5,043 matches
-
Jan Sobieski, regele polon care luptase cu eroism sub zidurile Vienei, în 1683, de unde se întorsese acoperit de glorie în fața întregii Europe creștine, revenea din campania din Moldova, chiar fără a fi ajuns la Dunăre, în 1686, eliberând doar propriile oști din capcana turcilor și tătarilor din zona Huși. Oastea îi fusese istovită, micșorată și înfrântă, iar gloria de eliberator se risipise. Misiunea lui, de a elibera creștinii robiți Semilunei, va fi înlocuită la întoarcere de jafuri, dureri și suferințe aduse
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zidurile Vienei, în 1683, de unde se întorsese acoperit de glorie în fața întregii Europe creștine, revenea din campania din Moldova, chiar fără a fi ajuns la Dunăre, în 1686, eliberând doar propriile oști din capcana turcilor și tătarilor din zona Huși. Oastea îi fusese istovită, micșorată și înfrântă, iar gloria de eliberator se risipise. Misiunea lui, de a elibera creștinii robiți Semilunei, va fi înlocuită la întoarcere de jafuri, dureri și suferințe aduse creștinilor. Jurnalul lui Iacob Sobieski, primul izvor memorialistic ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scrisă în limba latină, el descrie orașul Huși astfel: „Departe în lăuntrul țării, se află Huși, un târgușor, dar scaun al unui episcop, altfel prin nimic deosebit, în afară de bătălia în care Petru cel Mare, stăpân al întregii Rusii, cu o oaste puțină a ținut piept vitejește, timp de patru zile, atacurilor des înnoite ale turcilor, în 1711”. Atent la evoluția Porții, înțelegând foarte bine că se agrava criza politică și militară prin care aceasta trecea, marele cărturar era convins că țara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1711), Dimitrie Cantemir și Petru I deveneau aliați: hotarele Moldovei erau stabilite între Dunăre și Mare, se înscria respectarea autonomiei și integrității sale teritoriale, iar domnia devenea ereditară în familia domnului. Totodată, Rusia se obliga să acorde un sprijin militar oastei moldovene în campania antiotomană. Ion Neculce face o legătură directă între Apelul mareșalului B. P. Șeremetev (17 mai 1711), lansat „poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și lipsit de moșiile sale. Țăranii să aibă a aduce bucate fără frică, să le dea bani. Deci Dumitrașco-Vodă îndat-au răpezit la țară, făcându-le știre tuturor”. Deși în articolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cetăți să se așeze muscali oșteni până s-ar întemeia țara”. Art. IV preciza că țarul putea să-l înlăture pe domn, „când s-ar haini”, iar prin art. VIII se acorda Rusiei dreptul de a ține în Moldova o oaste de 10.000 de oșteni. Numeroase relatări interesante privitoare la campania de la Prut aparțin unor personalități care aveau funcții de conducere în armatele beligerante și care erau bine informați de cele ce se petrec în taberele lor. În arhive s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
predat, per acord, în ziua de 15 iulie marelui vizir. Relatarea cuprinde și un raport amănunțit, intitulat Traseul adevărat și reproducerea întocmai a taberei moscovite împresurată de turci și tătari împreună cu harturile ce au avut loc acolo și în urma cărora oastea moschicească, după o mare foamete a fost nevoită să părăsească spre o pace neprielnică: toate, cum s-au petrecut pe câte s-au putut afla, pe scurt și nepărtinitor descrise. Articolul făcea cunoscute cititorului desfășurarea evenimentelor din iulie 1711, efectivele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de campanie antiotomană a lui Petru I, în care sprijinul Moldovei era foarte important nu numai ca punct geostrategic, ci și pentru susținerea materială a armatei ruse, nu părea foarte bine trasat: armatele ruse intenționau să ajungă la Dunăre înaintea oștilor otomane și să le împiedice pe acestea să traverseze fluviul. Un dregător turc, cunoscut cu numele de Anonimul din 1740, a lăsat o descriere a Țării Românești și a Moldovei. Așa cum remarca autorul, campania din 1711 avea drept obiectiv cucerirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Din suita domnului moldovea făceau parte hatmanul Ion Neculce, marele paharnic Constantin, fiul lui Iordachi Ruset, marele vornic, șase ofițeri și opt slujitori domnești. La această întrevedere, Dimitrie Cantemir i-a comunicat feldmareșalului că până la 15 iunie va mobiliza o oaste de 10.000 de oameni, solicitând să i se trimită bani, „așa cum i s-a promis”. Domnul Moldovei l-a informat pe B. P. Șeremetev că oastea otomană în număr de 40.000 a trecut Dunărea și în câteva zile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dimitrie Cantemir i-a comunicat feldmareșalului că până la 15 iunie va mobiliza o oaste de 10.000 de oameni, solicitând să i se trimită bani, „așa cum i s-a promis”. Domnul Moldovei l-a informat pe B. P. Șeremetev că oastea otomană în număr de 40.000 a trecut Dunărea și în câteva zile va ajunge la 50.000 de oameni. Dimitrie Cantemir a cerut ca soția sa, Casandra, însoțită de vornicul Iordachi Ruset, împreună cu boierii și slujitorii să plece de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea, aflând că B. P. Șeremetev și trupele sale s-au instalat lângă Iași, a trimis un detașament de tătari sub comanda fiului său, Mehmed Ghirai, pentru a-i urmări mișcările. La această campanie, împotriva armatelor rusești au mai participat oștile poloneze sub comanda generalului Stanislaw Poniatowski și cele suedeze conduse de regele Carol al XII-lea. Armatele ruse erau dispuse în careu și au înaintat în această ordine până spre Fălciu, pe malul drept al Prutului, pentru ca acest râu să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spre nord, unde se afla cea mai mare parte a trupelor, sub comanda directă a țarului. În scrisorile sale, Petru I îl făcea răspunzător de eșec pe B. P. Șeremetev, deși inițial adoptase punctul de vedere al feldmareșalului. Între timp, oastea moldovenească, sub comanda lui Dimitrie Cantemir, a încercat să oprească înaintarea armatelor turco-tătare. Despre una din aceste bătălii (din 7 iulie), în ajunul luptelor ce au urmat la Stănilești, a relatat însuși domnul moldovean: „Am susținut lupta timp de trei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bătălii (din 7 iulie), în ajunul luptelor ce au urmat la Stănilești, a relatat însuși domnul moldovean: „Am susținut lupta timp de trei ceasuri împotriva a șaizeci de mii de cavalerie turcească și tătară și respingând nu fără oarecare pierderi, oastea se putu întoarce întreagă în tabără”. Rușii au mărșăluit în noaptea de 7 spre 8 iulie, iar până în ziuă au ajuns la Stănilești, localitate situată pe Prut la o distanță de 10 km de orașul Huși. Aici s-au înfruntat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși atacul principal al armatelor turco-tătare, de la 9 iulie, a fost respins, situația oștilor moldo-ruse s-a înrăutățit. Împresurate de forțele militare ale inamicului, care erau superioare din punct de vedere numeric, armatele ruse și moldovene, lipsite de alimente și de apă, au fost nevoite să se hrănească cu coajă de copaci, în loc de pâine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
14 iulie, dar la 17 iulie, țarul a ordonat retragerea din raia și din Moldova, de-a lungul Prutului până la Ștefănești, apoi, după patru zile de mers, au ajuns la Nistru. Pe drumul de întoarcere, turcii se obligau să escorteze oștile rusești în retragere, pentru a le feri de orice incidente sau atacuri din partea tătarilor. Nicolae Iorga a analizat cauzele acestei „catastrofe”: „Așa se mântuise, la Stănilești, între Fălciiu și Huși, marele război de eliberare a creștinilor răsăriteni. Adânca umilință, mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lesczynski (1704-1709, 1733-1735), la urcarea sa pe tronul Poloniei, o armată otomană a pornit spre Huși (Dschudschu) cu 60.000 de soldați, sub comanda seraschierului Abdi-pașa și a hanului din Crimeea, Kaplan Ghirai I. Deoarece Austria a dezaprobat intervenția militară, oștile otomane au fost nevoite să se retragă. Consecințe dezastruoase pentru Huși și pentru Episcopie, pentru populația târgului și a localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Crimeea, Kaplan Ghirai I. Deoarece Austria a dezaprobat intervenția militară, oștile otomane au fost nevoite să se retragă. Consecințe dezastruoase pentru Huși și pentru Episcopie, pentru populația târgului și a localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737), amintea și de războiul ruso-turc din 1711, când „s-a despărțit un general rus (Karl Ewald von Rönne, n.a.) cu 8.000 de oameni de grosul oastei care se afla la Huși, cale de o zi de la Iași, pe râul Prut, și au mers prin Focșani la Brăila; au ocupat-o pe la turci, dar când rușii au fost bătuți la Huși - de care a fost vorba mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nicolae Vogoride, și-a dat demisia din funcția de pârcălab de Galați. Unioniștii au obținut victoria în noile alegeri, iar Alexandru Ioan Cuza a fost avansat la gradul de colonel (august 1858) și, la scurt timp, locțiitor de hatman al oastei moldovene (septembrie), funcție pe care a îndeplinit-o până în momentul alegerii sale ca domnitor. După Convenția de la Paris (august 1858), Alexandru Ioan Cuza a fost ales deputat în Adunarea Electivă a Moldovei. În seara zilei de 3 ianuarie 1859, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru trebuința oștirilor rusești am dat ordinile cuvenite. II - Serviciul de transport se face numai de către satele care cad în drum”. Raportul arată că la aceste activități au participat mai ales cetățenii din cele două plăși - Prut și Mijloc. Trecerea oștilor rusești era posibilă numai printr-un singur punct, târgul Fălciu, care era la capătul județului. Prefectul a semnalat unele nereguli în aplicarea Convenției din 4 aprilie, de aceea propunea următoarele: „În ceea ce privește plata de către armată să se facă înainte de a porni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
construcției Spitalului de copii din Tătărași care este și astăzi, mi se pare, unul dintre cele mai mari spitale de copii din țară. Avea Nae un spirit mobilizator care l-ar fi făcut, în alte veacuri, un mare comandant de oști. A trecut, strălucit, întreaga ierarhie didactică, ajungând profesor de chirurgie totuși destul de târziu, după cum erau legile timpului. Autor de lucrări toate elaborate de el însuși și de cărți, prestigiul lui Nae era excepțional. Povestește acad. V.D. Cotea că prin 1970
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care, O Voce i se adresează, de-acum, direct lui Ștefan cel Mare:"Va veni o vreme în care poetul îți va cere prezența, Ștefane Voevod, la una din răscrucile Patriei. Și după el alții, tineri Poeți și Căpitani de oști suferinde, îți vor invoca prezența. Poetul, tot așa de mare pentru nația lui și a noastră, ca Tine, va cânta odată o "Doină"". Firește, scenariul include aici un fragment din Doină, recitat "solemn, fără nici o retorică". În fine, un alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
patriotică. Ei ne numeau pe noi pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți voi ce vă așteaptă, dacă nebuniile voastre se vor împlini? O să se desființeze rangurile de boierii, o să vă ieie la oaste, o să plătiți bir! Noțiunea egalităței cetățenești nu intra deloc în mintea lor. [...] Asemenea oameni cu asemene idei nu ne puteau opune piedeci serioase, dacă n-ar fi fost sprijiniți din afară. Centrele noastre de întrunire și consfătuire erau în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu pușca de pază, cu ce mulțumire mi-am preumblat din nou ochii pe întinsa câmpie românească, unde poți respira în voie și trăi încă în larg. Ah! Cât de mult înțeleg acum pe bieții tineri ardeleni care, luați la oaste și duși în țări departate, mureau de dor de-acasă cântând doina din fluier. Ei, așa-i făcută inima omului! Nici o teorie, nici o doctrină nu o va schimba. Mare și neînvinsă trebuie să fie nevoia omului ac el să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste, Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad asabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedeștri, colo caii se răstoarnă, Când săgețile în valuri, care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]