4,211 matches
-
sub acoperirea legilor formale, apare posibilitatea obținerii indigenatului sătesc prin cumpărare (Stahl, 1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor să exercite drepturi de folosință egale cu ale băștinașilor. Pentru a se proteja, obștea putea controla și interzice căsătoriile cu cei din afara comunității. La nivelul alegerii colective existau așadar posibilități de a controla acțiunile întreprinse la nivel
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
existau așadar posibilități de a controla acțiunile întreprinse la nivel operațional. Acțiunile de la nivelul alegerii colective intrau în contradicție cu normele existente la nivelul constituțional, care nu permiteau interzicerea unei căsătorii. Conflictul dintre cele două niveluri a fost tranșat în favoarea obștii prin apariția unor mijloace alternative de protejare a averilor devălmașe. Pentru a se apăra de nebăștinași, obștea recurgea la procedee prin care conferea celor veniți din afară un statut inferior față de ceilalți membri. Neînzestrarea fetelor reprezenta o astfel de măsură
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în contradicție cu normele existente la nivelul constituțional, care nu permiteau interzicerea unei căsătorii. Conflictul dintre cele două niveluri a fost tranșat în favoarea obștii prin apariția unor mijloace alternative de protejare a averilor devălmașe. Pentru a se apăra de nebăștinași, obștea recurgea la procedee prin care conferea celor veniți din afară un statut inferior față de ceilalți membri. Neînzestrarea fetelor reprezenta o astfel de măsură de protecție, dat fiind că prin căsătoria acestora era permis accesul străinilor în comunitate. Înrudirea fictivă privea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de cumpărătoare apărea în alte situații. Contractele de vânzare-cumpărare sunt reguli care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să exploateze anumite bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele devălmașe, uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele devălmașe, uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele devălmașe, uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de resurse mai productive. Locurile erau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
s-a ajuns la supraexploatarea și la limitarea cantității de resursă disponibilă. Pentru a se evita un scenariu de tipul tragediei bunurilor comune, s-a recurs la impunerea unor reguli de exploatare. Regulile de exploatare au fost diferite de la o obște la alta și erau menite să limiteze drepturile de tăiere prin creșterea capacității de monitorizare și control exercitate de către obște asupra exploatării individuale. Astfel, tăierile se făceau cu acordul consiliului obștesc, care stabilea regulile de defrișare . Una dintre cele mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tragediei bunurilor comune, s-a recurs la impunerea unor reguli de exploatare. Regulile de exploatare au fost diferite de la o obște la alta și erau menite să limiteze drepturile de tăiere prin creșterea capacității de monitorizare și control exercitate de către obște asupra exploatării individuale. Astfel, tăierile se făceau cu acordul consiliului obștesc, care stabilea regulile de defrișare . Una dintre cele mai folosite metode de transformare a pădurii în pământ agricol era incendierea. Prin incendiere, pădurea era distrusă, iar pământul folosit pentru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui operațional. Odată cu adoptarea noilor reguli formale se putea recurge la ieșirea din indiviziune și la individualizarea drepturilor în interiorul comunității. Drepturile individuale de proprietate puteau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare unică la nivelul întregii zone, ci fiecare obște și-a dezvoltat propriile reguli. Regulile de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare unică la nivelul întregii zone, ci fiecare obște și-a dezvoltat propriile reguli. Regulile de exploatare identificate presupun fie limitări ale drepturilor de exploatare (un anumit număr de animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acțiune colectivă la care erau obligați să participe toți membrii comunității. Pentru cei care nu cooperau exista o măsură coercitivă - regulă de pedepsire - biciuirea cu nuiaua (Stahl, 1998). Modul de exploatare a țarinii era așadar bine definit și controlat de către obște. Țăranul nu mai avea posibilitatea să dispună de teren după putere și nevoi, ci trebuia să întreprindă acțiuni conforme cu ale celorlalți. Regula de exploatare a terenurilor era stabilită la nivelul alegerii colective și consta în existența Flurzwang-ului. Tehnica bienală
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează modul de producție specific regimului devălmășiei absolute. Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul satului devălmaș există o formă incipientă de proprietate asupra terenului. Stăpânirea locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
consfințea faptul că cine contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile comune primește suprafețe mai mari în exploatare (Stahl, 1998, vol. II, p. 48). Legătura dintre nivelul contribuției la cheltuieli și dimensiunea drepturilor acordate a afectat și distribuția, de către obște, a unor noi terenuri care să fie exploatate în sistem privat. Una dintre cele mai importante consecințe ale raportului existent între contribuția la cheltuieli și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra stăpânirii respective (Stahl, 1998, vol. II, p. 175). După cum am mai arătat în faza devălmășiei absolute, supraaglomerarea apărea doar în cazul terenurilor cu valoare economică mai mare. În cazul terenurilor agricole mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tehnica celor două tarlale, toate familiile deținând câte un lot pe fiecare dintre acestea. Evoluția capacității tehnice de exploatare a terenurilor agricole și posibilitatea folosirii lor an de an au condus la lotizarea terenurilor și la distribuția lor către membrii obștii. Intrarea acestor terenuri în proprietatea indivizilor a permis transmiterea lor pe căile consfințite de regulile de la nivelul constituțional prin vânzări, donații etc. 3.6. Reprezentare și relațiile dintre nivelurile decizionale Sfatul cel mare al Vrancei se compunea din reprezentanți ai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]