5,351 matches
-
creștinismului. După un îndelungat proces de îndepărtare, ruptura definitivă între Roma și Bizanț se consumă în 1054, dată fatidică, pentru că destinele Occidentului și Orientului se separă, luând o orientare diferită. Frontierele se stabilesc pentru un timp îndelungat. Teritoriile marcate de ortodoxie vor suporta cezaropapismul, Biserica și Statul nu se vor separa, nu vor cunoaște nici Renașterea, nici autonomizarea individului, nici Reforma, nici Iluminismul, nici înflorirea democrației. Tentativele de modernizare a autocraților, ca Petru cel Mare sau Ecaterina a II-a, eșuează
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în timp ce marxismul dă naștere democrației sociale în Occident, tot el îi creează în est pe Lenin și pe Stalin. Ascensiunea turcilor după căderea Bizanțului taie legăturile popoarelor balcanice cu curentele europene, în cazul anumitor țări pînă în secolul XIX. Peste ortodoxie se suprapune în acest caz amprenta otomană. Valorile pe care le calificăm drept europene nu sunt produse "pure". Ele au fost adesea generate plecând de la contribuții venite din exterior. Influența arabă este, poate, cea mai importantă (în filozofie, matematică, medicină
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga periodă de efervescență a preocupărilor pentru înțelegerea "specificului poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri, românismul și ortodoxia 8. De altfel, aproape întreaga scenă a dezbaterilor asupra spiritului național din cultura română a începutului de secol XX stă sub sceptrul esențialismului 9, probabil nu doar din rațiuni date de sincronismul teoretic, ci și din rațiuni politice nu trebuie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat cu accente ale unui anume sentiment al destinului" (Blaga, 1936:21) răzbate din doine, balade, metrica poeziei, ritmul limbii, din structura așezărilor și din arhitectura
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
putut lua ființă și nu s-ar fi putut păstra, dacă nu ar fi fost ocrotită de atmosfera duhului ortodox, care se închină până la pământ în fața oricărei valori organice" (Blaga, 1936:65). Perspectiva sofianică e cel mai important determinant al ortodoxiei. "Sofianicul este în esență acest sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox că transcendentul coboară, relevându-se din proprie inițiativă, și că omul și spațiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei transcendențe" (Blaga, 1936:106). În sens larg
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu rezultate obținute prin cercetări la nivel național (BCC-2005) sau local (CSDS-2007-05). Scopul acestor agregări este de a întregi imaginea obținută prin metodă calitativă cu elemente cantitative, reprezentative. Așa cum am constatat în Capitolului 4, studiile și teoriile românești arată că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Occidentului: schiță de morfologie a istoriei (vol. I și II), Craiova, Beladi. Stănculescu, Manuela și Berevoescu, Ionica (coord.) (2004), Sărac lipit, caut altă viață!, București, Nemira. Stăniloae, Dumitru (2002 [1992]), Reflecții despre spiritualitatea poporului român, București, Elion. Stăniloae, Dumitru (1939), Ortodoxie și Românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Sztompka, Piotr (1993), The sociology of social change, Oxford, Blackwell's. Sztompka, Piotr (1996), "Trust and emerging Democracy", în International Sociology, 11:1, pp. 37-62. Sztompka, Piotr (1998), "Trust, Distrust and Two Paradoxes of
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1997:306-10 și 1997:320-25. 5 Autohtonismul. 6 "Cultura critică [...] dă expresia tendințelor de ridicare a periferiei", ea dezvoltând o "formula mentis în societatea românească" (Bădescu, 2003:14-5 ). 7 De la Rădulescu-Motru și Mehedinți la Blaga sau Vulcănescu. 8 Aducerea spiritului ortodoxiei în discuția asupra specificului cultural poate fi înțeleasă așa cum sugerează și Motru într-un articol polemic, "Țara de mâne", apărut la Cluj în noiembrie-decembrie 1936 și din perspectiva faptului că instituția bisericii pierdea tot mai mult teren și putere de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
idee pe care o surprinde conceptul lui Heidegger de "existență spre moarte" sau al lui Riegl de "sfială de spațiu" (vezi Blaga, 1965:83). 33 Tipul năzuinței formative e determinat deci de formă și de consecvența în variația sa. 34 "Ortodoxia [...] favorizează o existență spiritual organică, profundă ca atare, profundă în ea însăși, iar nu prin doctrina ei" (Blaga, 1936:76). 35 Vezi Blaga, 1936:120-5. 36 Vezi Blaga, 1936:167-70. 37 Pentru expresie, vezi Lovinescu (1993). 38 Vezi și Bădescu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nostru, va fi nevoit să se roage singur la Dumnezeu, în limba sa, și să renunțe la intermediarii greci, pentru care limbile ceasului timpului au înghețat de pe vremea lui Hristos & ciracii, pardon, apostolii săi. Cândva, grecii erau marii șefi ai ortodoxiei, dar între timp, lucrurile s-au schimbat al naibii de mult și grecii se uită printre jaluzele cu groază, cum românii deveniți deodată cei mai înfocați ortodocși, își fac în diaspora, chiar în jurisdicția Bisericii Catolice, tot într-o veselie, parohie după
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Sicilia, dar cine mai stă ca să-i asculte? Și ca treaba să se împută de tot, cică regina Sofia a Spaniei, născută ortodoxă și trecută de nevoie la catolicism prin căsătoria cu regele Juan Carlos, are o mare simpatie pentru ortodoxia românească. Lucrurile devin tot mai complicate și mai spinoase pe măsură ce autoritatea patriarhului ecumenic al Constantinopolului, bineînțeles care este până în vârful unghiilor grec, de felul lui, cel puțin după mamă în mod sigur, un fel de părinte spiritual al întregii biserici
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Alexandriei (a întregii Africi), a Antiohiei (a Siriei, Libanului, Iranului, Irakului, Kuweitului și a unei bune părți a Turciei) și a Ierusalimului, este grozav zdruncinată de românii ce obraznici, care vor să aducă un suflu nou pe întinderile neclintite ale ortodoxiei. Cât privește ruperea relațiilor, dintre Teofil al Ierusalimului și Daniel al românilor, pe mine mă lasă oarecum rece și mă trimite să cuget smerit la cuvintele Eclesiastului: „Deșertăciunea deșertăciunilor, zice Eclesiastul, deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni!". Și IPF Daniel de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu trebuie să ne întoarcem la trecut și să trăim cufundați în el; nu ne gândim să ne întoarcem la epoca patristică și să o luăm de model, ci înseamnă, însă, a lua din literatura patristică „duhul de totdeauna al Ortodoxiei și a-l păstra cu sfințenie, ca îndreptar al credinței și al vieții ei, ca remediu al suferințelor ei, ca împlinire a lipsurilor ei, ca garanție a existenței ei”<footnote Profesor Dr. Teodor M. Popescu, Biserica și cultura, Editura IBMBOR
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
și armonia scrierilor acestora. Cu toții mărturisesc o învățătură dumnezeiască și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod greu de egalat. „Deci dacă Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție au caracter universal, valabilitate universală pentru Biserică, implicit și învățăturile patristice
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
patristic cultivă, printre altele, două valori-forțe: logosul rațiunea și dragostea. Oamenii patristici își trăiesc aievea credința sau concepția”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 5-6. footnote>. Prin scrierile lor, Sfinții ne cheamă spre lumina cea adevărată a Ortodoxiei, atrăgându-ne spre izvoarele limpezi ale spiritualității răsăritene, plină de prezența vie a Sfintei Treimi. Operele lor s-au transmis, alături de Sfânta Scriptură, pentru a ne lumina și a ne limpezi calea cea dreaptă către Dumnezeu, a ne înălța sufletul
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
-lea și pentru a putea da și noi răspuns problemelor ce frământă omenirea de astăzi, așa cum au răspuns și Sfinții Părinți în vremea lor și cum ar fi răspuns dacă ar fi trăit în epoca noastră. Să împrumutăm de la Părinți ortodoxia credinței, dragostea de Dumnezeu și de semeni, adevărul și lumina harului cu care ei s-au înveșmântat, ca să facem viu și luminos mesajul Evangheliei în vremea noastră. Sunt demne de admirat și totodată de urmat înțelepciunea și curajul cu care
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Evangheliei în vremea noastră. Sunt demne de admirat și totodată de urmat înțelepciunea și curajul cu care au apărat dreapta credință și unitatea Bisericii. Sfinții Părinți ne sunt adevărate modele și în felul în care au știut ei să îmbine ortodoxia, adică învățătura cea dreaptă, cu ortopraxia, adică trăirea cea adevărată și dinamică a credinței. Îi putem avea drept călăuze și în spiritul apostolatului social, slujind lui Dumnezeu și semenilor. În concluzie, marele folos al citirii și aprofundării scrierilor patristice îl
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
de „Părinte” al ei. Ei se numesc și „Sfinții Părinți”, „Părinți ai Bisericii” sau „Părinți bisericești”. Începând din primele secole creștine, denumirea de „Părinți bisericești”, „Sfinții Părinți ai Bisericii”, sau „Părinții dascăli și învățători” exprima autoritatea supremă în materie de ortodoxie a credinței. Sfinții Părinți, „mari dascăli și învățători”, sunt considerați ca reprezentanții normativi ai tradiției doctrinare a Bisericii, ca martori special autorizați ai credinței. Pe lângă viața sfântă, ei s-au distins și prin propovăduirea învățăturilor primite de la Mântuitorul și de la
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
martori special autorizați ai credinței. Pe lângă viața sfântă, ei s-au distins și prin propovăduirea învățăturilor primite de la Mântuitorul și de la Sfinții Apostoli. Ei sunt nu numai reprezentanții tradiției doctrinare a Bisericii, ci și martorii și criteriile adevăratei credințe, judecătorii Ortodoxiei atribut cu o valoare și pondere nu numai istorică, ci atemporală și general-spirituală. Sfinții Părinți sunt extrem de „contemporani” prin faptul că se adresează direct creștinilor din zilele noastre și oferă răspunsuri la întrebările esențiale ale omenirii. Prin studierea literaturii patristice
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
schimbat. A avut loc o adevărată liberalizare religioasă, restricțiile impuse au fost ridicate, au apărut noi mișcări religioase. Românii au continuat să se considere o națiune în principal ortodoxă. Rezultatele recensământului din 2002 au arătat că în privința apartenenței românilor la Ortodoxie indicau un procent aproape de 88% ortodocși în populație. În ciuda concurenței pe piața bunurilor religioase, Biserica Ortodoxă a continuat să joace un rol foarte important. Deși noua putere a evitat să perpetueze politica de subordonare pe care a practicat-o vechiul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai blând, dar tot cu suspiciune și chiar ostilitate. Mă refer la Bisericile neoprotestante. V. N.: Aici vreau neapărat să spun ceva important. Eu nu sunt deloc un apărător al neoprotestanților, ideologic sau religios vorbind, dimpotrivă, mi se pare că ortodoxia și catolicismul sunt liniile principale ale creștinismului. Dar, înainte de 1989, singura secțiune a societății românești care a reușit săși creeze o societate civilă alternativă au fost neoprotestanții. S. A.: Fără îndoială. V. N.: Zadarnic spun alții acum: "Noi am construit o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
se afirmă sau recunosc mulți critici din ultimele decenii, acest lucru se reflectă și în romantismul românesc. Există însă și un răspuns mai filozofic, poate cam general, dar după mine destul de corect și de interesant; el se leagă de neoplatonism. Ortodoxia, spre deosebire de catolicism, care în forma s-a clasică cel puțin, adică cea scolastică, medievală, se baza pe Aristotel, deci ortodoxia tradițională bizantină, pornind de la perioada patristică, se baza pe neoplatonism. Plotin, deși a fost recitit și în forme subțiate și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
un răspuns mai filozofic, poate cam general, dar după mine destul de corect și de interesant; el se leagă de neoplatonism. Ortodoxia, spre deosebire de catolicism, care în forma s-a clasică cel puțin, adică cea scolastică, medievală, se baza pe Aristotel, deci ortodoxia tradițională bizantină, pornind de la perioada patristică, se baza pe neoplatonism. Plotin, deși a fost recitit și în forme subțiate și cam inculte, ajunge cu rezonanțele sale până spre secolele XIX și XX. În acel secol XIX, scriitorii din medii ortodoxe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dacă ne uităm la ansamblul creștinismului eurasiatic, din India și până în Irlanda, există numeroase focare de gândire teologică cu rol în această transmisie culturală pe spații și durate vaste. De pildă, un prieten și coleg care s-a convertit la ortodoxie de la nimic vine dintro familie de evrei seculari și a crescut în Republica Populară Ungară -, este în momentul de față pentru trei ani în India, unde studiază niște biserici ortodoxe străvechi și descoperă permanent noi manuscrise neștiute în Occident, o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
către sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX, Moldova mai ales (dar și Muntenia de Nord, Râmnicul), a devenit un focar prin elitele venind din Ucraina, Paisie Velicicovski și alții, precum și un punct foarte important de legătură între Grecia și ortodoxia mai nordică, slavă. S. A.: Sigur. Dar nu știm prea bine cum funcțion-au efectiv aceste "vetre de sihăstrie românească" (formula unui înalt prelat), unde mai pulsa neoplatonismul, mai curând la nivelul practicii și ritualului decât la nivelul speculației și gândirii teoretice
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]