8,430 matches
-
un tip de parteneriat între cei doi actori, concretizat sub forma contractelor de planificare încheiate între regiuni și statul central. John Loughlin apreciază această etapă a evoluției statului francez, în vigoare din 1984, drept "cel mai izbitor indicator al schimbării paradigmei care a avut loc în interiorul statului francez și a modului în care aceasta se raportează la teritoriu". Ca rezultat al reformelor, structurile politice reprezentative ale comunităților locale au devenit responsabile cu conceperea și punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
asupra poziției regiunilor și altor autorități locale în noile structuri de guvernare. Un consens general a constatat faptul că, în fața provocărilor europenizării și globalizării, autoritățile locale și regionale au constituit centre importante de acțiune politică și dezvoltare socio-economică. Acesată nouă paradigmă de dezvoltare cuprindea o nouă apreciere a rolului culturii în general și a culturii locale și regionale în particular. A existat o acceptare mai mare a diversității locale și regionale chiar cu privire la formele instituționale, iar criticii au început să vorbească
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
În centrul noului sistem regional de guvernare din Franța se află contractele de planificare încheiate între regiuni și statul central CPER (Contrats de Plan État-Région). Sistemul contractual, aflat în vigoare din 1984, este probabil cel mai izbitor indicator al schimbării paradigmei care a avut loc în interiorul statului francez și a modului în care aceasta se raportează la teritoriu. În timpul perioadei les Trente Glorieuses, planificarea națională Le Plan National a fost realizată de la vârf spre bază însă încetase să mai fie corespunzătoare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din Paris, care în prezent deține centre non-franceze care se ocupă de probleme europene și nord-americane. Toate acestea sunt destul de noi în comparație cu trecutul nu prea îndepărtat. Una dintre consecințele acestei deschideri ale Franței către exterior a fost influența sporită a paradigmelor politice și administrative dezvoltate peste tot. În practică, acest lucru a însemnat influența sporită a Statelor Unite care a fost liderul universal în aceste domenii. De exemplu, teoria noului management public a fost dezvoltată în Statele Unite, a emigrat către Marea Britanie și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Models of Man: Social and Rational (New York: John Wiley and Sons, Inc., 1957), au influențat enorm dezvoltarea acestei abordări. 42 Vezi M. Carley, Rational techniques in policy analysis (London: Heinemann Educational, 1980) pentru detalii asupra acestor tehnici. 43Pentru a analiza paradigmele statului din timpul Trente Glorieuses, dar și schimbările ulterioare, vezi J. Laughlin, "The "Transformation" of Governance: "New Directions in Policy and Politics", Australian Journal of Politics and History, vol. 50, nr. 1, martie 2004, pp. 8-22. 44 Vezi D. Hanley
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
283 Cap. 12 SCHIMBAREA SOCIALĂ ȘI PROBLEMELE SOCIALE 12.1. Ce este schimbarea socială? 290 12.2. Teoriile schimbării sociale 291 12.3. Revoluția industrială, modernizarea și societatea postindustrială 306 12.4. Revoluția industrială și dezvoltarea inegală 308 12.5. Paradigma sociologică de abordare a problemelor sociale 310 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 330 Nota autorului O lucrare de sociologie generală trebuie să asigure studenților și, deopotrivă, cititorilor interesați de problematica socialului, informația de bază despre subiecte variate, iar în același timp, trebuie să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca indivizi). Abilitatea de a vedea cum condițiile sociale afectează viețile noastre este circumscrisă termenului de imaginație sociologică. Termenul este asociat cu scrierile unui mare sociolog american C. Wright Mills, mai direct cu celebra lui lucrare Imaginația sociologică (1975). Astăzi paradigma*) lui Mills este recunoscută de cei mai mulți oameni din domeniu ca una dintre cele mai importante perspective sociologice globale. Wright Mills crede că oamenilor obișnuiți le lipsește imaginația sociologică o abilitate (calitate a minții) care le dă posibilitatea să vadă interrelația
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
investigația calitativă folosesc o abordare naturalistă care caută să înțeleagă fenomenul în contextul situațiilor specifice. Pozitivismul cu variantele sale sau investigația cantitativă folosesc metode experimentale și măsuri cantitative ca să testeze generalizarea ipotezelor. Fiecare din cele două abordări majore reprezintă o paradigmă de cercetare fundamental diferită și acțiunile cercetătorului sunt întemeiate pe asumpțiile de bază ale fiecăreia în parte. În timp ce cercetătorii cantitativiști caută determinarea cauzală, predicția și generalizarea descoperirilor, cercetătorii calitativiști vizează descrierea fenomenului social, înțelegerea acestuia și extrapolarea rezultatelor la situații
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Lincoln și Guba, 1985; Schwandt 2001), consideră că cele două abordări majore sunt incompatibile, alții (Patton, 1990) susțin că un cercetător instruit le poate combina cu succes. Disputa este de obicei aridă, deoarece o parte susține caracterul filozofic al fiecărei paradigme, iar cealaltă se axează pe aparenta compatibilitate a metodelor de cercetare, bucu-rându-se atât de aportul numerelor cât și de cel al cuvintelor. Deoarece ambele paradigme, pozitivistă și interpretativă, se bazează pe presupuneri diferite asupra naturii lumii, ambele reclamă instrumente și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu succes. Disputa este de obicei aridă, deoarece o parte susține caracterul filozofic al fiecărei paradigme, iar cealaltă se axează pe aparenta compatibilitate a metodelor de cercetare, bucu-rându-se atât de aportul numerelor cât și de cel al cuvintelor. Deoarece ambele paradigme, pozitivistă și interpretativă, se bazează pe presupuneri diferite asupra naturii lumii, ambele reclamă instrumente și proceduri variate pentru a găsi tipul de date dorit. Asta nu înseamnă că pozitivismul nu folosește interviul sau observația, însă doar ca metode complementare, nicidecum
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Abordările diferite ne oferă o înțelegere diferită a lumii. De obicei oamenii tind să adopte acea metodologie care se armonizează cel mai mult cu propria lor concepție despre lume. Oricum, trebuie să spunem răspicat că etapa în care cele două paradigme sunt puse în postură competitivă a fost depășită. În sensul acestei afirmații, Patton (1990) pledează pentru "paradigma alegerilor", care caută "metodologia adecvată drept criteriu primar pentru evaluarea calității metodologiei." Aceasta permite o "sensibilitate situațională" care nu aderă strict la o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care se armonizează cel mai mult cu propria lor concepție despre lume. Oricum, trebuie să spunem răspicat că etapa în care cele două paradigme sunt puse în postură competitivă a fost depășită. În sensul acestei afirmații, Patton (1990) pledează pentru "paradigma alegerilor", care caută "metodologia adecvată drept criteriu primar pentru evaluarea calității metodologiei." Aceasta permite o "sensibilitate situațională" care nu aderă strict la o paradigmă sau alta (p. 39). Mai mult, tot mai numeroși cercetători cred că investigația calitativă și cea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt puse în postură competitivă a fost depășită. În sensul acestei afirmații, Patton (1990) pledează pentru "paradigma alegerilor", care caută "metodologia adecvată drept criteriu primar pentru evaluarea calității metodologiei." Aceasta permite o "sensibilitate situațională" care nu aderă strict la o paradigmă sau alta (p. 39). Mai mult, tot mai numeroși cercetători cred că investigația calitativă și cea cantitativă pot fi combinate eficient în același proiect de cercetare. Aceștia pleacă de la premisa majoră că toate datele cantitative se bazează pe judecăți calitative
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cheie: atașament, cooperare și ajutor reciproc, percepția alte-rității, relațiile cu structurile instituționale și organizatorice, participare. Acestea reprezintă conceptualizarea capitalului social cu ajutorul cărora s-au formulat întrebările din ghidul de interviu. Alt pas important în ordinea logicii cercetării îl reprezintă identificarea paradigmei teoretice reprezentată de premisele epistemologice, ontologice și metodologice ale cercetătorului. Acesta va fi ghidat în cercetarea sa de perspectiva teoretică la care aderă (interacționism, constructivism, etnometodologie etc.). În același timp, apelul la triangulația paradigmelor teoretice permite interpretarea unui set de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ordinea logicii cercetării îl reprezintă identificarea paradigmei teoretice reprezentată de premisele epistemologice, ontologice și metodologice ale cercetătorului. Acesta va fi ghidat în cercetarea sa de perspectiva teoretică la care aderă (interacționism, constructivism, etnometodologie etc.). În același timp, apelul la triangulația paradigmelor teoretice permite interpretarea unui set de date din perspective diferite. Teoria își găsește locul în cercetarea socială în multe feluri. O teorie socială poate fi o sursă a limbajului teoretic sau a conceptelor particulare ce aparțin ideilor teoretice generale sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aranjamentelor sociale de bază ale societății. Tocmai cultura este chemată să realizeze această funcție. Ea promovează cooperarea prin crearea solidarității și asigură suportul specific pentru structura socială, care operează de așa manieră încît să satisfacă nevoile fundamentale ale societății. Această paradigmă de bază a interdependenței și armoniei structurii sociale și a culturii a fost recunoscută de funcționaliști ca datând cel puțin de la (mile Durkheim. Dar se pune următoarea întrebare: Dacă structura socială și cultura există întrucît realizează funcții fundamentale, atunci de ce
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
industrializarea. Ne referim apoi la modul în care forțele sociale pe care le-am discutat de-a lungul întregului nostru demers, se combină și produc schimbarea societății. Deoarece problemele sociale constituie consecințele esențiale, definitorii ale oricărei schimbări sociale, din perspectiva paradigmei sociologice, abordăm problemele sociale produs și rezultat inevitabil al procesului schimbării. Cap. 11 POPULAȚIA Din totdeauna, gânditorii și politicienii, dar și oamenii obișnuiți au reflectat asupra condițiilor de viață în societate legându-le, într-o formă sau alta, de problema
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociologică a acestora. Aceasta cu atât mai mult cu cât perioada de tranziție pe care o străbate țara noastră se caracterizează și prin căutarea soluțiilor la problemele sociale produse de schimbarea care a avut loc în decembrie '89. 12.5. Paradigma sociologică de abordare a problemelor sociale Schimbarea socială prin care trece România afectează structura și funcționarea organizării sociale și, totodată, presupune modificarea unor atitudini, comportamente și opinii ale unor grupuri mari de oameni iar, în unele aspecte, ale tuturor membrilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
toți oamenii societății sunt atât actori cât și spectatori. Referințe bibliografice Abercrombie N., Hill S. and Turner, B. S. (1994) Dictionary of Sociology, London, Penguin Books Agabrian, M. (1999) Sociologie, Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie 1918" Agabrian, M. (2000) O paradigmă sociologică de analiză a problemelor sociale, Revista de cercetări sociale, nr. 3-4, 2000 Agabrian, M. (2002) Cercetarea calitativă a socialului. Teorie, metodă și practică. Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie 1918" Agabrian, M. (2002) Autopercepția unei noi condiții studențești: învățământul la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociologie, București, Editura Științifică Tapinos, G. (1985) El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București, Editura Enciclopedică Țarcă, M. (1997) Demografie, București, Editura Economică Ungureanu, I. (1990) Paradigme ale cunoașterii societății, București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M. (1987) Ideology and Sociological Teory, Englewood Cliffs
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Humanitas Yukl, G. (1981) Leadership in Organization, Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall Yin, R. (1993) Applications of case study research. Newbury Park, CA: Sage Publishing. Zamfir, Cătălin (1977) Strategii ale dezvoltării sociale, București, Editura Politică Zamfir, C. (1999) Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Cantes, Iași Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coord.) (1993) Dicționar de sociologie, București, Editura Babel Zamfir, E.., Zamfir, C. (coord.) (1995) Politici sociale. România în context european, București, Editura Alternative X X X Causes et consequ(nces
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ghidează descrierea, înțelegerea, aprecierea și acțiunea într-un anumit domeniu." Cei doi autori își exprimă speranța că în ciuda conotației religioase pe care cuvântul credință o are, el se va impune și în literatura noastră de specialitate. În nucleul ei, o paradigmă este un model fundamental care organizează viziunea noastră asupra aspectelor aflate în legătură cu analiza sociologică a problemelor sociale. *) Retrodict, (etimologic: retro + predict) a utiliza informații sau idei prezente ca să infereze sau să explice (evenimente sau cazuri trecute). Strategia retroductivă este logica
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
veți căuta „povești” pe care să le citiți în autobuz sau seara înainte de culcare, această carte nu este tocmai recomandarea adecvată. Aveți în față o colecție de studii, fiecare bazându-se pe un demers metodologic; materialele utilizează un limbaj specific paradigmei de cercetare feministe și sunt caracterizate de rigoare analitică, dar lectura lor, paradoxal, nu este greoaie. Dar nici facilă nu e, pentru că provoacă cititorii și le propune alte teme și o abordare diferită a intereselor și a reprezentării politice, a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Acestea reprezintă atitudini, credințe, valori sau ideologii pe criterii etnice, religioase, politice, sexuale etc. Miturile legitimează dominația grupurilor considerate superioare asupra celor tratate ca inferioare și îndreptățesc celor dintâi accesul prioritar la resursele sociale disponibile (Cernat, 2005, p. 105). În paradigma de gen, prejudecățile îi vor favoriza pe bărbați ca grup dominant și vor legitima acțiunile sociale care le recunosc acestora partea leului 1. Reprezentările asimetrice de gen favorizează forme de discriminare întâlnite în societate la un moment dat și sunt
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este mărită proporția în care sunt respectate drepturile femeilor și ale copiilor (Gould, 1989, p. 3-20). Există, desigur, o mare diversitate în ceea ce privește soluțiile și modalitățile de analiză ale acestei problematici. Ceea ce constituie punctul lor comun este investigarea efectelor pe care paradigma actuală le are asupra femeilor, precum și afirmarea necesității conceptualizării unei relații de interdependență între sfera publică și cea privată. Critica feministă a distincției natură/cultură Distincția dintre spațiul public și cel privat a fost legitimată suplimentar prin apelul la dihotomia
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]