9,678 matches
-
inventariem, la rândul nostru, dar ceva mai tehnic, principalele cuceriri ale dandysmului În materie de costum. Prin Brummell, englezii impun ceea ce s-ar numi „un nou stil”: hainele bărbătești sunt perfect ajustate, cu pulpanele lungi, vestele se mulează pe corp, pantalonii sunt foarte strâmți și Încheiați cu nasturi la gleznă, pălăriile de castor nu sunt Înalte, iar Întreaga siluetă degajă sveltețe. În redingotele cu talia sus corpurile stau cambrate, ca ale unor cai de rasă. Pentru amatorii de precizie, să mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu gazonul și Îl echipează În verde. Stă la loc de cinste În această galerie a dandy-lor Înveșmântați și excentricul Baudelaire, pe care Nadar Îl surprinde În plin dezastru financiar, parând printr-o ținută de o eleganță extremă: capă azur, pantaloni negri, cizme văcsuite, mănuși roz. Fac vogă În epocă și costumele de catifea albă sau asortate cu starea sa de spirit (cenușii, verzi ori bleu) ale contelui de Montesquiou, pantalonii liliachii ai lui Paul Bourget, veșmântul gris perle al lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
parând printr-o ținută de o eleganță extremă: capă azur, pantaloni negri, cizme văcsuite, mănuși roz. Fac vogă În epocă și costumele de catifea albă sau asortate cu starea sa de spirit (cenușii, verzi ori bleu) ale contelui de Montesquiou, pantalonii liliachii ai lui Paul Bourget, veșmântul gris perle al lui Oscar Wilde, care iese În public ca un porumbel strălucitor, spre a pune astfel În valoare cenușiul mai Închis ca nuanță al rochiei iubitei moștenitorului regal, Lily Langtry. Aceeași fascinație
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și taie cealaltă coadă, spre a apărea astfel În lume. Clipă În care actul de naștere al spențerului e gata semnat. Nu mai puțin ingenios se dovedește, În două rânduri, contele d’Orsay. Întâi la Londra, când Își comandă un pantalon din pânză aspră de bumbac În care, de obicei, se Înveleau costumele spre a fi ferite de praf. Toți cei de la club rămân consternați. Dar după explicația dezinvoltului francez - „e răcoros și comod” - dandy-i dau fuga imediat să Își
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pânză aspră de bumbac În care, de obicei, se Înveleau costumele spre a fi ferite de praf. Toți cei de la club rămân consternați. Dar după explicația dezinvoltului francez - „e răcoros și comod” - dandy-i dau fuga imediat să Își comande pantaloni din canava. Iar a doua oară, tot la Londra, surprins de furtună la Întoarcerea dintr-o plimbare pe cal, d’Orsay are prilejul să mai descopere ceva: paltonul. Ca să nu riște un guturai, Îl determină pe un marinar olandez să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cifre. Un agricultor, un zidar, un soldat reprezintă fragmentele uniforme ale aceleiași mase, segmentele aceluiași cerc, aceeași unealtă cu mânerul diferit. Toți aceștia se culcă și se scoală o dată cu soarele; pentru unii, cântatul cocoșului; pentru altul, goarna; pentru acesta, un pantalon de piele, doi coți de postav albastru și niște cizme; pentru ceilalți, primele zdrențe care le cad sub mână; pentru toți, cea mai ordinară mâncare: strădaniile lor se Îndreaptă cu egală măsură, În fiecare anotimp, spre aceleași lucruri, indiferent dacă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
am văzut pe acel prinț al modei: ne Încerca deopotrivă respectul și bucuria. Cum să nu ne țuguiem cu ironie buzele văzându-l pe cel care inventase filosofia mobilei, a jiletcii, cel care avea să ne lase moștenire axiome despre pantaloni, despre grație și despre harnașamente? Și cum să nu fim pătrunși de admirație pentru cel mai intim prieten al lui George al IV-lea, pentru acel fashionable care reușise să impună legi Angliei și să Îi trezească prințului de Welles
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
iar acest lucru se datorează conformației membrelor, liniilor prelungite ale acestora. Și cum eleganța nu este decât perfecțiunea obiectelor sensibile, ea trebuie să fie la Îndemâna tuturor prin deprindere. Grație studiului, un om bogat va reuși să-și poarte cizmele și pantalonii la fel de bine ca și noi, după cum va Învăța să Își cheltuiască cu grație averea... Și la fel cu celelalte. Brummell Își Încruntă ușor sprâncenele. Bănuirăm că urma să auzim acea voce profetică În fața căreia se pleca odinioară o armată de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
barierei care desparte viața elegantă de viața oamenilor de rând, ca și deschiderea porților templului pentru toată lumea. Nu! strigă Brummell izbind cu pumnul În masă, nu, nu toate picioarele sunt chemate să poarte În același fel o cizmă sau un pantalon... Nu, milords. Oare nu există oameni care șchioapătă, care sunt sluți sau mizerabili pentru toată viața? Și nu ar trebui să prefacem În axiomă acea cugetare pe care am rostit-o de mii de ori de-a lungul vieții: XII
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
modilog În Înspăimântătorul hățiș al legilor somptuare și pe toate câmpurile de bătaie unde civilizația a biruit În dauna moravurilor grosolane aduse În Europa de barbaria Evului Mediu. Dacă Biserica trecu la excomunicarea succesivă a preoților care Începuseră să poarte pantaloni până la genunchi, iar apoi a celor care renunțară la ei În favoarea pantalonilor lungi; dacă peruca clericilor de la catedrala din Beauvais reuși să ocupe odinioară Parlamentul din Paris vreme de o jumătate de secol, toate acestea Înseamnă că era vorba despre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bătaie unde civilizația a biruit În dauna moravurilor grosolane aduse În Europa de barbaria Evului Mediu. Dacă Biserica trecu la excomunicarea succesivă a preoților care Începuseră să poarte pantaloni până la genunchi, iar apoi a celor care renunțară la ei În favoarea pantalonilor lungi; dacă peruca clericilor de la catedrala din Beauvais reuși să ocupe odinioară Parlamentul din Paris vreme de o jumătate de secol, toate acestea Înseamnă că era vorba despre lucruri frivole În aparență, care reprezentau fie idei, fie interese: la nivelul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ai modei, oameni cu o rentă de o sută de ludovici, care stau Într-o mansardă și vor să se Îmbrace după ultimul răcnet, nu ezită să poarte pietre prețioase pe cămașa pe care o Îmbracă dimineața, să Își prindă pantalonii cu nasturi auriți, să Își agațe splendidul lornion cu un lănțișor și să ia cina la Tabar!... Câți asemenea Tantali parizieni ignoră, poate cu bună știință, următoarea axiomă: XLV Toaleta nu trebuie niciodată să fie un lux. Multe sunt persoanele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
hotentot. 4. Siguranța constă În cozile de rândunică ale fracului. 5. Bunul simț al unui gentleman nu se afirmă nicăieri mai bine ca În inelele lui. 6. Cu anumite restricții, omenirii i se poate permite să poarte veste albe. 7. Pantalonii trebuie să fie extrem de strânși pe șolduri. Stipulări pe care eu, deocamdată, mă mulțumesc cu modestie, dar definitiv să le neg pe toate În mod irevocabil. Într-un straniu contrast cu această Corporație a Filfizonilor se află altă Sectă britanică
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o astfel de baie, ne duceam spre vreuna dintre carcasele bărcilor vechi ce se vedeau ici și colo înălțându-se printre nămeți. Aprindeam un foc mare de lemne în măruntaiele lor înnegrite. Pașka își scotea cizmele lui groase de pâslă, pantalonii vătuiți și le punea aproape de flăcări. Apoi, stând desculț pe o scândură, începea să prăjească pește. În jurul focului de lemne deveneam volubili. El îmi povestea despre câte o pradă extraordinară (un pește prea lat ca să treacă prin gaura făcută de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
braț ducea o pâine mare, neagră din care rupea câte o bucată mestecând-o cu poftă. M-am simțit încă o dată prins în flagrant delict. M-a privit cu atenție, examinându-mi cămașa deschisă la culoare, cu gulerul larg răsfrânt, pantalonul la modă, foarte evazat jos. Apoi, ridicând capul în semn de adio, a plecat. Am scos un suspin de ușurare. Dar, deodată, Pașka s-a întors spre mine și mi-a aruncat cu o voce puțin cam aspră: - Hai, am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unei femei îngenuncheate, văzută tot dintr-o parte, picioarele ei, coapsele ei, a căror lățime m-a speriat, și începutul spatelui ei tăiat de câmpul vizual al crăpăturii. Înapoia acelei crupe enorme stătea un soldat, în genunchi și el, cu pantalonii descheiați, cu tunica în dezordine. Apuca șoldurile femeii și le trăgea spre el, ca și cum ar fi vrut să se înfunde în grămada aceea de carne, pe care o împingea în același tip, scuturându-și violent tot corpul. Barca a început
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a părut deodată întinsă pe orizontală. Turtit pe suprafața ei ca o șopârlă, m-am mutat la hubloul cu femeia goală. Ea era tot acolo, dar rotunjimea pronunțată a trupului său stătea nemișcată. Soldatul, văzut din față, se încheia la pantaloni cu gesturi moi, stângace. Și un altul, mai mic decât primul, se așeza în genunchi în spatele crupei albe. Mișcările lui, în schimb, erau de o rapiditate nervoasă, temătoare. De îndată ce a început să se zbată, împingând cu pântecele lui acele emisfere
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
noastre și a sărit pe un ponton pe jumătate scufundat în apă, apoi pe un debarcader. L-am urmat în salturi moi, ca o marionetă de cârpă. Ajuns pe mal, s-a așezat, și-a scos pantofii și, suflecându-și pantalonii până la genunchi, a intrat în apă, dând la o parte tulpinile lungi ale trestiilor. A împins mătasea broaștei și s-a spălat pe față îndelung, scoțând gemete de plăcere, care puteau fi luate, de departe, drept strigăte de disperare. Era
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Apa șiroia sub picioarele noastre, ducându-mi hainele, câteva foi de hârtie, una dintre espadrilele Charlottei. Cerul îmbibat de ploaie s-a prăbușit peste stepă. Ne-am repezit să salvăm ceea ce mai putea fi salvat. Am reușit să-mi prind pantalonul, cămașa, care, plutind, se agățaseră, din fericire, de crengile sălciilor, și am pescuit la țanc espadrila Charlottei. Apoi foile - erau traducerile transcrise. Ploaia le-a transformat repede în ghemotoace pătate cu cerneală... Nu ne-am remarcat teama - gălăgia asurzitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Încovoiate, scuturi ovale și arcuri cu săgeți. La nevoie mai foloseau și măciuci, coase sau topoare. Dorința lor de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți În războaie și despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii. Cuvinte: ițari = pantaloni din stofă, dimie țesută În casă, așa cum poartă țăranii noștri de la munte; galeș = (despre ochi) care arată duioșie, tristețe; vatră = loc unde se face foc În casă, așezat, de regulă, la gura sobei; măciucă = bâtă (băț, baston, ciomag) Îngroșată la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fi cuvintele pe cari "Binele public", organul marilor proprietari liberali independenți, le aruncă în fața naționalilor liberali, totuși e exact că mulți dintre partizanii actualei majorități parlamentare, cari, acum șase ani, n-aveau ce mânca și trebuiau să-și cârpească singuri pantalonii, au devenit milionari prin esploatarea speculativă, a situațiunii politice și în socoteala contribuabililor. N-avem a ne mira de asemenea, metamorfoze financiare într-o țară unde esploatarea influenței politice în favorul întreprinderilor se face într-un mod atât de dezghețat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scoarțe de lână, 3 perne, 95 pogoane porumb a se arenda, 8 flanele, 4 rochii, 1 șervet, 49 pogoane fân a se arenda, 3 zăbune femeiești, 1 zăbun bărbătesc, 3 vase deșerte pentru vin, 2 pieptare de postav, 1 pereche pantaloni femeiești, 4 1/ 2 pogoane pârloagă, a se vinde rodul, 2 brâie roșie, 1 pereche cioareci, 3 plapome, 1 mintean, 1 polcă femeiască, 1 manta și 6 coți materie. P. Agent: M. Cursarie Toate aceste obiecte, ne spun confrații noștri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recunoștință. Aloim fusese un copil chinuit. Prima sa amintire era aceea a unui șef de clan barbar din Câmpie care îl ținea deasupra unui cazan care clocotea, în timp ce o femeie, probabil mama lui, răsufla din greu cu fața afundată în pantalonii lui de piele. Imaginea aceea îl urmărea mereu, tulburîndu-l profund pentru că, în ciuda amintirii clare, nu știa ce se întîmplase cu mama lui și cum ajunsese să cutreiere Câmpia Pannoniei cu familia aceea de țărani scăpătați, pribegi și nu foarte prietenoși
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vieții lui. Putea fi deopotrivă ingenuă și cutezătoare, putea mobiliza în favoarea ei o inteligență drăcească, dar și cele mai înduioșătoare dintre naivități. Nu mai era tânără, dar corpul ei păstra o naturalețe seducătoare prin micile sale imperfecțiuni. Simțea în buzunarul pantalonilor cum mărul se lovește de coapsa sa. Ciudat fruct. Atât de banal pentru un pământean, atât de exotic pentru un cetățean al Imperiului, obișnuit cu pepenii de Tuus, zemoși și aromați, cu perele cristaline de Alderbaraan, cu strugurii imenși de pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și feminitatea dezarmantă a Oksanei, o femeie care îl iubea cu toată ființa ei, era cel mai spectaculos dar și cel mai tandru lucru care i se întîmplase în întreaga existență. Ba nu, în două existențe. Bărbatul scoase din buzunarul pantalonilor largi un mic dispozitiv holografic. Era o jucărie despre care se credea că îi aparținuse chiar împăratului. În fața ochilor lor apăru o planetă și apoi imaginea îngheță. - E ceea ce cred eu? - Da. N-am vrut să risc să ți-o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]