3,552 matches
-
ale literaturii engleze, utopia "Brave New World" (Minunată lume nouă) și un român eseu despre pacifism, "Eyeless în Gază" (Orb în Gază). Huxley a fost puternic influențat de F. Matthias Alexander, pe care l-a inclus ca personaj în românul "Orb în Gază". După război Huxley semnează cronici literare și plastice în mai multe reviste, printre care "Atheneum", condusă de criticul John Middleton Murry, și "Westminster Gazette". În 1916 publică volumul de versuri "he Burning Wheel" (Roată în flăcări). Debutul în
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
sale au fost adaptate pentru cinema sau televiziune. A scris scenarii pentru Compania Walt Disney și filmul de animație "Alice în țară minunilor", a supervizat două producții ale românului "Minunată lume nouă", o ecranizare a românului "Punct. Contrapunct", alta pentru "Orb în Gază", si, în fine, ultima pentru "Maimuță și esență".
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
pierdute ale perioadei post-homerice sau așa-numiților poeților ciclici. Astfel: 1. "Cântectul pentru Apollo delian" se încheie cu o adresare a poetului către auditoriul său: „orice străin ce întreabă cine este cel mai dulce cântăreț, o singură voce aduce răspunsul: orbul care locuiește în munții de pe Chios; melodiile sale merită premiul pentru toate timpurile”. Tucidides, care citează pasajul său pentru a arăta caracterul festivalului delian, pare a fi convins de autenticitatea homerică a cântecului. Astfel, putem considera că Homer era un
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
cultivă pasiunea pentru grădinărit. Moartea țarului din 1855 și instalarea unui nou regim îi trezește speranța amnistiei, dar nu reușește să o obțină. Într-o scrisoare adresată generalului Eduard Totleben, Dostoievski își descrie astfel anii tumultoși ai tinereții: « [...] atunci eram orb, credeam în teorii și utopii. Înainte de episodul arestării] am fost doi ani la rând suferind de o boală morală, stranie. Eram ipohondru. Uneori, îmi pierdeam chiar mințile. Eram foarte iritabil și aveam o susceptibilitate bolnăvicioasă; aveam obișnuința să deformez cele
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
observă că textul este hibrid, fiind alcătuit din două părți narative, anume "Gesta lui Roman și Vlahata" și, respectiv, "Legenda lui Dragoș Vodă", continuate prin niște anale moldovenești care se opresc odată cu începutul domniei lui Bogdan al III-lea cel Orb (1504 - 1517). Conform aceluiași, narațiunea despre eroii eponimi ai românilor a fost scrisă, în forma păstrată până astăzi, în Maramureș, probabil între 1390 și 1410, fiind ea însăși rezultatul unei documentări asidue din diverse izvoare întreprinse de cărturarul anonim. Acesta
Roman și Vlahata () [Corola-website/Science/307217_a_308546]
-
cu etno și momente psihedelice de improvizație. Pe album apar ca invitați Andrei Oloieri (acordeon) și Florin Romașcu (percuție). În același timp, patru membri ai trupei (Csergö Dominic, Petö Zoltán, Oigăn și Byron) compun muzica și joacă în spectacolul „Pâine, orbi și saxofoane”. În toamna anului 2002 se filmează al treilea videoclip, la piesa „1000 de chipuri”, în regia lui Szakáts István și avându-l ca invitat pe actorul Sebastian Marina. Primele luni are anului 2003 aveau să îi găsească pe
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
anumit fel critica socială. Tematica militară l-a preocupat pe Octav Băncilă o lungă perioadă din cariera sa. A mai pictat tabloul "De planton" în 1900 cu multe variante ulterioare acestui an, "Santinela" și "Din Armată" în anul 1912, precum și "Orbul de la Frumoasa" și "Dezertorul" în câteva variante. Acestea, cele mai reprezentative dintre ele, descriu viața grea din armata de odinioară, în care oamenii erau măcinați de persecuții și boli și astfel, ajungeau să dezerteze. Ca urmare a faptului că că
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
urmare a reproducerilor pe care "România Muncitoare" le-a făcut în numărul din 4 martie 1909 tablourilor "Înainte de 1907" și "Înmormântarea". Lista tablourilor prezentate la expoziția din anul 1909 la Ateneul Român este necunoscută. Se știe că a expus pânza "Orbul de la Frumoasa", care înfățișează un tânăr militar victimă a conjunctivitei, care în acele vremuri făcea ravagii în armată, care iese de la spitalul militar din Frumoasa și-și caută drumul cu un băț. Octav Băncilă a mai expus și pastelul "Muncitor
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
sunt inovație, cooperare, valoare adăugată Laitmotivele ICU sunt inovație, cooperare, valoare adăugată. [[Fișier:Unterschleißheim, Mittelschule 2.jpg|thumb|150px|Școala medie, USH]] [[Fișier:Sehbehindertenzentrum, dahinter M.-Ende-GS, Kindergarten, Hort.jpg|thumb|150px|Centrul pentru elevi cu deficiențe de vedere și orbi, în dos școala primară "Michael Ende" cu grădiniță]] [[Fișier:Unterschleißheim 15.10.2013 006.jpg|thumb|150px|USH la nord]] [[Fișier:Unterschleißheim 15.10.2013 012.JPG|thumb|150px|Unterschleißheim la est]] [[Fișier:Unterschleißheim, Lohwaldpark 1.jpg|thumb|150px|Parcul
Unterschleißheim () [Corola-website/Science/307751_a_309080]
-
-i cum nu se poate mai bine de Martin Cicvak. Angelica Nicoară, Ramona Dumitrean, Adrian Cucu, Sebastian Marină ši Cătălin Herlo. Regia: m.chris.nedeea. 2. Noir Deșir de Diana Chioreanu, cu Ramona Dumitrean. Regia: m.chris.nedeea 3. Pâine, orbi și saxofoane , după Matei Višniec ši John Steinbeck. Cu KUMM, regia: m.chris.nedeea 1. Valsul hazardului de Victor Hâim (Fr); cu Marius Bodochi și Ramona Dumitrean - spectacol prezentat exclusiv la București, la Teatrul Nottara; 2. Chip de foc de
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
boierul Luca Arbore, fiul bătrânului Arbore, pârcălabul de Neamț. El a îndeplinit o lungă perioadă (din 1486) rangul de portar al Sucevei, fiind unul dintre marii boieri ai lui Ștefan cel Mare (1457-1504), sfetnicul de seamă al lui Bogdan cel Orb (1504-1517) și tutorele politic al lui Ștefăniță Vodă (1517-1528). Hatmanul Luca Arbore a fost decapitat în aprilie 1523 la Curtea domnească din Hârlău, din ordinul domnitorului Ștefăniță Vodă (1517-1528). El a fost acuzat de trădare de către voievod, dar nu a
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Psychostasia; din stânga începe focul iadului cu reprezentarea damnaților și a diferitelor cazne la care sunt supuși aceștia, în funcție de păcatul comis. Iconografia pronaosului este completată prin prezența câtorva pilde și minuni: Dumineca samarinencii, Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina, Vindecarea orbului și Necredința lui Toma. Inscripțiile scenelor sunt scrise parțial în română, parțial în slavonă, dar atât de incorect, încât sunt adesea indescifrabile. În data de 19 noiembrie 2013 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câștig de cauză comunității greco-catolice
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
lucrurile sunt un pic mai complicate decât atât, căci enciclopedistul scrie în definitiv romanul atunci când știa de mult timp deja că orice scriere a lui va fi interzisă de cenzura monstrului bicefal (ecleziastic și monarhic): în 1749 publicase "Scrisoare despre orbi" și atunci a fost arestat, anchetat și băgat în pușcărie; din acel moment el va continua să scrie, însă nu va mai publica niciodată (majoritatea scrierilor lui au fost publicate postum, și niciodată de atunci până acum doar câteva decenii
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
Nicolae Iorga), care se află în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană "îndeplinirea dorințelor". Biserica Mănăstirii Hagigadar a fost construită între anii 1512-1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517), de către Drăgan Donavac (Donavachian), un negustor armean de vite. Acest lucru reiese dintr-o inscripție săpată cu dalta în ușorul ușii de intrare în biserică. Există mai multe legende cu privire la zidirea acestei biserici, cu ușoare deosebiri între ele. Conform
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din temelii de tătari. Între anii 1511 și 1512, câțiva călugări vrednici au vrut să o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul domnitorului Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea sa, ""Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț"". Încercarea de reconstruire a
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
celelalte personaje, Mihai este prezentat ca fiind cel mai pasiv. El chiar nici nu există ca persoană pentru ceilalți. Ființa lui este mai mult metafizică decât fizica. Ceilalți sunt asemeni lui Stanică Rațiu (Leon Marcu), sau moș Costache (Octav Dinescu) orbi la transcendent, robiți banului. Așadar, există două categorii de personaje: cele pământene și cele, mai curând, celeste. Interesant este jocul de perspective, unde naratorul propune viziuni și reprezentări existențiale în funcție de personajul asupra căruia se insistă. Este problematizată tema vieții, a
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
cinste. N-avea însă o voce sonoră, de aceea a si fost scutit mai pe urma a se supune datinei, care cerea ca poetul dramatic să joace în propriile piese. A apărut numai o dată pe scenă, în rolul lui Tamiris orbul. Sofocle a manifestat din tinerețe o puternică pasiune pentru literatură, căutând cu nesaț în operele homerice, în tragediile lui Eschil și în folclor răspuns la numeroasele probleme ale timpului său. Tragedia l-a atras nespus, încă de copil participând în
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
cu o serie de zece minuni: - - vindecarea unui lepros; - - vindecarea slujitorului centurionului roman; - - vindecarea soacrei lui Petru; - - potolirea furtunii; - - eliberarea îndrăciților din Gadara; - - vindecarea unui paralitic; - , - învierea fiicei șefului de sinagogă; - - vindecarea femeii de vărsarea de sânge; - - vindecarea a doi orbi; - - vindecarea unui mut îndrăcit. Al doilea discurs: . După ce-i instruiește cu discursul misionar (), Isus îi trimite pe cei doisprezece ucenici ai săi la Israel ca ei să-i continuie lucrarea (; Capitolele și pun în evidență reacția atât de diferită a
Evanghelia după Matei () [Corola-website/Science/302716_a_304045]
-
evident inițiativa de a-i instrui pe ucenici (). într-o primă secțiune, în timp ce-i „pe cale” (; ; ) spre Ierusalim (), prezice ucenicilor săi, care „nu înțeleg”, de trei ori pătimirea și învierea sa și-i instruiește cu privire la exigențele și condițiile urmării sale (; ; Un orb vindecat devine ucenicul exemplar care-l urmează pe calea crucii (). în a doua secțiune (, , ), Isus este la Ierusalim, cu precădere în Templu (; ; ; ; ), unde se înfruntă cu adversarii săi pe tema identității sale de Mesia din neamul lui David (; ) și a
Evanghelia după Marcu () [Corola-website/Science/302717_a_304046]
-
Pe Goldstein nu îl văzuse nimeni niciodată (mai târziu, pe parcursul romanului, se lasă chiar de înțeles că el nici măcar nu ar exista), dar se tot vorbește despre organizația lui secretă și misterioasă, Frăția, la fel de vicleană și de temut ca Secta Orbilor din capitolul al treilea (Dare de seamă despre orbi) al cărții lui Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte. El e pretextul atât pentru nenumăratele arestări făcute de Poliția Gândirii, cât și pentru a arunca vina asupra unui singur dușman: unul
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
pe parcursul romanului, se lasă chiar de înțeles că el nici măcar nu ar exista), dar se tot vorbește despre organizația lui secretă și misterioasă, Frăția, la fel de vicleană și de temut ca Secta Orbilor din capitolul al treilea (Dare de seamă despre orbi) al cărții lui Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte. El e pretextul atât pentru nenumăratele arestări făcute de Poliția Gândirii, cât și pentru a arunca vina asupra unui singur dușman: unul singur care nu vede Adevărul, ceilalți fiind doar victime
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
cetății Teba, născută în urma căsătoriei incestuoase a acestuia cu mama sa, Iocasta. A fost soră cu Ismene, Eteocles și Polynices. După ce oracolul i-a dezvăluit lui Oedip crima și incestul săvârșit, acesta s-a pedepsit scoțându-și ochii și pornind orb în pribegie. și-a însoțit tatăl, devenit cerșetor. După moartea lui Oedip, s-a întors la Teba, unde a aflat că cei doi frați ai ei muriseră în luptă, ucigându-se reciproc. Încălcând porunca tiranului Creon, care interzisese ca Polynices
Antigona () [Corola-website/Science/303300_a_304629]
-
trimis fiilor lui Israel: “Eu v-am adus vouă un semn de la Domnul vostru: vă voi crea vouă din noroi, un chip de pasăre. Voi sufla asupa să și va fi pasăre, cu îngăduința lui Dumnezeu. Eu îi tămăduiesc pe orb și pe lepros și morților le dau viață, cu îngăduința lui Dumnezeu. Eu vă dau știre ce să mâncați și ce să păstrați în casele voastre. Intru aceasta este un semn pentru voi, de sunteți credincioși.”"( 3:49) "Eu întărăsc
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
dispoziție suma de 500.000 lei pentru achitarea datoriilor în ființă și terminarea clădirilor trebuincioase”. Și Regina a adresat lui Ion I.C. Brătianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare în care scria: „în via dorință de a veni în ajutorul orbilor, am luat acum câțiva ani inițiativa de a înființa un azil menit a le da adăpost statornic deprinzându-i în același timp la o muncă folositoare.(...) Sunt încredințată că acest așezământ va răspunde și în viitor menirei sale umanitare și
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
iulie a început colaborarea compozitorului cu libretistul Ludovic Halévy (1834-1908), nepotul compozitorului Frommental. Tânărul, care era pe atunci un necunoscut, a conceput un prolog umoristic pentru seara inaugurării. Primele reprezentații pe scena de la Bouffes-Parisiens, mai ales opera bufă "Cei doi orbi", au avut un ecou negativ în presă, chiar și de Villemessant s-a arătat în dezacord cu umorul lor cinic, dar s-au bucurat de aprobarea unui public care dorea în primul rând să fie distrat și care se recruta
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]