3,524 matches
-
vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, fiu al acestor meleaguri, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi și de un mare număr de credincioși din zona Dornelor. Primește Doamne jertfa binecredincioșilor Tăi!"". În prezent (anul 2011), la această biserică slujesc preotul paroh Constantin Vârlan și preotul Dan Văideanu. Biserica are formă de cruce, cu două abside laterale, o turlă deasupra naosului și un turn deasupra pronaosului. Ea este acoperită cu tablă zincată, iar pe partea dinspre miazăzi se află un praznicar. Interiorul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
și-a încetat existența. După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995. Prima slujbă religioasă din filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
a fost redeschisă ca lăcaș de cult al comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre care s-au evidențiat credincioșii Ungureanu, Savin și Rahila Jusca). Lăcașul de cult a fost resfințit la 26 octombrie 1980 de către Adrian Hrițcu "Botoșăneanul", episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În cuvântul de
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
oraș. În anul 1991 s-a înființat Parohia „Sf. Ilie”, aici slujind până în anul 2000 preoții Mihai Valica, Ioan Argatu și Ovidiu Petrovici, care s-au îngrijit să aducă îmbunătățiri locașului de cult. În anul 2000 a fost numit ca paroh preotul Victor Ovidiu Cîrceie. În perioada 2000-2009, a fost efectuată o nouă serie de lucrări de reparații și modernizare care au constat în: Lucrările de modernizare a acestui lăcaș de cult s-au efectuat cu sprijinul ing. Ioan Moraru (primar
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
România și-a încetat existența. Până la desființarea cultului greco-catolic rutean, în această biserică au slujit următorii preoți: După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995, avându-l ca paroh pe pr. Ilie Veneciuc. După reînființarea parohiei greco-catolice ucrainene, un număr de 30 de familii au revenit la acest cult. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. În plus, preotul romano-catolic Francisc Simon a acceptat să-l găzduiască în casa parohială romano-catolică pe parohul greco-catolic Ilie Veneciuc, împreună cu familia sa de 5 persoane. Preotul Veneciuc a început o serie de demersuri pentru recuperarea lăcașului de cult care aparținuse comunității greco-catolice ucrainene. După desființarea cultului greco-catolic rutean, fosta biserică greco-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
1957 a fost mărită cu 30 metri pătrați, adăugându-se 6m la lungimea ei, repunerea în seviciu a bisericii fiind dată de târnosirea acesteia în cultul ortodox de către episcopul ortodox de la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. Între anii 1986-1988, pr. paroh Danciu Gheorghe, a realizat lucrări majore la sfânta biserică ce au constat în pictura interioară, construirea unui nou altar, a bolții și a turlei, precum și a două abside laterale, suprafața totala utilă extinzâdu-se cu încă 52 metri pătrați, dintre credinciosi
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
1794 i s-a constituit sesia parohială compusă din 24 de fălci de pământ ""în hotarul comunei Sadova cu Breaza, pe Runculeț, lângă pârâul Neagra"". Matricola celor decedați începe cu anul 1802. La această biserică au slujit ca următorii preoți parohi: Alexandru Corlățan (în 1802-1803), Nicolai Chirilă (în 1804), Simion Grigorovici (în 1804), Ion Grămadă (1805-1832), Ion Daschievici (1832-1839), Gheorghe Ciupercovici (1839-1883), Tit cavaler de Onciul (1883-1895), Modest Avram (administrator în perioada 1895-1897), Amfilochie Boca (1897-1908), Ion Voloșciuc (administrator în perioada
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
90 ai secolului al XX-lea, pereții interiori fiind repictați de pictorul bisericesc Vasile Carp din București. După finalizarea lucrărilor, biserica a fost resfințită la 18 august 1996 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Cu acest prilej, preotul paroh Petru Crăciun și preoții slujitori Doru Costineanu Beuca și Gheorghe Giosan au primit distincția de iconom stavrofor. Printre preoții care au slujit la această biserică s-au aflat următorii: Eusebie Constantinovici - paroh (mai 1910 - ianuarie 1930), Gheorghe Rotar - cooperator (noiembrie
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
al Sucevei și Rădăuților. Cu acest prilej, preotul paroh Petru Crăciun și preoții slujitori Doru Costineanu Beuca și Gheorghe Giosan au primit distincția de iconom stavrofor. Printre preoții care au slujit la această biserică s-au aflat următorii: Eusebie Constantinovici - paroh (mai 1910 - ianuarie 1930), Gheorghe Rotar - cooperator (noiembrie 1923 - ianuarie 1930, august 1931 - mai 1933) și administrator parohial (ianuarie 1930 - iulie 1931), Arcadie Hutu - cooperator și paroh (9 noiembrie 1934 - august 1948), Ioan Flaișer - paroh (iulie 1937 - iunie 1946), Ștefan
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
preoții care au slujit la această biserică s-au aflat următorii: Eusebie Constantinovici - paroh (mai 1910 - ianuarie 1930), Gheorghe Rotar - cooperator (noiembrie 1923 - ianuarie 1930, august 1931 - mai 1933) și administrator parohial (ianuarie 1930 - iulie 1931), Arcadie Hutu - cooperator și paroh (9 noiembrie 1934 - august 1948), Ioan Flaișer - paroh (iulie 1937 - iunie 1946), Ștefan Slevoacă - paroh (iunie 1948 - 1960), Vladimir Pușcaru - preot slujitor (1952-1960), Ioan Buliga - paroh (1960-1985), Vespasian Velehorschi - preot (1960-1966), Vasile Dragu - preot (1974-1991), Gheorghe Pașcan - preot (1979-1985), Petru
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
au aflat următorii: Eusebie Constantinovici - paroh (mai 1910 - ianuarie 1930), Gheorghe Rotar - cooperator (noiembrie 1923 - ianuarie 1930, august 1931 - mai 1933) și administrator parohial (ianuarie 1930 - iulie 1931), Arcadie Hutu - cooperator și paroh (9 noiembrie 1934 - august 1948), Ioan Flaișer - paroh (iulie 1937 - iunie 1946), Ștefan Slevoacă - paroh (iunie 1948 - 1960), Vladimir Pușcaru - preot slujitor (1952-1960), Ioan Buliga - paroh (1960-1985), Vespasian Velehorschi - preot (1960-1966), Vasile Dragu - preot (1974-1991), Gheorghe Pașcan - preot (1979-1985), Petru Crăciun - paroh (din 1985), Doru Costineanu Beuca - preot
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
1910 - ianuarie 1930), Gheorghe Rotar - cooperator (noiembrie 1923 - ianuarie 1930, august 1931 - mai 1933) și administrator parohial (ianuarie 1930 - iulie 1931), Arcadie Hutu - cooperator și paroh (9 noiembrie 1934 - august 1948), Ioan Flaișer - paroh (iulie 1937 - iunie 1946), Ștefan Slevoacă - paroh (iunie 1948 - 1960), Vladimir Pușcaru - preot slujitor (1952-1960), Ioan Buliga - paroh (1960-1985), Vespasian Velehorschi - preot (1960-1966), Vasile Dragu - preot (1974-1991), Gheorghe Pașcan - preot (1979-1985), Petru Crăciun - paroh (din 1985), Doru Costineanu Beuca - preot (din 1985), Nicolae Cojocaru - preot (1985-1993), Gheorghe
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
1931 - mai 1933) și administrator parohial (ianuarie 1930 - iulie 1931), Arcadie Hutu - cooperator și paroh (9 noiembrie 1934 - august 1948), Ioan Flaișer - paroh (iulie 1937 - iunie 1946), Ștefan Slevoacă - paroh (iunie 1948 - 1960), Vladimir Pușcaru - preot slujitor (1952-1960), Ioan Buliga - paroh (1960-1985), Vespasian Velehorschi - preot (1960-1966), Vasile Dragu - preot (1974-1991), Gheorghe Pașcan - preot (1979-1985), Petru Crăciun - paroh (din 1985), Doru Costineanu Beuca - preot (din 1985), Nicolae Cojocaru - preot (1985-1993), Gheorghe Giosan - preot (din 1993) și Ioan Nemțan - diacon (2013-2015) și preot
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
noiembrie 1934 - august 1948), Ioan Flaișer - paroh (iulie 1937 - iunie 1946), Ștefan Slevoacă - paroh (iunie 1948 - 1960), Vladimir Pușcaru - preot slujitor (1952-1960), Ioan Buliga - paroh (1960-1985), Vespasian Velehorschi - preot (1960-1966), Vasile Dragu - preot (1974-1991), Gheorghe Pașcan - preot (1979-1985), Petru Crăciun - paroh (din 1985), Doru Costineanu Beuca - preot (din 1985), Nicolae Cojocaru - preot (1985-1993), Gheorghe Giosan - preot (din 1993) și Ioan Nemțan - diacon (2013-2015) și preot (din 2015). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce (plan treflat), cu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
ianuarie 1802 și pentru cei decedați de la 13 februarie 1802. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți: Ca urmare a creșterii populației, mica biserică de lemn a devenit neîncăpătoare și atunci obștea (în frunte cu preotul paroh Vasile Cocorean) a hotărât să construiască o biserică mai mare. Prin decizia Consistoriului Arhiepiscopesc nr. 1802 din 10/22 martie 1887 s-a aprobat desfacerea bisericii vechi și s-a orânduit ca parohienii de la "Sf. Nicolae" să primească Biserica "Nașterea
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
coroană Rudolf, unicul fiu al împăratului Franz Joseph al Austriei și moștenitor al tronului, s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia "Adormirea Maicii Domnului" a predat cheia bisericii filiale cu hramul "Nașterea Domnului" parohului Vasile Cocorean de la Parohia "Sf. Nicolae", fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia "Adormirea Maicii Domnului" a predat cheia bisericii filiale cu hramul "Nașterea Domnului" parohului Vasile Cocorean de la Parohia "Sf. Nicolae", fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la biserica "Nașterea Domnului" Sf. Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
Ciupercovici al Bucovinei și Dalmației, în cadrul unor solemnități deosebite. Aceasta a fost prima biserică sfințită de mitropolitul Arcadie după înscăunarea acestuia. Înaltul ierarh era originar din Câmpulung, iar tatăl său, Nicolae Ciupercovici, slujise la biserica de lemn "Sf. Nicolae" ca paroh (1806-1823) În anul 1900 s-a construit o clopotniță din cărămidă, pe temelie de piatră, care a fost amplasată la o distanță de 100 m sud-vest de biserică. În anul 1905, gardul împrejmuitor din lemn a fost înlocuit cu un
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 520 familii cu 2.000 credincioși. Biserica a suferit avarii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind cuprinsă și de un incendiu. În timpul parohului George Antonescu (1963-1977) s-au efectuat ample lucrări de reparații exterioare și s-au repictat pereții interiori. De asemenea, în 1968 s-au recondiționat patru policandre și s-a reparat clopotul. Tot atunci s-au executat lucrări de reparații la
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
se deruleze activități cultural-religioase și caritative. Aici se va organiza un spațiu pentru activitățile sociale, o bibliotecă, o casă de prăznuire, precum și o cantină pentru cei nevoiași. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți-parohi: Pe lângă preoții parohi, în anumite perioade au activat și preoți cooperatori (de ajutor) printre care se află următorii: George Antonescu (1950-1963), Dragoș Păduraru (1973-1977), Andrei Măntăluță (1980-2003), Gheorghe Popa (1983-1990), Ilie Macar (1990-2009), Orest Babici (din 1999) și Gheorghiță Niță (din 2009). Biserica
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Odată cu etnicii germani a plecat și parohul, majoritatea caselor din sat rămânând goale. În sat au rămas doar 930 de persoane. Alți 20 de locuitori au murit pe fronturile celui de-al doilea război mondial. La 1 mai 1944, după retragerea frontului spre apus, unitățile militare germane
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Poiana-Micului locuiau 1.614 credincioși romano-catolici (reprezentând o pondere de 98,66% din populația localității). În vara anului 1939, toate familiile germane au plecat în Germania, împreună cu parohul romano-catolic. Ca urmare a reducerii numerice importante a comunității romano-catolice, Parohia Poiana Micului a fost dată în administrarea Parohiei Gura Humorului (1939-1976), apoi în cea a Parohiei Solonețu Nou (1976-1989). Printre preoții care au activat la Poiana Micului sunt de
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
duhovnicesc, cât și pe plan social-economic, el fiind specialist în plante medicinale. Acesta nu vorbea limba poloneză, dar a reușit să o învețe și să țină slujbele religioase în poloneză. La Poiana Micului s-a deplasat apoi preotul Iosif Schurgoth, paroh și apoi decan de Gura Humorului, care ținea predica în limba poloneză. Începând din anul 1989, Parohia Poiana Micului a avut din nou preoți stabili și anume: pr. pensionar Cazimir Cotolevici (1989-2003), pr. Marius-Stanislav Bucevski (2003-2005), pr. Alfons-Eugen Zelionka (2005-2006
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
de 9 km lungime, pe marginea pârâului Humor, unii credincioși romano-catolici trebuiau să parcurgă o distanță mare pentru a ajunge la biserică. Biserica "Preasfânta Inimă a lui Isus" se află la 5 km distanță față de intrarea în localitate. Astfel, preotul paroh Gabriel Bucur a obținut aprobarea Episcopiei de Iași pentru construirea unei noi biserici la jumătatea distanței între intrarea în localitate și biserica veche. Parohia a cumpărat un teren la șosea, iar la 18 iunie 2008 episcopul Petru Gherghel a sfințit
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]