5,154 matches
-
se bazează pe simțul comun, și implicit necesită universalitate. Creația operei literare, atât în formă scrisă, cât și în formă orală, implică compoziția lor interioară. Urmând tehnica compoziției, orice operă literară este predispusă la a fi copiată, se instaurează raportul ontologic dintre opera orginală și opera copiată. Această dualitate ridică și problema literalității unui discurs. Această întrebare survine în urma transformărilor suferite de opera literară originală (manuscrisul) prin traducere, interpretare sau reprezentare. Interogarea discursului literar duce la o taxonomie a discursului. Funcționalitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în cazul scriiturii sau oralității sale întrucât orice lectură sau performare a sa îi va produce anumite schimbări interioare. Finalitatea operei literare constă, astfel, în interacțiunea dintre ontologia sa și psihologia creației literare: literatura ca acte ale conștiinței și tropi ontologici. Actele conștiinței nu sunt constituenți ontologici ai literaturii, ci procese de finalizarea a reprezentării literare. Raportul dintre atitudinea subiectivă și atitudinea obiectivă duce la înțelegerea naturii obiectului literar ca având calități estetice. Calitatea estetică, subiectivă prin experiență, poate fi înțeleasă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
întrucât orice lectură sau performare a sa îi va produce anumite schimbări interioare. Finalitatea operei literare constă, astfel, în interacțiunea dintre ontologia sa și psihologia creației literare: literatura ca acte ale conștiinței și tropi ontologici. Actele conștiinței nu sunt constituenți ontologici ai literaturii, ci procese de finalizarea a reprezentării literare. Raportul dintre atitudinea subiectivă și atitudinea obiectivă duce la înțelegerea naturii obiectului literar ca având calități estetice. Calitatea estetică, subiectivă prin experiență, poate fi înțeleasă ca un constituent ontologic ce contribuie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt constituenți ontologici ai literaturii, ci procese de finalizarea a reprezentării literare. Raportul dintre atitudinea subiectivă și atitudinea obiectivă duce la înțelegerea naturii obiectului literar ca având calități estetice. Calitatea estetică, subiectivă prin experiență, poate fi înțeleasă ca un constituent ontologic ce contribuie la finalizarea operei literare. Completitudinea literară aduce în discuție și rolul autorului în cadrul ei de manifestare și compoziție. Se presupune o relație între opera literară, viața fizică și individualitatea autorului. Experiențele determinate ale autorului, precum și ideea originară - imaginea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
structura compozițională interioară operei. Extensia fenomenologică a operei ține de natura duală prezență-aparență, ce implică autorul în desăvârșirea operei ca produs artistic. Aceasta nu duce la modificarea calităților operei, ci doar la expresivitatea lor pe plan emoțional. De aceea compoziția ontologică nu va fi afectată de experiența estetică. Dar formele sensibile și afective ale operei presupun o existență specială a sa, existența inteligibilă prin apropierea față de experiența estetică. De aceea, perspectiva psihologică, chiar dacă nu ajută la compoziția structurală interioară operei, delimitează
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Frumosul constă în compozițe, în timp ce valoarea în sentimentul de plăcere al experinței sale19. Experiența estetică instaurează un spațiu al contemplării artistice care nu se interpune în structura sa interioară, dar oferă spațiul de manifestare al valorii estetice prin intermediul construcției sale ontologice 20. Opera literară apare ca un întreg complet și unic în percepția contemplatorului, numic din compoziția sa nu se schimbă. 1.1. Stratificarea operei literare Trebuie să subliniem de la început că ideea de stratificare 21 a operei literare este înțeleasă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
formarea unor calități specifice esteticii. Astfel, unitatea calității de valoare estetică este constituită prin intermediul varietăților de calități de valoare. După cum am arătat deja, datorită esenței literaturii putem dispune de mai multe genuri literare precum romanul, poezia, drama etc. Astfel, schema ontologică a stratificării literaturii se aplică în egală măsură fiecărei forme literare în parte, lăsând loc de apariție unor noi straturi, în funcție de genul literar. 1.1.1 Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior Opera literară este, prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
valoarea artistică. Calitățile estetice iau ființare în stratul fonetic și duc la împlinirea operei literare. În același timp, ele duc la armonii particulare ale caracteristicilor sintetice estetice ce sunt prezente cu ajutorul stratului fonetic. Rolul cuvântului vorbit este, așadar, de tip ontologic prin efortul de care depinde pentru determinarea existenței stratului lingvistic, dar și prin prezența foneticii în altre straturi, și de tip fenomenologic care face referire la ce funcție îndeplinește pentru subiect când întreaga operă devine prezentă. Cuvântul scris oferă obiectivitate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fenomenologic care face referire la ce funcție îndeplinește pentru subiect când întreaga operă devine prezentă. Cuvântul scris oferă obiectivitate oricărui înțeles desprins din structura lingvistică. Semnele și simbolurile capătă înțeles și obiectivație prin intermediul interpretării cuvântului scris. Cuvântul reprezintă un element ontologic consituent al operei literare, în timp ce scrierea este procesul prin care opera literară poate fi prezentă. Natura operei literare este dată prin procesul de scriere astfel încât obiectul real este reprezentat prin carte sau alte forme tipărite. Cuvântul scris oferă și aspectul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unității operei. Angajați în funcțiile reprezentării, descoperim amănunte despre lumea reprezentată. Lumea reprezentată este lumea pe care o percepem în mod real și care este reală și în cadrul operei literare. Dar literatura implică, pe lângă obiectele reprezentate, limbaj, imagine și tropi ontologici ce duc la a vedea opera literară ca un construct complex. Prin urmare, reprezentarea obiectivității operei arată un aspect real al ei, fără să aibă pretenția unei cunoașteri sau percepții totale. Existența straturilor ne forțează să observăm rolul pe care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să aibă pretenția unei cunoașteri sau percepții totale. Existența straturilor ne forțează să observăm rolul pe care reprezentările le joacă în fiecare strat în parte, fără ca noi să-l limităm la unul sau altul. Reprezentarea căpătă diferite roluri și aspecte ontologice în determinarea obiectului de artă în general - are un rol de efect. Obiectele reprezentate sunt înțelese în mod tematic. "Obiectele reprezentate în opera literară sunt obiecte pure derivate în mod intențional de unitățile semnificative"31. Astfel, în orice obiect reprezentat
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mai importantă a situațiilor obiective reprezentate constă, pentru Ingarden, în redarea și arătarea calităților metafizice determinate. Acest lucru este posibil, spune Ingarden, datorită posibilității perceperii calităților metafizice în diferite situații. Calitățile metafizice sunt concretizare și redate prin intermediul obiectivităților reprezentate, fiind ontologic heteronome și pur intenționale fiindcă stimulează prezența lor. Prin intermediul calităților metafizice, opera literară dobândește valoare estetică. Acest lucru nu înseamnă exploatarea operei literare doar din perspectivă estetică, întrucât termeni precum "frumos", "sublim" sau "agreabil", înțeleși ca experiență perceptuală ce oferă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la emoții și sentimente puternice. Datorită experienței, ele nu sunt private de universaliate, ci dobândesc o natură dublă subiectiv-universală prin care devin elemente centrale în cadrul esteticii. 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene Pentru Ingarden, cele patru straturi ontologice sunt esențiale în înțelegerea existenței și posibilității obiectului literar. Pentru că obiectul operei este caracterizat de modul său de a fi, și la rândul lor, obiectul și modul său sunt instanțiate de natura sa, respectiv de atributele sale, opera devine un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
strat în parte, având pretenția de a arăta dimensiunea estetică a obiectului literar. O propunere ce pare bizară, întrucât orice limitare a calităților estetice la nivelul unui strat, care presupune o reducție epistemologică, înseamnă privarea obiectului de artă de tropii ontologici. Totodată, imaginația nu ar putea funcționa, întrucât ea ar fi controlată. Schematismul stratificării nu poate veni din exterior, întrucât stratul ontologic este propriu existenței autonome individuale. Având în vedere că toate calitățile estetice sunt exterioare, întrucât ele sunt mai degrabă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a calităților estetice la nivelul unui strat, care presupune o reducție epistemologică, înseamnă privarea obiectului de artă de tropii ontologici. Totodată, imaginația nu ar putea funcționa, întrucât ea ar fi controlată. Schematismul stratificării nu poate veni din exterior, întrucât stratul ontologic este propriu existenței autonome individuale. Având în vedere că toate calitățile estetice sunt exterioare, întrucât ele sunt mai degrabă o emanare a compoziției artei decât o compoziție internă a sa; ele nu pot fi reduse. Ele sunt prezente în toate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Indiferent de obiectul de artă atribuit în mod originar literaturii, ea se prezintă ca un obiect dual real-imaginar contextualizat 34. Nu putem admite o natură abstractă entității literare, nici în cadrul relației pe care poezia o presupune cu ispostazele sale (tropii ontologici). Stratificarea ontologică pleacă de la natura obiectului de care dispunem și așteaptă completare din partea tuturor tropilor ontologici constituenți poemului. Iar pentru că există o formă compozițională între formele artistice, atunci stratificarea intră în relație cu diferite grupuri de tropi. Se impune, astfel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectul de artă atribuit în mod originar literaturii, ea se prezintă ca un obiect dual real-imaginar contextualizat 34. Nu putem admite o natură abstractă entității literare, nici în cadrul relației pe care poezia o presupune cu ispostazele sale (tropii ontologici). Stratificarea ontologică pleacă de la natura obiectului de care dispunem și așteaptă completare din partea tuturor tropilor ontologici constituenți poemului. Iar pentru că există o formă compozițională între formele artistice, atunci stratificarea intră în relație cu diferite grupuri de tropi. Se impune, astfel, o diferențiere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dual real-imaginar contextualizat 34. Nu putem admite o natură abstractă entității literare, nici în cadrul relației pe care poezia o presupune cu ispostazele sale (tropii ontologici). Stratificarea ontologică pleacă de la natura obiectului de care dispunem și așteaptă completare din partea tuturor tropilor ontologici constituenți poemului. Iar pentru că există o formă compozițională între formele artistice, atunci stratificarea intră în relație cu diferite grupuri de tropi. Se impune, astfel, o diferențiere între poezie, roman și dramă. Poezia are o structură integră în ciuda flexibilității formei sale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poezia ca megatip nu are o funcționalitate internă și, astfel, suspendă poezia la o interpretare incompletă. Prin urmare, poezia are la bază un obiect dual real-imaginar, împreună cu toate calitățile artistice și estetice, care se prezintă sub un context simbolic. Stratificarea ontologică devine completă doar prin înțelegerea tropilor ontologici ce diferă de la un nivel al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
internă și, astfel, suspendă poezia la o interpretare incompletă. Prin urmare, poezia are la bază un obiect dual real-imaginar, împreună cu toate calitățile artistice și estetice, care se prezintă sub un context simbolic. Stratificarea ontologică devine completă doar prin înțelegerea tropilor ontologici ce diferă de la un nivel al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
real-imaginar, împreună cu toate calitățile artistice și estetice, care se prezintă sub un context simbolic. Stratificarea ontologică devine completă doar prin înțelegerea tropilor ontologici ce diferă de la un nivel al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi ontologici. Semnificația poeziei survine în urma tropilor ontologici identificați ca: figuri de stil, sunet simbolic, ritm sau metru. Totodată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce diferă de la un nivel al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi ontologici. Semnificația poeziei survine în urma tropilor ontologici identificați ca: figuri de stil, sunet simbolic, ritm sau metru. Totodată, poezia se distinge de alte arte obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi ontologici. Semnificația poeziei survine în urma tropilor ontologici identificați ca: figuri de stil, sunet simbolic, ritm sau metru. Totodată, poezia se distinge de alte arte obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea unei idei spirituale, întrucât desăvârșirea ei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Totodată, poezia se distinge de alte arte obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea unei idei spirituale, întrucât desăvârșirea ei este posibilă în domeniul spiritualului. Relația dintre strata și tropii ontologici este una intimă, ce acceptă toți tropii ca fiind entități abstracte. Aflat în acest context simbolic, poemul este deschis interpretării. Utilizarea diferitelor figuri de stil, a elementelor stilistice sau a dicțiunii poetice duce la crearea unor imagini disparate și înțelesuri
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
liric și dramatic) împreună cu subdiviziunile ei (tragic și comic). Diferența poemului față de celelalte genuri literare constă în exprimarea frumosului și sublimului fără un proces narativ prestabilit sau logic, întrucât poezia este un act al producției continue. Construcția poeziei presupune tropii ontologic ce iau parte la finalizarea obiectului real al poziei. Ritmul, metrul sau intonația sunt tropii ce funcționează prin impunerea unui schematism interior, în virtutea unei rezonanțe muzicale. Ritmul variază în funcție de limbaj și de stilurile poetice. Limbajul poetic este înzestrat cu mai
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]