4,422 matches
-
să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în urmă se reflectă însă în nivelul de trai, în unele funcții urbane cu impact redus (industrială, de transport, comercială, administrativ-politică) și poate fi pusă pe seama plasării geografice la periferia țării, fără acces la căile navigabile și fără o conexiune directă cu principalele căi ferate. Dacă ritmul greoi al schimbărilor caracterizează pe deplin acest colț provincial, activitățile culturale par a fi singurele manifestări prin care Moldova septentrională încerca să iasă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vieții politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea impusă de factorii de decizie din capitala bucureșteană au determinat transformarea acestei regiuni, de-a lungul secolelor, din (semi)centru de dominație în periferie subdezvoltată, cu industrie și comerț în declin, imprimând acestui colț de țară renumele de "loc în care nu se întâmplă nimic". Descrierile monografice, memorialistica, presa locală constată sau deplâng la unison atmosfera de încremenire, liniștea fiind cuvântul de ordine ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
referință a acestui "local"21 - prin raportare la "un universal". Mai apoi, această raportare se transpune într-o relație antagonică de tip centru-periferie22, antagonismul între cele două elemente fiind generat de tendința excesiv centralizatoare sau din contră, de respingere a periferiei de către centru, prin ignorare. În analiza noastră, localul desemnează o zonă geografică - nordul Moldovei - încadrată în spațiul românesc unificat în 1918. Microregiunea apare ca periferie în raport cu centrul reprezentat de capitală. Țara de Sus sau Moldova de nord constituie așadar provincia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cele două elemente fiind generat de tendința excesiv centralizatoare sau din contră, de respingere a periferiei de către centru, prin ignorare. În analiza noastră, localul desemnează o zonă geografică - nordul Moldovei - încadrată în spațiul românesc unificat în 1918. Microregiunea apare ca periferie în raport cu centrul reprezentat de capitală. Țara de Sus sau Moldova de nord constituie așadar provincia septentrională căreia i se circumscriu astăzi județele Botoșani și Suceava. Pentru perioada subsecventă Marii Uniri poate că alăturarea dintre câteva județe aparținând Vechiului Regat (Botoșani
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea periferiei, ci a inovat în materie de curente literare, situarea geografică a amplificat receptarea negativă a mișcării. Transferul ulterior al redacției Unu în capitală a mărit considerabil impactul grupării în câmpul literar, iar astăzi, avangardiștii de la Unu sunt plasați în cadrul curentelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prim număr apare în 1923, cu speranța unificării sufletești a românilor bucovineni prin cultură. Programului de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura românească și să o îmbogățim cu producțiunile noastre literare"33. Gruparea din jurul liberalului Ion Nistor se dorea deci a fi consonantă cu activitățile culturale de la centru, localismul creator dezvoltat în paginile revistei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Surprinde obstinația cu care un învățător orădean devine avocat al provinciei - "biata cenușăreasă" - a cărei cauză o pledează contra Bucureștiului - "capitală inexistentă în cadrul culturii române". Continuând argumentația pe același ton acid, învățătorul enumeră nume mari din literatura română provenite de la periferii, concluzionând că "provincia nu este în cadrul culturii române, ea, provincia este cultura românească în totalitatea sa"62. Concluzionând la final de anchetă, inițiatorul ei, Costin I. Murgescu, glosează pe marginea condițiilor materiale ce îi determină, în special pe tinerii scriitori
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
scriitori, să se îndrepte către capitală, dar și asupra conștiinței culturale insuficiente a regiunilor ce nu oferă un mediu prielnic creației 63. Pe de altă parte, exodul tinerilor nu constituie semn al maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
localism creator ca și catalizator al spiritului locului, al mândriei locale, ca reacție la tendințele nivelatoare manifestate de centru. Pe de altă parte, prin localism nu s-a urmărit închistarea în interiorul granițelor provinciei. Din contră, a reprezentat modalitatea prin care periferia încerca să se integreze în viața culturală a centrului înțelegând să aducă partea sa de contribuție la consolidarea culturii naționale. Din această perspectivă, localismul apare ca strategie culturală de deprovincializare, de surmontare tocmai a complexului care l-a generat. Mecanismul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce tindea, după război, să se autonomizeze 64. Relația contradictorie centru-periferie transpusă în raportul dintre cultura românească și cea din afară alimenta, la rândul său, tinerele energii intelectuale ale unei capitale ce apărea, dintr-un alt unghi, o capitală a periferiei în căutarea unui echilibru între național și universal. Pentru nordul Moldovei nu putem afirma că localismul devenise apanajul tinerei generații. O astfel de generație ar putea fi conturată în spațiul cernăuțean, în cadrul mișcării iconariste. Totuși, apropierea iconariștilor de politica extremei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
simplă menționare se alocă scriitorului N. Dracinschi, de către Lovinescu. Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte de evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
asociate locului de proveniență, ci culturii naționale, ceea nu înseamnă că provincia va înceta vreodată să le revendice cu mândrie. Cele 121 de nume propuse ca producători culturali activi în nordul Moldovei interbelice au conferit zonei pulsația culturală prin care periferia a încercat să își depășească condiția de tărâm inert și marginalizat prin politica centralizatoare de după unire. Tocmai de aceea recuperarea creației și scoaterea acestor figuri din conul de umbră constituie un demers de consolidare a istoriei locale. ÎN LOC DE CONCLUZII Pornind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fost definiți ca grupul socioprofesional creator și distribuitor de cultură, plasat cu preponderență într-un câmp cultural, în care creația intelectuală reprezenta temelia culturii naționale la care provincia își aducea contribuția. Personajul principal al cărții nu este doar intelectualul de la periferie, ci și provincia în sine. Am încercat să pătrund în profunzimile mitului Moldovei de nord ca pepinieră a oamenilor de geniu și să arăt că aportul zonei la apariția și manifestarea unor personalități valoroase ale secolului XX ține de latura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
această situație, bazată deopotrivă pe lucruri întemeiate ca și pe exagerări stupide, se produce acel conflict tacit și tenace dintre omul din capitală și cel din provincie. Relația antagonică nu e singulară și nici specifică doar perioadei interbelice. Centrul și periferia se individualizează prin raportare reciprocă. Iar soluția pe care o propune Comarnescu și care își păstrează oricând actualitatea invocă echilibru în judecată și renunțare la prejudecată: Și totuși ce ușor s-ar putea remedia acest conflict. Dacă s-ar utiliza
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
parcă stă în loc are însă și atuuri: "Provincia citește mai mult decât capitala, judecă uneori mai omenește și mai mult decât ea, suferă, iubește, urăște, cu mai mult timp liber pentru astfel de îndeletniciri tipice omului". Și atunci, de ce rămâne periferia în urmă și nu se ridică cultural la cele mai înalte standarde? Vina, din nou, s-ar regăsi de ambele părți: de o parte, deprovincializarea minților creatoare, de cealaltă parte, politica culturală coordonată de guvernul de la centru, care încurajează doar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o regiune, conceptului atașându-i-se o anumită moștenire, tradiție sau cultură identitară. 22 Binomul centru-periferie se originează în teoria wallersteiniană a sistemului mondial modern conform căreia regiunile sunt entități economice pe piața mondială, clasificându-se în centru, semiperiferie sau periferie. Acestea din urmă se subordonează evoluției centrelor, deși unele economii au fost, la un moment dat, ele însele centre, în Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, vol. II, Editura Meridiane, București, 1992, p. 282. 23 Apud Henri Lefebvre, în Charles W
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de azi - urmează să fie descrise de F. J. Osborn În anii 1940. (1946 [1965]). Suburbanizare. Suburbii O temă centrală, socotită a fi una dintre principalele cauze ale dispersiei urbane, o constituie, fără discuție, suburbanizarea , Însoțită de sensibila relație dintre periferii și centru. Prin procesul de suburbanizare se Înțelege În general creșterea populației suprafețelor adiacente orașelor, În detrimentul centrului, alături de schimbarea raporturilor atât dintre nucleu și periferie, cât și dintre urban și rural. Cu rădăcini În secolul al XIX-lea, suburbanizarea a
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
principalele cauze ale dispersiei urbane, o constituie, fără discuție, suburbanizarea , Însoțită de sensibila relație dintre periferii și centru. Prin procesul de suburbanizare se Înțelege În general creșterea populației suprafețelor adiacente orașelor, În detrimentul centrului, alături de schimbarea raporturilor atât dintre nucleu și periferie, cât și dintre urban și rural. Cu rădăcini În secolul al XIX-lea, suburbanizarea a Început să se manifeste cu precădere În perioada postbelică, odată cu procesul de redistribuire a populației, devenind dominantă, conform cercetărilor, În anii 1960. (Hall / Hay: 1980
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
sunt preocupați de caracterul ciclic al schimbării urbane și descriu patru stadii ale transformării orașelor: urbanizare, suburbanizare, dezurbanizare și reurbanizare, fiecare din faze fiind marcată de o fluctuație specifică a populației centrului, zonelor periferice, precum și a suprafețelor Întinse de dincolo de periferii. (van den Berg: 1982) Observația care prezintă interes În studiul de față este aceea că viziunea de mai sus prevede o perioadă de redistribuire și deconcentrare a populației la scară largă. Forme de Sprawl. Bigness. Zwischenstadt Așa cum apare În literatura
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
Octombrie, spre exemplu, a golit efectiv multe orașe rusești, milioane de locuitori, fiind nevoiți să-și asigure subzistența În zona rurală. În vreme ce St. Petersburg pierde șaizeci la sută din locuitori, iar Moscova peste treizeci, numeroase așezări spontane se formează la periferii. Criza economică mondială din anii 1930 a condus de asemenea spre migrații temporare dinspre urban spre rural. Un declin al creșterii urbane se Înregistrează În toate țările industrializate, precum Anglia, Franța, Germania, Statele Unite, unde oamenii părăsesc orașele În favoarea unor așezări
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
doctrinelor tradiționale, subiectivitatea umană echivalează cu omul lăuntric paulin, loc de actualizare a întregului real, de la polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea echivalează cu persoana în statura ei completă, capabilă de absolut, față de care individul este obiectivare, om exterior, periferie. Periferie a persoanei, individul face parte din lumea obiectivată și e atras în jocul tuturor obiectivărilor. în ciuda totalei lui libertăți concrete, în ciuda numeroaselor lui libertăți, el rămîne membru al societății, element al istoriei, parte a cosmosului. Oricît de vastă, oricît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tradiționale, subiectivitatea umană echivalează cu omul lăuntric paulin, loc de actualizare a întregului real, de la polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea echivalează cu persoana în statura ei completă, capabilă de absolut, față de care individul este obiectivare, om exterior, periferie. Periferie a persoanei, individul face parte din lumea obiectivată și e atras în jocul tuturor obiectivărilor. în ciuda totalei lui libertăți concrete, în ciuda numeroaselor lui libertăți, el rămîne membru al societății, element al istoriei, parte a cosmosului. Oricît de vastă, oricît de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acoperă și nu limitează, ci face vizibilă și operantă ad extra subiectivitatea. Ieșirea din paradis echivalează cu trecerea în regimul obiectivării, instituie un raport prin exterioritate cu realul, iar în această condiție omul capătă veșminte de piele : e configurat prin periferia, prin limitările lui și cunoaște lucrurile pornind de la suprafața lor. Efortul spiritual vizează resorbirea veșmîntului de piele în veșmîntul de lumină, tinde să reconstituie omul ca interior anglobant, axat pe verticala lui infinită. Ca exemple de ființe în care interioritatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se definește printr-o participare la un ansamblu de norme și prin împărtășirea acestor norme. Profesorii sunt cei care transmit normele locutorilor mai mult sau mai puțin dispuși să le pună în practică, de unde existența locutorilor care se regăsesc la periferia comunității și care contestă deliberat aceste norme. Comunitatea este cea care difuzează și face ca limba să evolueze. Moștenirea structuralistă a lingvisticii contemporane ne spune că limba este o structură care rezistă schimbării. Anii următori au respins această teorie pentru că
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
Analiza dezvoltării social - economice a Moldovei în secolul al XIX - lea (...) confirmă că ținutul, situat la hotarul de sud-vest al Imperiului Rus, a parcurs în perioada de până la octombrie stadiul capitalismului dezvoltat, în pofida politicii coloniale, promovate de autocrația țaristă față de periferiile naționale. În Moldova s-au format clasele societății capitaliste, burghezia și proletariatul, care, împreună cu țărănimea, au jucat un rol hotărâtor în transformarea părții de răsărit a poporului moldovean în națiune burgheză independentă, cu toate trăsăturile caracteristice acestei comunități etnice. Procesul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]