă tendință de a lăsa prezentul să coloreze trecutul"73. Înainte de dominația exclusivă a memoriei Holocaustului, memoria suferinței servea în primul rând la înțelegerea prezentului și-i ajuta pe oameni să-i suporte nenorocirile. Unicitatea în care este fixată Soluția Finală o detașează pentru evrei de celelalte memorii de suferință și transformă dezastrele anterioare în semne precursoare a ceea ce urma, trebuia să se întâmple. Fiind unic, genocidul se erijează în suferință izolată și desprinsă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de la schema clasică distrugere/izbăvire sau de la o intervenție divină. În poemul său despre pogromurile de la Chișinău din 1903-1906, intitulat În orașul măcelului, marele scriitor ebraic Hayim Nahman Bialik, în contrast cu poetul medieval care se plânge de tăcerea lui Dumnezeu în fața nenorocirilor abătute peste poporul lui, introduce furia în literatura distrugerii. Acest poem de trei sute de versuri îi îndeamnă pe locuitorii orașului la autoapărare, proclamă că moartea victimelor a fost gratuită și refuză să le plângă. Împotriva evreilor se îndreaptă furia poetului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
proces duce la disoluția forțelor egoului și la indiferență în fața adversității materiale și fizice. Legătura privilegiată dintre Dumnezeu și poporul lui se făurește astfel într-o suferință comună 8. Acestea fiind spuse, discursul ultraortodox nu se emancipează deloc de justificarea nenorocirii care se abate asupra evreilor pentru păcate pe care le-au săvârșit împotriva poruncilor. Hitler este noul Nabucodonosor trimis de Dumnezeu ca să-și pedepsească poporul. Iar Ioel Teitelboim, supraviețuitor al genocidului, conducătorul dinastiei hasidice din Satu Mare, un curent antisionist existent
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
osmoză, Israelul și diaspora se transformă treptat într-o comunitate cu legături neclintite. Totuși, inserarea genocidului într-un cadru teologic ce asigura continuitatea cu tribulațiile anterioare îl sanctifica și în același timp îl făcea incomprehensibil în afara unei genealogii tradiționale a nenorocirii. Acest tip de interpretare și de adaptare priva genocidul de unicitatea sa, această unicitate fiind, de altfel, cel mai adesea revendicată astăzi de mediile evreiești secularizate. Într-adevăr, exterminarea intra astfel în lungul lanț al calamităților abătute asupra evreilor de-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sacralizarea celui de-al doilea trebuia să se răsfrângă asupra celui dintâi. Această sacralizare datorează deja mult titlului ales pentru film. Autorul îl preia din Biblie, de la profeții Isaia și Sofonieyyyy. În sursele scripturale, shoah înseamnă distrugere, înfrângere, exil și nenorocire individuală, decurgând dintr-o pedeapsă aplicată de Dumnezeu, pentru păcatele săvârșite, colectivității sau individului. Astfel shoah, cuvânt ebraic, exprimă un dezastru provocat de mânia divină. În Cartea lui Iov, se evocă pentru prima oară o catastrofă de dimensiuni cosmice, legată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
anodină. Pentru supraviețuitori, ea era cea a suferinței lor, pentru tinerii israelieni, un mod de a reînnoda legătura cu identitatea lor evreiască negată în primii ani ai întemeierii, iar pentru evreii din diasporă, un mod de a elibera vorbirea despre nenorocirile lor, dar și un îndemn de a-și elabora memoria în jurul genocidului și de a-și îmbogăți identitatea cu el pentru a continua să fie evrei. Catastrofa a oferit în același timp o justificare pentru supremația așkenazilor în Israel, menținându
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]