6,179 matches
-
a inconștientului. Sigur, m-au Întrebat care va fi rezultatul final, iar eu le-am spus: În final nu veți mai imita pe nimeni, vă veți imita pe dumneavoastră Înșivă, veți fi chiar voi, dar nu cei vizibili, ci umbroșii, nevăzuții. În cadrul ultimei ședințe poate să nu mai fie vorba de un delir, ci de o comunicare ombilicală Între dumneavoastră și dumneavoastră, Între sinele vizibil și cel invizibil, ponderea având-o cel din urmă. Am și un participant neobișnuit, un student
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al cosmosului. În ultimii doisprezece ani ai vieții sale creatoare, poetul a reluat motivul obsedant al luptei cu himera în două variante: lupta cu iluzia istoriei imediate - în lumea văzutelor, lupta pentru a păstra iluzia ideii de Dumnezeu - în lumea nevăzutelor. Pentru alegoria inserării în istorie, poemul Vânătoare cu șoim (replică la Poetul cu șoimul pe umăr de Nichita Stănescu) este reprezentativ: scribul este cel ce ucide atotputernicului domnitor iluzia cum că gloria lui va străbate lumea. „Visai să pui în locul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
exotice, București, 1988; Jurnal singaporean, București, 2003. Traduceri: Kiss Jenő, Versuri alese, București, 1963 (în colaborare cu Teodor Pâcă); Giosuè Carducci, Scrieri alese, introd. Nina Façon, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Solacolu și Nina Façon); M. Gallai, Peste bariere nevăzute, București, 1965 (în colaborare cu G. Bocunescu); Ady Endre, Poezii, București, 1965; Aldo Palazzeschi, Surorile Materassi, pref. Nina Façon, București, 1969 (în colaborare cu Marilena Munteanu); Philip Sidney, Astrophel și Stella, pref. trad., București, 1980; Cecco Angiolieri, Canțonierul, pref. trad
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
III, 198-209; Popa, Ist. lit., II, 1156-1157; Matei Călinescu, O capodoperă de tinerețe, RL, 2003, 7; Raluca Dună, Un roman „istoric” și european, LCF, 2003, 18; Mihai Iovănel, Cartea scrisului și a memoriei, ALA, 2003, 668; Bogdan Alexandru Stănescu, Fața nevăzută, ALA, 2003, 668; Dicț. analitic, IV, 119-121, 616-618. N.Br.
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul familial este departe de a fi unul senin, plin de armonie, ci e impregnat de mari convulsii și nedreptate, cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
proteja în continuare această imagine idilică despre grupul domestic este o mare inechitate socială și general umană. Datorită militantismului feminist în primul rând, dar și altor conjuncturi, violentarea femeilor și a copiilor în cadrul familial a trecut în mare măsură din „nevăzut” în „transparent”, în perimetrul cercetărilor asidue și al dezbaterilor publice. Altor tipuri de violență intrafamilială li se potrivește acum mai bine eticheta de „nevăzut”: violența dintre frați și abuzul față de bătrâni, bătaia părinților de către copiii adolescenți, violul marital. Sunt subiecte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și altor conjuncturi, violentarea femeilor și a copiilor în cadrul familial a trecut în mare măsură din „nevăzut” în „transparent”, în perimetrul cercetărilor asidue și al dezbaterilor publice. Altor tipuri de violență intrafamilială li se potrivește acum mai bine eticheta de „nevăzut”: violența dintre frați și abuzul față de bătrâni, bătaia părinților de către copiii adolescenți, violul marital. Sunt subiecte ce așteaptă explorări viitoare mai extinse. Ele vor aduce date noi și sugestii explicative în conturarea unui răspuns mai pertinent la întrebarea de ce în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și de un fragment din romanul Jocurile Daniei de Anton Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată în volum sub titlul Secretul doctorului Honigberger, în 1940). Sunt de menționat un capitol din romanul Accidentul de Mihail Sebastian și fragmente din jurnalul său, pasaje din Cartea Oltului de Geo Bogza și o narațiune de război, intitulată Retragerea
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
și consistente referiri la dramaturgie și la componenta literară a teatrului. A coordonat volumul Horea Popescu - creator de spectacole memorabile, reformator al teatrului românesc (2002). Debutul editorial al lui S. e reprezentat de culegerea de convorbiri intitulată Fața văzută și nevăzută a teatrului (1974), care reunește interviuri, de substanță, realizate cu peste treizeci de regizori, actori, scenografi, critici, dramaturgi - Eugen Barbu, Aurel Baranga, Paul Everac, Radu Popescu, Horia Lovinescu, Dumitru Radu Popescu ș.a. Dar majoritatea cărților lui sunt solide lucrări de
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
unor personalități sau personaje din trecut (Aristotel, Hamlet, Goldoni, Ion Sava, Schiller, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, George Enescu, Lucia Sturdza Bulandra, G. Călinescu). Volumul Cad măștile (2000) este subintitulat Amintirile unui băileștean. SCRIERI: Fața văzută și nevăzută a teatrului, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Teatrul în cetate, pref. Eugen Barbu, Iași, 1974; Talia...Thaliei, București, 1975; Teatrul și publicul, București, 1977; Dialog la scenă deschisă, pref. Ion Iordache, București, 1979; Conexiuni teatrale, pref. Dinu Săraru, București, 1981
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
îmbătrânească, București, 1983; Teatrul ca lume, pref. Radu Beligan, București, 1985; Cad măștile. Amintirile unui băileștean, București, 2000; Privire spre teatru, București, 2000; Teatrul în oglinzi retrovizoare, pref. Ion Dodu Bălan, București, 2000. Repere bibliografice: George Genoiu, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, ATN, 1974, 6; Dinu Săraru, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, SPM, 1974, 190; Dinu Săraru, „Teatrul în cetate” , SPM, 1974, 198; Natalia Stancu, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, RL, 1974, 36; M. N. Rusu, Amza Săceanu
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Cad măștile. Amintirile unui băileștean, București, 2000; Privire spre teatru, București, 2000; Teatrul în oglinzi retrovizoare, pref. Ion Dodu Bălan, București, 2000. Repere bibliografice: George Genoiu, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, ATN, 1974, 6; Dinu Săraru, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, SPM, 1974, 190; Dinu Săraru, „Teatrul în cetate” , SPM, 1974, 198; Natalia Stancu, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, RL, 1974, 36; M. N. Rusu, Amza Săceanu: două cărți despre teatru, AFT, 1974, 9; Valentin Silvestru, Scrisoare către
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Bălan, București, 2000. Repere bibliografice: George Genoiu, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, ATN, 1974, 6; Dinu Săraru, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, SPM, 1974, 190; Dinu Săraru, „Teatrul în cetate” , SPM, 1974, 198; Natalia Stancu, „Fața văzută și nevăzută a teatrului”, RL, 1974, 36; M. N. Rusu, Amza Săceanu: două cărți despre teatru, AFT, 1974, 9; Valentin Silvestru, Scrisoare către un tânăr coleg pe marginea unei cărți, TTR, 1974, 9; Nae Cosmescu, Amza Săceanu - Cărți de teatru, F, 1974
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
și aproape deloc orășenescul, îmbrățișează colectivul și nu înregistrează individualul, pătrunde mințile haotice întunecate, prăbușite în instinct și nu e în stare să analizeze conștiința, poate urmări dezlănțuirile brutale, fioroase chiar, dar nu-i este în putință să noteze deplasările nevăzute ale sufletului subtil, el are aproape geniu în producerea gloatelor și exponenților ei, și e un scriitor adesea cu totul inferior al lumii de la nivelul orizontului nostru. Cu toate aceste inegalități, Liviu Rebreanu este un mare scriitor și pe drept
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
funcția de secretar general) în Ministerul Economiei Naționale, la Finanțe și la Externe. Anunță totuși, în 1942, un volum de versuri, intitulat Mănăstiri bucureștene, ilustrat cu șaizeci de heliogravuri proprii, iar în primăvara lui 1944 i se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Cel puțin o vreme neinclus în „loturile criminalilor de război”, S. va fi până la naționalizare director al Societății Textila Română, ulterior câștigându-și existența ca zilier, contabil, inspector de credite
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
aceleiași generații” (conferința Poezia metafizică în poezia românească, rostită la Radio în septembrie 1933), și să își impună vreme de un deceniu munca în tăcere. Rodul va fi un ciclu rămas în manuscris (Acatiste și madrigale) și cartea intitulată Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Operă de maturitate, scrierea este inspirată de viețile sfinților, în care - cum spune S. - „se găsesc atâtea posibilități de poezie cât de pietate”. Aparținând artei, ca și religiei, autorul a
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
un „itinerar spiritual” ce „nu s-așază-ntre erezuri”, anume „vieața de îndumnezeire” a Sfântului Paisie cel Mare, prăznuit de Biserica Răsăriteană la 19 iunie. Cel care a urcat scara desăvârșirii monahale în Egiptul veacului al IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit unei viziuni dăruit de Iisus Hristos cu harul împlinirii oricărei rugăminți, este un model de urmat, mai mult („taină neaflată”), „călugărul al nostru suflet este”, așa cum „călugăria-i vieața-adevărată”. Epopee sui-generis, Războiul nevăzut urmează fidel narațiunea din Viețile Sfinților
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit unei viziuni dăruit de Iisus Hristos cu harul împlinirii oricărei rugăminți, este un model de urmat, mai mult („taină neaflată”), „călugărul al nostru suflet este”, așa cum „călugăria-i vieața-adevărată”. Epopee sui-generis, Războiul nevăzut urmează fidel narațiunea din Viețile Sfinților, puțin numeroasele adjoncțiuni fiind inspirate de aceeași sursă. Cât despre viziunea Iadului și a Raiului, punctul de pornire se află, iarăși, într-un text consacrat, Mântuirea păcătoșilor, iar în rostirile lui Paisie sunt preluate
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Mântuirea păcătoșilor, iar în rostirile lui Paisie sunt preluate fraze aparținând Sfinților Părinți Augustin, Ioan Gură de Aur, Clement Alexandrinul ș.a. În sensul acestei fidelități neștirbite față de scriptură (asupra virtuților căreia insistă cântul XXV, intitulat Lauda predaniei), limba din Războiul nevăzut are savori arhaice atât cât să nu facă dificilă înțelegerea. Poetul apelează la un lexic mai mult popular („odihnă”, „zintâi”, „mădular”, „tain”, „a se la” etc.), în care se ivesc și unele neologisme. Efectul de vechime îl asigură, de asemenea
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
odihnă”, „zintâi”, „mădular”, „tain”, „a se la” etc.), în care se ivesc și unele neologisme. Efectul de vechime îl asigură, de asemenea, sintaxa (infinitivul lung sau folosirea interogativului „au”, de pildă), dar mai ales inversiunile. Încununând creația lui S., Războiul nevăzut aduce o contribuție deloc neglijabilă la îmbogățirea poeziei religioase românești. SCRIERI: Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist, București, 1931; Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, 1932; Prințesa Dactilo, București, 1933; Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
ales inversiunile. Încununând creația lui S., Războiul nevăzut aduce o contribuție deloc neglijabilă la îmbogățirea poeziei religioase românești. SCRIERI: Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist, București, 1931; Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, 1932; Prințesa Dactilo, București, 1933; Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare, București, 1944. Traduceri: Poeme arabe. Versuri din O mie de nopți și una, București, 1933. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, II, îngr. Marin Diaconu, București, 1996, 135-157
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Micu, „Poeme arabe”, „Herald”, 1933, 2; Ion Plăeșu [Mircea Eliade], „Poeme arabe”, „Credința”, 1933, 4; Al. Robot, Două volume de poezii, RP, 1934, 4 801; Predescu, Encicl., 812; Călinescu, Ist. lit. (1941), 800-801, Ist. lit.(1982), 884-885; Șerban Cioculescu, „Războiul nevăzut”, „Ecoul”, 1944, 135; Crohmălniceanu, Literatura, II, 322-327; Micu, „Gândirea”, 646-653; Andrei Paleolog, Gravura lui Paul Sterian, BOR, 1981, 3-4; Al. Raicu, Paul Sterian, RL, 1984, 38; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 145-148, 244-245; Acterian
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
verde albastră" (p. 40): Și înăuntru era luminos și pustiu, o strălucire lăptoasă, aseptică, cântau mii de discuri și casete deodată, curgeau filme, imagini, reviste colorate erau răsfoite, cărți cădeau pe dale de marmură și o mulțime invizibil forfotea din nevăzute antene și etaje, printre nișe, labirinturi și rafturi până în ultima cameră, sub cupolă." (p. 42) Asemenea pasaj își găsește "geamănul" doar în exercițiile de asimilare ale ambianțelor și decorurilor din poemele lui Vasile Gârnet, din Personaj în grădina uitată (Editura
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
și e un "roman de familie", urmărește întîmplări legate de membrii clanului Mețianu (și stilul e altul: la persoana a treia, impersonal, omniscient). Îi urmărim astfel pe Anton, copilul-pianist, pînă în adolescență și pușcărie, pe Margareta, soția doctorului Mețianu (centru nevăzut) trecînd prin calvarul evacuării casei, pe fiicele ei apoi care-și împart banii cuveniți din vînzarea casei visînd la o reabilitare socială în fața socrilor, pe Domnița, soția lui Anton, încheind în stilul acelor personaje imune la real, saga realistă a
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
sub voal. Lângă fântâni cu lacrimi sărutul tău se-așază, Toți prinții din povești în umbre se ascund, Miresele iubirii, prin flori de crini valsează, În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind. Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute, ... Citește mai mult Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soareși-n marmura tăcerii te-am scufundat demult,Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare,Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult.O coardă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]