4,527 matches
-
Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte” statornicii; traseul octavelor, a cărui plasare în registrul grav echilibrează planurile definite anterior. Sensul ascendent al liniilor melodice superioare imprimă o vădită tendință de înălțare, metaforă sonoră a aspirației către acel univers spiritual tărâm al Perfecțiunii spre care tindem la nesfârșit fără a ne lăsa intimidați de iminența eșecului. Ritmul punctat al liniei cromatice determină îngreunarea evoluției „dansului”, un aport suplimentar în acest sens avându-l deopotrivă potențarea nivelului dinamic al sunetului cu valoare de (plasat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Enguerrand Quarton (1410‑1466) - pictor francez. 31 Cf. V. mannuCi, Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981,142‑150. Pietà Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 79 Realizarea compoziției piramidale, unitatea și armonia formelor, ajung la perfecțiune: mișcarea capului Madonei, gestul resemnat al mâinii întredeschi‑ se, ochii închiși care abia rețin lacrimi grele, exprimă cu mare putere o durere adevărată, umană 32. Caracterele profane ale lucrării au provocat mare indignare printre clerici; relatările timpului ne aduc o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
este logica lui David în care omul este reprezentat gol și lipsit aparent de apărare. Și totuși privirea oblică a regelui David încruntată și hotărâtă întruchipează acea terribilità atât de caracteristică operei lui Michelangelo. Ea adaugă o dimensiune psihologi‑ că perfecțiunii formale a sculpturii. Pornind de la o disociere de ordin moral comună în Evul Mediu, Miche‑ langelo a valorificat contrastul dintre liniștea părții drepte a corpului care se bucură de protecția divină și vulnerabilitatea părții stângi, expusă forțelor ră‑ ului. Procedând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În momentul în care Michelangelo se năștea, arhitectura Renașterii era la apogeu: însă el tindea către o perfecțiune a formelor, căutând în exemplele arhitecturii clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Cât de frumos ești pentru îngerii tăi, Doamne Isu‑ se în firea ta de Dumnezeu, în ziua veșniciei tale născut întru splendorile sfinților înaintea luceafărului de dimineață, tu strălucire, tu icoană a sub‑ 86 Sf. Tereza De avila, Drumul spre perfecțiune, Ed. Sf. Ierarh Nicolae, Brăila 1995, 101. 87 P. evDoKimov, Teologia frumuseții, Ed.Christiana, Paris 1993, 89. 88 Idem, Arta icoanei. O teologie a frumusetii, Ed. Meridiane, București 1993, 105. 89 Ps 44,3. 90 Beato Angelico (1395‑1455) - pictor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
În istoria picturii, corpul uman joacă un rol important și puternic, fiind o sursă de transmitere a unor drame umane și spirituale cu semnificație profundă și universală, îmbi‑ nând teologia creștină cu prototipurile clasice. Frescele din capela Sixtină cuprind atât perfecțiunea formelor și ordinea divină reprezentate de exemplu în crearea lui Adam, una din frescele principale ale tavanului, cât și în imagi‑ nile contorsionate ale sufletelor duse spre pedepsele eterne, aflate în scena cataclismică a Judecății de Apoi care se află
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de aceea în această capodoperă Leonardo le‑a lăsat deliberat într‑o ușoară umbră. Din acest motiv dispoziția Giocondei rămâne pentru noi mis‑ terioasă. Operele artistice ale lui Leonardo se întrepătrund cu firele unei vieți dedi‑ cate cunoașterii frumosului și perfecțiunii; numele său este sinonim cu spiri‑ tul Renașterii italiene și cu intenția de a reconcilia învățătura umanistă cu credința religioasă. Ca artist sursa de inspirație a lui Leonardo a fost nu doar învățătura creștină ci și filosofia clasică, deoarece el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Piero della Francesca. Perugino a exerci‑ tat o influență puternică asupra picturii italiene din perioada de vârf a renașterii, ceea ce se poate observa cel mai bine în creația celui mai strălucit elev al său Raffaelo Sanzio care va duce la perfecțiune tehnica de desen a maestrului său. 29 Cf. e. GomBriCh, o.c., 323. 30 Cf. e.GomBriCh, o.c., 325. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 130 Aflat în Florența în 1505 intră în contact cu cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
zeu se trezește la viață în momentul în care Dumnezeu îi insuflă spiritul său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură fără suflet ci un spirit insuflat de cel Atotputernic, o ființă care este creată pentru perfecțiune și care este chemată de Dumnezeu pentru a perpetua viața în paradisul pământesc: Creșteți și vă înmulțiți și stă‑ pâniți pământul 40. Lucrarea este pe cât de simplă pe atât de ingenioasă juxtapunând caracterul uman al lui Adam cu puterea divină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
liberte, Parigi 1976. mannuCi V., Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981. Noul Testament, Sapientia, Iași 2002. pasCal E., Cuvântul lui Dumnezeu, Éditions du dialogue, Ed. Société d’é‑ dition internationales, Paris 1992. Sf. Tereza De avila, Drumul spre perfecțiune, Ed. Sf. Ierarh Nicolae, Bră‑ ila 1995. , Pensees sur l’ amour de Dieu, Oeuvres completes, Ed. Biblio‑ théque europénne, Paris 1964. sf. toma de aquino, De divinis nominibus,Vol. IV. , De regimine principum, vol. i. 154 2. Cărți aGosti B.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
onirică paralelă pe care o exprimă în poezie. Ilustrând planul zeităților Olimpului, Apollo și Dionysos apar în prim plan. Zeul tălmăcitor de vise sau prevestitor (în concepția vechilor greci) apare asemeni unei figuri strălucitoare a luminii, relevând adevărul superior și perfecțiunea stărilor, propria existență, „aparența aparenței” o satisfacție a dorului primordial de aparență ce înfățișează lumea apolinică a frumuseții și a tot ce ascunde sub ea. Prin noblețea atitudinilor sale, Apollo ne arată necesitatea acestei lumi a chinurilor, pentru ca, prin ea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
le unească simbolic cu materia. Omul e la mijloc filosofia unui Georgios Gemistos Plethon o demonstrează într-un sistem complex. Ideea de bază e că o anume conexiune în univers e absolut necesară și atunci ființa umană ca ideal de perfecțiune cosmică este liantul. Omul menține și perpetuează unitatea. Și fiindcă se află la mijloc suferă influențe din toate părțile un centru spre care converg o infinitate de raze. Sunt doar niște direcții dintre care poate alege: are liber arbitru și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a versului subtilă și savantă. Ritmul, rima, sistemul sonor bogat, tăieturile și aliterații demonstrează un echilibru la care s-a ajuns printr-o laborioasă șlefuire de mozaist. Cultivă alexandrinul în formele sale originale. Cu Heredia, Parnasul atinge idealul său de perfecțiune, într-o expresie artistică în care coloritul strălucitor, decorul configurat tridimensional, accesoriul pitoresc constituie rațiunea de a fi a poemului. Plasticitatea portretului, vigoarea conturului, tehnica sugerării nuanțate sunt caracterizante pentru arta sonetistului. Cercetarea procesului pătrunderii, receptării și asimilării parnasianismului în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
inspirație pentru o diversitate de emoții și trăiri care îi singularizează în peisajul poeziei moderne. Un vers precum cel al lui Mihail Codreanu, Statui aș vrea sonetele să fie, nu face decât să sublinieze predilecția poeților parnasieni pentru o anume perfecțiune formală, pentru o muzică implicită, interioară, stilizată până la inerție. Deși natura apare în poeziile parnasienilor mai ales sub aspectul ei clasic, totuși ea ne apare însuflețită ca și cum ar reprezenta starea de a fi a sufletului poetului. Exemplul cel mai elocvent
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a întregii experiențe umane”. Irealitatea ontologică, însă, este conferită de temporalitate, de accentul pus pe materialitate, pe devenire, care, în esență, socotim că înseamnă murire. Așa iese în evidență caracterul iluzoriu, atunci când se raportează existența umană la scara absolutului, a perfecțiunii. A vedea vița ca un miraj, supusă puterii Mayei (acțiunea ei negativă, ca avidya=necunoaștere) nu semnifică nicidecum negativism, și o nouă valorizare. Viața înseamnă spirit. Maya reprezintă un termen fundamental în gândirea indiană, un adevărat mit. Sensul cel mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
invizibil fecund de unde își trag seva toate întruchipările și făpturile lumii.”<ref id=”26”>Cornel Căpușan, Orfeu: motivul permanenței în lirica Renașterii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 5</ref> Omul modern, în dorința sa de a construi edificii mentale ale perfecțiunii și ale veșniciei sau de a opune modele exemplare feței hidoase a realității, se întoarce cu stăruință la lumea mitului, chiar dacă o face cu conștiința că este o pseudorealitate, o realitate iluzorie. Este necesar să facem o distincție între mit
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
p. 113</ref> Falsul Demiurg eșuează, dar descoperă o traiectorie a cunoașterii, a descoperit tragismul ascuns al existenței, îndreptată iremediabil spre moarte, cât și tragismul cunoașterii incantatorii. „Poemul are o rotunjime inițiatică. Este revelat un ciclu. Dincolo de acest sens ezoteric, perfecțiunea formei muzicale aduce cu aceea a unui cristal translucid, traversat de oglinzi repezi ca niște ape adânci. Limbajul poetic din După melci are o prospețime și o candoare înșelătoare. Unii l-au subsumat jocurilor de cuvinte infantile. În realitate, Barbu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fiind oferită posibilitatea de a înțelege viața la un nivel mai profund. A recunoaște însă această funcție a urâtului într o redare fidelă a varietății lumii, a aspectelor ei caracteristice specifice, presupune o eliberare a esteticii de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a urâtului într o redare fidelă a varietății lumii, a aspectelor ei caracteristice specifice, presupune o eliberare a esteticii de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale termenul definitoriu de categorie estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este lumea noastră proprie, iar forma pe care o ia depinde de caracterul fiecărei persoane. Arta ne dă posibilitatea de a crea o lume nouă și de a evada în alt univers emoțional și spiritual. Setea noastră de a atinge perfecțiunea și de a găsi fericirea ne-a adus la concluzia că există o lume paralelă cu a noastră, nevoia de a dezvălui cele conturate în propriul univers fantastic, dezvoltându-se de-a lungul istoriei prin arta plastică, literatură, cinematografie și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
al magului integrează „pilaștri de aur” care „pe muri se coboară”, dar cum însăși regalitatea aparține la Eminescu spiritului, strălucirea metalului nobil devine cu și mai mare evidență simbolică. în India, de altfel, mitologie familiară poetului, aurul simbolizeaza lumina minerală, perfecțiunea absolută, cunoașterea lui Brahma. La greci aurul, soarele mineralelor, cuprinde simbolismul solar prin cunoaștere, strălucire, fiind esența vieții „inima lumii”, inteligența cosmică activă (spiritus). Atributele mineralului dur se pierd în imponderabilitatea aerului care-l, reflectă, transformându-se în alt element
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
constituia parte integrantă și indispensabilă, a unei educații democratice al cărei prim scop era perfecționarea individuală, atât corporală cât și morală. Gimnaziul (instalație sportivă antică) devine locul cel mai important de educație și de pregătire al tineretului grec. Atenienii considerau perfecțiunea ca un ideal uman care era concretizat în formula „Kalos Kai Agatos” care înseamnă om frumos și bun. Acest ideal de perfecțiune putea fi realizat prin perfecționarea corporală și intelectual morală. Gimnasticii i se adaugă educația în filozofie și în
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
instalație sportivă antică) devine locul cel mai important de educație și de pregătire al tineretului grec. Atenienii considerau perfecțiunea ca un ideal uman care era concretizat în formula „Kalos Kai Agatos” care înseamnă om frumos și bun. Acest ideal de perfecțiune putea fi realizat prin perfecționarea corporală și intelectual morală. Gimnasticii i se adaugă educația în filozofie și în artele libere care dezvoltă însușirile spirituale. Mari personalități ale Greciei antice ca medici, filozofi, conducători, au subliniat importanța practicării gimnasticii. Platon mai
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
moravurilor. Artele și științele nu au contribuit nici la virtutea, nici la fericirea ființelor umane, aducînd, în schimb, distrugerea și corupția. În prima parte a discursului afirmă că spiritul uman s-a corupt pe măsură ce științele și artele au avansat spre perfecțiune: "În timp ce guvernămîntul și legile se îngrijesc de securitatea și bunăstarea oamenilor adunați laolaltă, științele, literele și artele, mai puțin despotice și poate mai puternice, așează ghirlande de flori peste lanțurile de fier ce-i încătușează, înăbușă în ei simțămîntul libertății
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de sine. Se știe că maxima preferată a lui Socrate era maxima de pe frontispiciul templului din Delfi: Cunoaște-te pe tine însuți! Platon susținea și el bunătatea originară a omului, scopul educației fiind acela de a da corpului și sufletului perfecțiunea de care sînt capabile prin naștere. Platon identifică natura cu perfecțiunea. Ceea ce se apropie de natură are o demnitate mai înaltă, care se pierde pe măsură ce intervine omul, cu creațiile sale artificiale. Ca și Socrate, Platon aspira spre reformarea societății prin intermediul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]