4,367 matches
-
sus? Iaca, nu-s! Vântul rău le-a scuturat Și le-mprăștie prin sat. Uite una: s-a desprins Dintr-o margine de nor Și coboară-ncetișor... Oare a nins? E un fulg și-i cel dintâi Și aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste vai, Râs curat în ochii tăi, Sănioare, zurgalăi... Iarnă de Nichita Stănescu Vine o pasare și coase în fuioare de matase ale norilor țări lungi și lunecoase... Vine-o față și descoase tot ce pasărea lucrase și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
3. Argila curentă Argila curentă reprezintă principala componentă a nucleului de argilă. Compoziția granulometrică a argilei curente este dată de proiect prin caietul de sarcini pentru umpluturi. Depunerile de argilă se execută numai pe timp frumos, fără ploaie, îngheț sau ninsoare. Înainte de depunerea unui strat nou de argilă curentă, stratul inferior se va scarifica mecanic pe o adâncime de 2 5 cm cu o discuitoare sau o piesă de scarificator atașată la lama buldozerului sau la scarificatorul buldozerului. Circulația mașinilor se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
când seʹncepe apriga va vânătoare”? „De poimâine, Măria Voastră .” „Și unde au s ă ia prâ z?” „Pe piscul lui Catelina” - O să-aveți bună răcoare.” „Și de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se umplu iar, le întind, tind pest e mese, Le
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
închinându-i o admirabilă hlamidă voivodală, remarcându-se printr-o subtilă interferență între spiritul acelui pământ îmbinat cu umbre domnești și „grase” arome pământești. Pe tăvi de-amurg Din stări de veghe tresar spade Acum e vremea cea de har Ninsorile clatină noaptea Hoinărind prin sânge Cotnar. înfățișări de voievozi Și acum seamănă dor și-a fi Dospirea limbii prinsă-n teascuri Cotnariul ne-o va viscoli. Și când pe la-nceput de toamnă Vom bea Cotnar de peste an ʹOm recita atunci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Educație plastică1Ă Să realizeze plastic dominante de gri-alb și amestecuri ce derivă din negru și alb; 2Ă Să redea cu ajutorul culorii închis-deschis impresia de apropiere și depărtare (ușor-greu, rece-caldă; 3Ă Să reprezinte grafic elementele ce se repetă și formează ritmul (ninsoarea, copacul, albulă, într-o creație proprie. 4Ă Educație muzicală1Ă Să sesizeze elementele de limbaj muzical în corelație cu textul; 2Ă Să recunoască rolul “culorii” în trasmiterea mesajului artistic; 3Ă Să se exteriorizeze artistic și creativ în cântarea inviduală și în
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-un loc într altul. Sclipirile stelelor se zăresc pe bolta întunecată. Robert Brașoveanu DATINI DE IARNĂ Este iarnă. S-a lăsat gerul și ninsoarea a căzut. Fulgii albi plutesc de parcă ar fi niște fluturi jucăuși. Odată cu iarna, s-au ivit și datinile de iarnă:Plugușorul,Capra,Ursul. Copiii așteaptă cu nerăbdare Crăciunul, pentru că ei merg și umplu oamenilor inima de bucurie cu colindele lor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un colac și le puse în fașă un pahar cu vin. Nuci nu ne dă ? îl întrebară ei. El le făcu semn să ia din sac. Căprioara pocni o dată din picior și nuca s-a crăpat. Ieșiră pe ușă, în ninsoare, săltând și dansând. -Andrei, hai ! Andrei recunoscu glasul mamei și se ridică din pat. -Scoală-te, c-au venit George și Radu să plecați cu uratul. -Mamă, spune băiatul, au fost aici o căprioară și patru iepurași. -De-abia au plecat, spune
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
iubirii (der Silberblick der Liebe). Luminiscența acestui metal sacralizează iubita moartă sau vie, conferindu-i forma serafică. În Mortua est, „umbra de-argint stralucita,/Cu-aripi ridicate la ceruri pornită se înalță spre poduri de argint, prin ploaie de raze, ninsoare de stele”. În biserică, întunecatul Demon vede cum „Se apropie umbra nalt-a unui înger.” Iubita moartă purtase strai de argint al unui elf de nea, devenind eterică în ascensiune, când „Nori străbătea o umbră de argint”. Metalul alb prezidează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vii ca umbre de argint, într-un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sufletul viseaza toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche Din a valurilor sfadă prorociri se aridic.” Egipetul întrunește în cele din urmă formele metamorfice ale argintului, devenit nisip (pământ), piramidă, râu, cântec. Florile „sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț”; același oraș mort, „se ridică, argintos gând al pustiei”, din „nisipuri argintoase”; preoții fantastici din templele de marmoră „sună-n arfe de argint”. Sinteză a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pământ. Și urmașii lor îl înstrăinează. Ar putea să răspundă alde Ion Iliescu? Ne răcim gura de pomană... Nici vecinul Dan Iosif nu mai este. Fermierul mai are și acum drapelul găurit din decembrie 1989. Spălăcit de ploi și de ninsori. Îl ține la poartă. Poate, cine știe... Doctorul Pavel Chirilă sau tămăduirea prin Rugăciune L-am cunoscut pe doctorul Pavel Chirilă în cabinetul lui simplu de la clinica Naturalia din Voluntari, înconjurat de icoane și de pacienți. Unii nervoși că erau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie în noaptea sosirii ei?"240 "Un soare urca într-o pulbere de raze."241 "Fu o străfulgerare, o ninsoare de aur peste un oraș de cristal". Substantivele "deverbalizate" se caracterizează prin: 1) relația morfologică și semantică pe care o întrețin cu un verb (a fremăta → freamăt); 2) faptul că se combină cu aceleași grupuri nominale ca verbul și le
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trecută, însă, s-a pe- trecut un eveniment cu totul deosebit. Adică unic și, prin aceas-ta, spectaculos. S-a dat, nu se știe cu precizie pe ce bază, alertă de... iarnă grea. Cică meteorologii ar fi prezis, pentru câteva zile, ninsori bogate și vânturi puternice care vor spulbera zăpada și ast-fel se vor produce mari neplăceri, nu doar celor aflați în trafic, dar și celor din școli, de la servici sau mai știu eu de pe unde, că nu tot omul stă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Vinea în „Visul spînzuratului”, poem datat 1915, în care ironia e, cu premeditare, mai pregnantă decît compasiunea: „Spînzuratul vînăt din grădină/Plin de rouă și de frunze moi (în revistă: noi - n. m.)/ Senvîrtește-n axu-i de lumină/Fără frică de ninsori și ploi/ Și rîzînd cu ochii amîndoi.// Spînzuratul pînă-n dimineață/Pe același gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
versete e jurnalul unei lungi inactivități, în care totuși ceva se petrece: o decantare a impresiilor din realitatea imediată și, mai ales, a amintirilor despre trecutul îndepărtat. Toate cad lent, ca într-o desfrunzire de arbori sau ca într-o ninsoare. Dacă e să-i dau un nume acestui proces, i-aș spune: despodobirea de iluzii. Bacovia scrie acum, de cele mai multe ori, cu o anumită impersonalitate, cu economie sufletească, liniștit, ca și cum ar murmura sau ca și cum ar socoti în gînd. Ceea ce citim
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
alt eseu (,,Calomniatul Narcis’’) din același volum, Paler constată, perfect îndreptățit, următorul lucru: ,,Iernile lui Bruegel ne spun despre pictorul flamand mai mult decît autoportretul său presupus’’(p. 12). Nu la fel, oare, și ,,tablourile de iarnă’’ ale lui Bacovia? Ninsori „grozave”, amurguri „sumbre, de metal”, ceață, „hornuri ce fumează”, „pustiu”, „corbi”, „lupi”. în fiecare detaliu e o senzație, un gînd, o reacție. Unele poeme atestă nevoia de căldură și apropiere umană, altele exacerbează solitudinea, așază anotimpul printre semnele fatalității. Cert
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar: „doritul soare/ Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.” Chiar viața e posibilă În peisaj: „o sanie ușoară...” și răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prezentă În Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
îl reprezintă (orice realitate fizică, biopsihică, socială), fie în relație cu interpretantul său (care se referă la reflectarea semnului în mintea interpretului). Triada lui Peirce rămâne valabilă și atunci când nu există un emițător uman (să ne gândim la ploaie, vânt, ninsoare etc.), cu condiția ca semnul să fie interpretat de un destinatar uman. De exemplu, prin atribuirea unor mărci semantice fenomenelor meteorologice, destinatarul instituie o relație codificată de semnificare pentru că mărcile semantice fac apel la un cod stabilit anterior de fiecare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Am primit cu entuziasm invitația și am pregătit momentul vizitei cu mare, mare drag, așa cum fac de fiecare dată când cineva își exprimă această dorință. Astăzi de dimineață mă întrebam dacă, în condițiile vitrege de iarnă cu totul specială, de ninsoare abundentă și viscol, fălticenenii mei vor mai ajunge la București, când primesc telefonul de confirmare: Trupa de Teatru Birlic, formată din 20 de elevi de la Colegiul Agricol, Liceul Textil și Colegiul Național “Nicu Gane” din Fălticeni, se afla la București
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
plasă metalică, din care ieșeau bule înțepătoare. Ploaia furioasă, cu bășici lichide precum baloanele de săpun, și ploaia tăcută, în care picăturile se preling pe ferestre, prin păr, pe frunze, așezându-se apoi ca mărgelele de sticlă pe cabluri electrice. Ninsoarea cu fulgi mari și băltoacele murdare de pe trotuar. Cascade albe și pâraie. Fântâni arteziene și soarele născând curcubee în pulberea udă. Fascinante flori de gheață, povești întregi scrise pe geamul de la dormitor. N-am știut să fac altceva decât să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
povești personale, traume vizibile sau pur și simplu postgândire, automatism cerebral. Să zicem că tot spațiul din cubul negru a fost unificat, nu există demarcații între cameră și hotel, afară și înăuntru. Spațiul devine sunet: prezența frigului de afară, a ninsorii suedeze, a exteriorului e marcată doar de deschiderea frigiderului și de sunetul de vijelie care vine dinspre acesta. E-o lume de desene animate, cu mișcări bruște, expresii exagerate, cu răsturnări de situație comice, argou și sexualitate. Vezi lista ingredientelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
am pictat. Acum trag mâța de coadă pe Hypestreet.ro. Delirul lipsei efective Stam culcată alăturea și-mi înfășuram capul slut în păru-ți lung, suspinam. Mă zgâlțâiam de fiori cum mă zgâlțâiam de mine însămi uneori, îmi părea că ninsoarea e de săpun, dar ce vorbesc... Privii pe geam, sufla viforul de aprilie, nu mai contenea jumulirea îngerilor, troienea cărările. Asta mi-ești, zburzi din somn în trezie, sălbatică și dezorientată, ca un Soare-mi vii și-mi pleci, eu
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92922]
-
un Soare-mi vii și-mi pleci, eu în părul tău stam bestie.Bestiile se desfată regește când au impresia că nu le vede nimeni.Acum când scriu habar n-am dacă încă mai sunt acolo, culcată lângă tine, cu ninsoarea ce ne orbea presărată pe noiiată o prăjitură cu zahăr pudră-nasul tău murdar de zahăr.... Ți-am zis să nu trântești niciodată ușa, să nu știu dacă pleci! Păpușa ta, Casiana, care n-a fost prințesă, prinsese brusc poftă de
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92922]
-
de creație: teme date de profesori și realizate independent de executanți, comportarea În diferite medii motrice adecvate: mediul acvatic (Înotul, joaca În apă, simularea Înecării), cosmos (mersul pe lună, imponderabilitatea ce determină mersul cu Încetinitorul) și condiții atmosferice diferite (viscol, ninsoare, furtună). Pregătirea muzicală este esențială În expresia corporală În vederea corespondenței armonioase artistice, a motricității cu ritmul, caracterul variat al muzicii, etc. Pentru evidențierea expresivității corporale muzica are un aport important ca și rezonanța diferitelor stări sufletești În corespondență cu variatele
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]