3,581 matches
-
priveasc? �n? untru (deoarece �priveli? tea era prea frumoas? �). Vom aruncă noi acum o privire. Perioadă interbelic? , �n ciuda deficien? elor, a fost cea mai fericit? perioad? din istorie Rom�niei1. De? i nu totul mergea foarte bine, �n anii de �nceput există un optimism general. Mare? alul Foch remarcă �ns? (atunci c�nd i s? a ar? tat, �n 1919, textul Tratatului de Pace de la Versailles): �Acesta nu este un tratat de pace, ci un armisti? iu pe 20 de ani! � Cl�menceau, adev? ratul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uptei literare� s? se apropie de ideile realist socialiste asupra artei din Uniunea Sovietic? dac? punem �n paralel ideile lui Iorga ? i pe cele ale lui Maxim Gorki. Maxim Gorki a sus? inut �ntotdeauna c? �masele nu trebuie aduse la disperare�. Optimismul ostentativ, un anumit vocabular ? i o abunden?? �n formele de exprimare constituie ceea ce Cehov condamnă at�ț de vehement! Dar toate acestea au devenit o dogm? pentru Gorki ? i au stat la baza prieteniei lui cu Lenin. Gorki sus? inea c? literatura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală a poporului, a satelor românești în special. Preocupările
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală a poporului, a satelor românești în special. Preocupările
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multora dintre noi le apăreau în acei ani ca perspective de reînnoire, de depășire a sclerozei ce stinsese orice perspectiva de prometeism, ca o șansă ce ne era acordată de timp! Alexa îi era solidar și scenic îl transpunea: un optimism comun ne reunea. În inima sălii atunci o noutate! oportunistul, Boian, cel care a trădat, capitulând, care a pierdut rațiunea de a lupta trece prin sală cu steagul roșu imens desfășurat urlând patetic, demagogic "Bandiera rossa". Conflictul dintre forța scenică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se numea, la vremea aceea, Ziditorul, adică, în fapt, întâlnirea cu regizorul Alexa Visarion. Astfel, odată zona miraculoasă definită, respectiv, subiectul filmului, scenariul, toate acestea având ca fundal atmosfera generală post-decembristă, plină de aerul tare al libertății, de speranțe, de optimism, realizez acum, privind în urmă, că în ceea ce mă privește, în acel moment, Alexa Visarion a fost omul providențial. Tânărul plin de energie, Alexa Visarion, mi-a indicat o ușă a cărei existență, până atunci, nici nu o bănuiam, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
parte, și, pe de altă parte, ca toxic și periculos cinismul modern. În fond, dacă forma veche de cinism este compatibilă cu ideea de moralitate viață dusă în conformitate cu ceea ce este natural, adică un comportament firesc, simplu, modest, franc și transparent, optimism bazat pe cunoaștere și pe o viață activă sustrasă prejudecăților și convențiilor artificiale noile forme de cinism din timpurile în care, viața s-a artificializat infinit mai mult decât își puteau imagina cinicii clasici, sunt perfect acordate la un sens
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
stresul cu 4-8% și reducerea, îndeosebi la femei, a durerilor cronice etc. în plan psihic s-a constatat o diminuare a anxietății și a atacurilor de panică, dar și a nervozității etc. De asemenea, s-au revigorat tonusul pozitiv și optimismul persoanei, consecința firească a dinamizării lobului prefrontal stâng. Toate aceste rezultate remarcabile, care au fost adunate printr-o experiență de aproximativ trei decenii, au condus la utilizarea programului de meditație, în versiunea lui Kabat-Zinn, în peste 250 de spitale din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Fără a invoca amănunțit toate rezultatele recoltate, vom menționa doar că, în urma prelucrării statistice a rezultatelor grupului de studiu, versus cel de control (format tot din 35 de subiecți, dar care nu practică deloc meditația) a înregistrat o cotă a optimismului semnificativ mai bună, ceea ce consonează cu o opinie similară, vehiculată de autoritățile domeniului și constituie încă un argument pentru utilizarea meditației în tratamentul PTSD. Seriozitatea cu care milenara practică meditativă a pătruns în arealul științific este atestată și de prestația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor tulbura viața familiei. Așa cum la nivelul individului, capacitatea de reflecție este un mecanism esențial de ieșire pozitivă din criză și chiar de vindecare posttraumatică, în cazul familiei, exersarea „unui optimism înțelept”, a umorului (să râdem împreună de ceva și nu să râdem unul de celălalt, să facem ironii unul pe seama celuilalt) reprezintă mecanisme inestimabile în depășirea dificultăților. 3.8. Reziliența comunitară O definire simplă a comunității ar fi aceea care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formă de schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
interogând înseși modul de funcționare a societății; c) sunt extrem de rapide, bruște și imprevizibile; d) reprezintă cea mai proeminentă "paradă" a schimbării, și de aceea sunt memorabile; e) generează reacții emoționale și intelectuale deosebite în rândul participanților și martorilor: entuziasm, optimism, speranță ș.a. (Sztompka, 1993:301). Căderea regimului comunist din România în decembrie 1989 a luat cea mai revoluționară formă din estul Europei: diviziunea în organizarea de stat a fost aproape totală, dar nu și consecințele; cu alte cuvinte, cu toate că am
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
doar să punctăm cu ajutorul câtorva exemple contextul schimbărilor sociale din ultimele două decenii din România. Vom aborda în continuare în paralel schimbările atât de la nivelul resurselor structurale, cât și de la nivelul resurselor morale, printr-un studiu de caz privind evoluția optimismului și a pesimismului. Reiterăm că scopul acestei incursiuni este doar de a aduce lumină asupra tabloului în care vom analiza identitatea socioculturală (la tinerii români); cu alte cuvinte, imaginea pe care o construim va fi departe de a fi completă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
continuare ce s-a întâmplat la nivelul resurselor morale. 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" Revoluția nu a generat modificări numai la nivelul resurselor structurale (instituții, infrastructură ș.a.), ci și la nivelul resurselor morale. Optimismul, încrederea, satisfacția față de viață sunt indicatori ai "sănătății psihice" nu doar la nivel individual, ci și colectiv. Societatea pesimistă, așa cum am numit analiza următoare, nu se referă la locuri sau spații reale, ci la spații mentale. Cum s-au acomodat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
locuri sau spații reale, ci la spații mentale. Cum s-au acomodat românii la transformările structurale? Ce determină ajustări în orientările de tip optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc mai degrabă în spațiul pesimismului sau în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul de rezidență în concordanță cu teoria statusului despre pesimism / optimism, care spune că optimismul crește odată cu statusul social (vezi Dow Jr., 1966:14); evaluarea "orizontală" măsurată prin evaluarea subiectivă a venitului și satisfacția față de viața actuală și "verticală" măsurată prin percepția activității guvernamentale a prezentului; orientarea politică. În plus, presupunem
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul de rezidență în concordanță cu teoria statusului despre pesimism / optimism, care spune că optimismul crește odată cu statusul social (vezi Dow Jr., 1966:14); evaluarea "orizontală" măsurată prin evaluarea subiectivă a venitului și satisfacția față de viața actuală și "verticală" măsurată prin percepția activității guvernamentale a prezentului; orientarea politică. În plus, presupunem că există alterări generale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
odată cu statusul social (vezi Dow Jr., 1966:14); evaluarea "orizontală" măsurată prin evaluarea subiectivă a venitului și satisfacția față de viața actuală și "verticală" măsurată prin percepția activității guvernamentale a prezentului; orientarea politică. În plus, presupunem că există alterări generale ale optimismului sau pesimismului în relație cu evoluția economică și contextul schimbărilor politice generate de alegeri. Variabila pe care am construit-o pentru a determina orientarea spre optimism sau pesimism a oamenilor e bazată pe combinarea a doi indicatori folosiți în general
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
activității guvernamentale a prezentului; orientarea politică. În plus, presupunem că există alterări generale ale optimismului sau pesimismului în relație cu evoluția economică și contextul schimbărilor politice generate de alegeri. Variabila pe care am construit-o pentru a determina orientarea spre optimism sau pesimism a oamenilor e bazată pe combinarea a doi indicatori folosiți în general pentru a măsura fie pesimismul / optimismul individual, fie pe cel social 36. Primul indicator e măsurat pe baza întrebării: "Cum credeți că veți trăi peste un
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
evoluția economică și contextul schimbărilor politice generate de alegeri. Variabila pe care am construit-o pentru a determina orientarea spre optimism sau pesimism a oamenilor e bazată pe combinarea a doi indicatori folosiți în general pentru a măsura fie pesimismul / optimismul individual, fie pe cel social 36. Primul indicator e măsurat pe baza întrebării: "Cum credeți că veți trăi peste un an?"37, iar cel de-al doilea pe baza întrebării: Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de Opinie Publică 39) colectate pe eșantioane repezentative pentru populația adultă a României, ce acoperă perioada cuprinsă între 199440 și 2004; pe lângă acestea, ne vom raporta la o parte din indicatorii prezentați mai sus41. 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? Un număr din ce în ce mai mare de cercetători din diverse câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
perioada cuprinsă între 199440 și 2004; pe lângă acestea, ne vom raporta la o parte din indicatorii prezentați mai sus41. 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? Un număr din ce în ce mai mare de cercetători din diverse câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros pentru sănătate, fericire, succes sau relații sociale mai bune, în vreme ce pesimismul e exact opusul vezi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? Un număr din ce în ce mai mare de cercetători din diverse câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros pentru sănătate, fericire, succes sau relații sociale mai bune, în vreme ce pesimismul e exact opusul vezi Peterson & Bossio (1991); Scheier, & Carver (1992); Deptula, Cohen, Phillipsen, & Ey (2006); Saucier & Ambert (1982); Uslaner (1998). Analizele dedicate declinului intelectual, moral
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ambert (1982); Uslaner (1998). Analizele dedicate declinului intelectual, moral, politic sau al mediului sunt legate de creșterea pesimismului în lumea occidentală din ultimele decade (Bennett, 2001). Războiul contra amenințărilor teroriste a generat la rândul său discuții despre tranziția de la un optimism global (generat de căderea comunismului) la un pesimism ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]