4,853 matches
-
când, odată cu sintezele călinesciene, monumentale, privind viața și opera lui Eminescu, cercetarea eminescologică va dobândi o nouă dimensionalitate. Doamna Ioana Vasiloiu se oprește asupra lui Al. Grama, Aron Densusianu, Mihail Dragomirescu, Raicu Ionescu-Rion, Nicolae Iorga, Ilarie Chendi, Ion Scurtu (în paranteză fie zis, acesta ar merita, în sfârșit, o abordare critică majoră, poate într-o teză de doctorat a cuiva, căci scrierile lui, de o însemnătate aparte pentru eminescologie, încă n-au fost adunate într-o ediție cuprinzătoare, definitorie), apoi G.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Pe această coordonată vine și atacul la adresa tradiționaliștilor/ naționaliștilor exaltați: "Protocroniștii de azi nici nu-l înțeleg, nici nu-l merită". În pandant, critica contestatarilor vehemenți o consideră la fel de neavenită, întrucât "contestarea curentă a lui Eminescu înseamnă, implicit, punerea între paranteze a unei întregi tradiții, sfidarea unui întreg șir de antecesori iluștri, față de care actuala intelectualitate, sfertodoctă și teribilistă, seamănă mai degrabă cu o gașcă gălăgioasă de "fârțingăi" și "pițipoance"", fapt ce atestă o realitate, anume că "societatea noastră de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
convingerile provocând o catastrofă ecologică printre vrăbiile din balcon și o mulțime de mezalianțe cu siamezele din cartier. Spre deosebire de mine care, blond fiind, deci bogat doar În feomelanină (nu În bani), risc să rămân În postura albatrosului lui Baudelaire. În paranteză fie spus, mai am o șansă: aceea de a mă bronza; dar despre asta, altă dată. Nu pot Încheia decât parafrazând pe simpaticul meu concurent la emisiune, prieten al liliecilor, domnul profesor Valenciuc: nu prigoniți pisicile negre; mâine-poimâine pisicile vor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea oxidante fiind, au devenit de nesuportat chiar și pentru plante. Pluricelularitatea a pus Însă În fața noilor organisme probleme noi. Multiplicarea, limitată doar de disponibilitățile de hrană și de condițiile de mediu, a trebuit dirijată, sau mai precis controlată. În paranteză fie spus, atunci când organismul uită acest lucru, apare multiplicarea celulară haotică, cancerul. Dar În condiții normale, noile organisme au limitat multiplicarea la anumite zone și momente, ambele legate, așa cum se știe, de creșterea organismului și de compensarea pierderilor de celule
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
neraționale - să nu mai fie valabil În acest caz. Și atunci, poate ar trebui să limităm conștient populația, fapt ce ar permite și limitarea dezvoltării tehnologice. Putem s’o facem? E bine, e rău? Se poate supune omul legii bufniței? Paranteză: bufnița hrănește un număr de pui proporțional cu cantitatea de hrană disponibilă, deși depune Întotdeauna un același, mai mare, număr de ouă; restul puilor pier. Da, atenție, bufnița nu-și produce hrana, precum omul, ci doar o caută. E clar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cupla la o sursă exterioară de energie - Soarele -, respectiv heterotrofele, adică acelea care, trăind pe seama primelor, le stimulează activitatea creând, prin consumul biomasei, un fel de vid și le pregătesc condițiile cele mai bune În care să-și desfășoare activitatea. Paranteză: Sunt cunoscute În prezent cam 300 de mii de specii autotrofe și vreo 1,2 milioane de specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
heterotrofe, acoperă restul cercului, până la plante. Acestea, plantele, se vor hrăni exact cu deșeurile rezultate: substanțele minerale și bioxidul de carbon. De reținut Însă că Viața, adică rotirea cercului, necesită sau Înseamnă energie. Aceasta e preluată de la Soare, de către autotrofe. Paranteză: În tot ciclul discutat, unde există Întotdeauna mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe, adică acelea ce se pot mânca, ca să mă exprim mai sugestiv, unele pe altele. Paranteză: acesta este un alt aspect care explică supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe; pentru simplul motiv că plantele nu se mănâncă Între ele. A doua cale a fost stabilirea și a altor relații decât acelea de succesiune pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de gunoi de grajd și latrină. E un exemplu tipic de “unde dai și unde crapă”. Dacă aceste săruri ar ajunge direct Într’un spațiu marin - care și așa conține o cantitate enormă de săruri - n’ar fi nici o problemă. Paranteză: Oricum, soarta uscatului, la scara timpului geologic, este de a fi spălat și transportat În ocean, proces la care toate plantele Își aduc contribuția, prin dislocarea și solubilizarea rocilor În cursul nutriției. Dar aceste săruri ajung mai Întâi Într’un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întrezări vreo Întrebuințare, dar generând un impact de loc de neglijat asupra mediului. Singura Încercare, compatibilă cu volumul mare al acestui deșeu, a fost utilizarea ca material de construcție. Optimismul inițial s’a stins destul de repede, fosfogipsul fiind puțin radioactiv. Paranteză: testări efectuate În laboratorul meu au arătat că acest deșeu, dar prelucrat similar, afectează organismele testate pe Încă o cale, oarecum neortodoxă, ce implică altceva decât radiație; dar despre asta poate vom mai vorbi. Concret: fosfogipsul este un sulfat dublu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
timp record el este acoperit de organismele care, de felul lor, trăiesc fixate pe un substrat, plante și animale. Primele, sau după caz printre primele, sunt algele, care vor susține cu hrană acest ansamblu viu, de fapt o biocenoză. O paranteză: Proliferarea algelor e și malefică, atunci când intervine Într’un ecosistem constituit, generând eutrofizarea lacurilor și rîurilor, dar și benefică, când e vorba de popularea În condiții de pionierat a noilor uscaturi, ori e vorba de o depoluare cum ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În paralel cu propria perfecționare. Acest proces a Început prin cel puțin două capete de pod. Unul a folosit lichenii. Uscatul era atunci departe de ceea ce este astăzi; mai precis, nu exista nici un fel de sol care, fie-mi permisă paranteza, e rezultatul traiului, nu doar al plantelor, cât al unei biocenoze. Uscatul era, pur și simplu, o stâncă, cel mult nisip. Tactica lichenilor a fost simplă: au prelungit sau mai bine zis au refăcut ceea ce În mediul marin era deja
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se poate face orice, aceste materiale ne-au determinat să păstrăm tradițiile, impunând un ritm de evoluție care n’a depășit posibilitățile de adaptare ale omului. Cu totul altfel se prezintă situația În momentul de față: betonul și cărămida abundă. Paranteză: pentru asta e nevoie a excava și transporta argilă și calcar, a consuma cărbune, petrol ori gaze - nu puține - pentru ardere și, În sfârșit, pentru alt transport; tot atâtea surse de poluare. Iar după ce se face o casă, se adaugă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
joasă. În opoziție, starea stabilă, de apă stagnantă, evident o stare entropizată, intră obligatoriu În echilibru cu mediul; nu poate exista o apă cu entropie scăzută, dacă vreți reducătoare, În contact cu un mediu oxidant, ca acela obișnuit sau invers. Paranteză: ceea ce spuneam mai demult, anume că Prutul e mai reducător decât pământul din jur, are ca bază fizică exact ce am spus acum, că Prutul curge. Ca minoritate În raport cu restul mediului, apa devenită dintr’un motiv oarecare stagnantă se va
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică a proceselor aerobe, implicând deci oxigenul; lucrul a Început să fie Înfăptuit odată cu atingerea pragului Pasteur, adică atunci când oxigenul produs de autotrofe a atins concentrația de 1% din cea actuală. Asta era acum vreun miliard și jumătate de ani. Paranteză: Celula, indiferent dacă e independentă ori face parte dintr’un organism pluricelular, folosește exclusiv energie chimică fixată În așa-numitele molecule macroergice, precum adenozintrifosfatul sau ATP. Diferitele componente ale hranei sunt folosite În prealabil pentru sinteza acestui ATP. Prin fermentație
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de-al lor: ambii ar greși Însă. Deci aș Împărți marea clasă a alcoolilor În două: naturali și sintetici. Desigur, nu există nici o deosebire, pentru un alcool dat, Între cele două categorii, din punctul de vedere al proprietăților lor. În paranteză fie spus, ar putea exista una din punct de vedere izotopic, știind că planta, ca producător al materiei prime a alcoolului, are obiceiul de a lua din mediu anumiți izotopi ai elementelor de care are nevoie; de exemplu, unele plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Într’un capitol anterior numeam gunoaiele unei epoci trecute, dosite cu grijă de natură. Originea lor exogenă ecosistemului actual determină, În cazul arderii, creșterea concentrației bioxidului de carbon din atmosferă, ca și În cazul petrolului și cărbunilor. Revenind cu o paranteză la aspectele izotopice, e evident că etanolul sintetic va avea o compoziție izotopică conformă materiei prime, adică a petrolului, adică Încă, a preferințelor organismelor care au trăit acum jumătate de miliard de ani, nicidecum astăzi. Dacă Însă, și acum Îi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prin nici una dintre metodele de distrugere a cadavrului, natura nu este agresată În nici un fel. Dar e agresată de către ritualul ce Însoțește operațiunea și care depășește cu mult chiar preceptele religioase. Biblia nu spune decât că omul trebuie reîntors țărânii. Paranteză: cenușa e tot țărână. Și așa se făcea În epoca creștinismului primitiv: Între cadavru și pământ nu exista decât o pânză ori o rogojină. Acum, se mai interpun un copârșeu, respectiv o urnă și un cavou, ce-l izolează față de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și tot prin evoluție, plantele au ajuns la concluzia că ar trebui să ofere un tribut animalelor, pentru a-și asigura rezervele. Și, fiind puțin șmechere, le-au oferit ceva diferit de ceea ce se acumulează pentru ele Însele; o scurtă paranteză: porumbul s’a răspândit la noi pentru că turcilor le plăcea doar grâul. Aceste substanțe de rezervă, destinate restului biocenozei, deci cu rol strategic, sunt reducătoare, dulci și tentante, iar plantele le oferă În fructe Încercând totodată să obțină și un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mecanică, textile chiar, deciziile pe care le vor lua pot agresa mediul. Deși nu obișnuiesc, voi adapta radiofonic o comunicare pe care am ținut-o la Bacău În fața unui auditoriu preponderent chimist, fapt ce m’a silit la o altă paranteză. Anume, specialiștii În protecția mediului provin, cel puțin În momentul de față, fie dintre chimiștii, fie dintre biologii Înclinați a studia și celalalt domeniu, adică din facultățile ce sunt obligate la aprofundarea studiilor În acest domeniu. Motiv pentru care am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de la acele norme. Or, supraviețuirea pe un teritoriu neschimbat nu demonstrează altceva decât caracterul protectiv pentru mediu al activităților acelei societăți. E drept, tendința actuală, ori mai bine zis amplificată astăzi, este cea de pierdere treptată a valorilor tradiționale; În paranteză fie spus, se pare ca e vorba de o lege naturală, conducând la mărirea entropiei, dar asta o vom detalia cu un alt prilej. Renunțarea la tradiții e deosebit de tentantă, diabolică chiar și a acaparat În primul rând producția. Tradițiile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
desigur alta. Oricum, cele două datini amintite acum sunt, prin adânca lor semnificație, neînțeleasă de alogeni, poate singurele care au scăpat nepoluate de unii alogeni mai tuciurii ce-au transformat alte obiceiuri În motiv de cerșetorie prin tramvaie și trenuri. Paranteză: Datinele de Anul Nou, având toate un caracter augural, Își au sensul numai Împlinite În fața gospodarului, adică acasă la el, nu În tramvai. Jumătate dintre familiile românești, mai precis jumătatea urbană, sunt acum strânse În jurul unui brad, mai mult sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cel al conținutului, care ar fi făcut poate mai tentantă recuperarea, adică economie; adică tot atâtea forme de poluare. Iar, cu alte exemple, am putea implica orice altceva, chiar politica și diplomația. Un astfel de exemplu aș da astăzi. În paranteză fie spus, să ne ferească sfântul de o guvernare exclusiv ecologistă: entuziasmul, de cele mai multe ori nesusținut și de cunoaștere, se transformă ușor În fundamentalism, cu atâta mai mult cu cât e vorba doar de bune intenții; vorba ceea: “drumul spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceea ce fac astăzi, dar vă rog să acceptați ca gândurile mele să fie puse tot sub semnul lui Eminescu. Un Eminescu ecolog? Poate da, poate nu; veți aprecia domniile voastre. Eu vă propun doar o altă lectură a operei sale. În paranteză fie spus, n’am fost niciodată În stare să fac o analiză literară; de aceea Încerc una ecologică. Incontestabil, Eminescu a fost un romantic. Nici nu putea poporul român, lipsit de libertatea oferită de putere și bogăție, săși manifeste geniul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-și creea un mediu negentropic, de la micul și liniștitul lac, entropic deci, la imensitatea agitată, negentropică deci, a mării. Căci negentropia mării e aceea care o face, În poezia eminesciană, sălașul și refugiul zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului negentropic cu mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul, marea eminesciene sunt populate cu animale. Iar cele câteva nu sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]