60,135 matches
-
o viață de lungă durată. În acest scop s-a apelat la două forțe creative de peste hotare: regizoarea austriacă de origine bulgară Vera Nemirova și dirijoarea canadiană Keri-Lynn Wilson. Întrebarea este dacă s-a atins dezideratul de la care s-a pornit?... Și da, și nu. Din punct de vedere muzical a fost o reușită, datorită celei care, cu mână sigură, cu o bună cunoaștere a partiturii și a stilului verdian a condus ansamblul spre performanțe auditive. După „Manon Lescaut” de Puccini
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
o poate schimba. Nimic pe lume, însă, nu poate șterge eresurile, frica și credința, morala și descifrarea cerului înstelat. Ele pot să spună, mai bine decît orice istorie, "déca suntemu noi descendinți direcți dela coloniele romane, séu suntemu Daci romanisați." Pornind de la această întrebare, Mangiuca se angajează (ah, anii cînd mai puteai să-ți iei angajamente...), pe viitor, la o metafizică. Despre credință, rugăciune, și făcătorii de timp. Partea a doua a calendarului e zisă "sciințifică." Vorbește, din tratate și cu
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
cuvintelor și ale sensurilor, filiația lor, într-o comparație multiplă între versiuni clasice și moderne, publicate și manuscrise. Procesul traducerii textelor sacre e urmărit în contextul său originar, în încercarea de a reconstitui și a explica atitudinile și strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
opere. Procedând metodic, I. Oprișan a sintetizat în capitole distincte structurile compoziționale ale creației literare hasdeene, realizând astfel o viziune prismatică, cu reflexe specifice, dar și cu reverberații conexe la consubstanțialitatea unică a spiritualității și personalității scriitorului. Premisa de la care pornește I. Oprișan este că B. P. Hasdeu s-a impus printr-o plurivalență creatoare, recunoscându-i-se contribuțiile esențiale în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, publicisticii, dar mai puțin s-a insistat asupra faptului că "s-a dorit și a luptat
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat, populat cu apariții parodice, aluziv și hermeneutic, profund propice poeziei. Componentele primului ciclu poematic (intitulat mesaje urgente din Inocenția) sunt, cel mai adesea, monotone, terne, apoetice, ca și când discursul, deocamdată unul prozastic, s-ar porni cu greu. Există aici și o tramă narativă, cea a eforturilor edililor față cu inundațiile, totul transpus în "mitologicale" brumate de grotesc și derizoriu. Decorul oarecum teatral este învestit de poet cu o mocnită aură amenințătoare, fatumică, el părând a
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
mohair/ sticluțe cu parfumuri și cu mir/ brățări inele ramuri de isop/ cutii cu stofe lângă periscop/ bomboane mentolate care-ți plac/ bulgări de smirnă așezați în vrac" ( Foarte multe săptămâni în balon). Iată-i pe Arghezi și Dimov, îmbrățișați: "pornisem legănat în buestru/ călcând a maestru/ zâmbeam cu ochii mijiți/ cel mai senin dintre cenobiți/ făceam gesturi hieratice/ peste creștetele voastre sălbatice/ până când schimonosit de vedenie/ simții cum calea se preschimbă în tărășenie/ într-o teribilă încurcătură/ pedeapsă pentru inima
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
inspirație: "Sărutul tău mi-a topit aripile de ceară/ Atingerea ta mi-a oprit orice cuvânt pe buze/ Privirea ta mi-a retezat orice îndemn./ Cu vorbele tale de gheață mi-ai despicat inima în patru bucăți/și apoi a pornit spre nord// în urma piciorului tău drept se deschideau prăpăstii/ în urma piciorului tău stâng se târau gândurile mele/ Ca niște trupuri încă vii ale soldaților/ După ce le-au fost retezate capetele în luptă// Și tu ținteai mereu înainte/ Sub pașii tăi
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
convenție. 2. Prin încercări de stat ale soiurilor în sensul prezenței convenții (al preambulului, art. 1, 2 și 7) se subînțelege încercarea soiurilor în scopul recunoașterii aprobării și protecției soiurilor, aflate în competența Comitetului Federal pentru Agricultură al R.S.F.I. 3. Pornind de la Constituția R.S.F.I., care conferă independența și responsabilitate organizațiilor muncii reunite, problemele recompensării folosirii soiurilor altei țări, prevăzute în art. 9 al prezenței convenții, sînt soluționate de organizațiile muncii reunite din R.S.F.I. pe baza bilaterală cu instituțiile împuternicite ale părților
HOTĂRÎRE nr. 137 din 4 august 1988 pentru aprobarea Convenţiei cu privire, la protecţia juridică reciprocă a soiurilor de plante de cultura, încheiată la Moscova la 21 ianuarie 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106728_a_108057]
-
și îmi amintisem pe loc ziua când îi fusesem prezentat prima dată, - spusesem aplecându-mă și depunându-i pe mână sărutul convențional,... "o, dar aveți cele mai frumos tăiate și mai roșii unghii din Europa!"... Totul, așa dar, de aici pornise!... 25 martie 1958, G., măritată cu un important scriitor român de pe timpuri, este genul de femeie pe care autorul, înconjurat numai de "femmes de lettre" fine, citite, atent cu eroinele sale, o luase de nevastă, - cam vulgărică, nu se potrivea
Note cu femei din '58 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8495_a_9820]
-
a sacrificat sub unghi moral spre a se realiza sub unghi creator. E mai mult ca sigur că, în măsura în care, în perioada antebelică, dădea glas unei convingeri spontane, chiar dacă eronate în ardența ei, în perioada comunistă opera o adeziune de conjunctură, pornită dintr-un calcul politic. Ar fi putut altminteri scrie, publica, pleca în Occident? Aproape s-ar putea spune că, dacă voiai să-l șantajezi pe Noica, n-o puteai face decît in-si-nuînd că nu i se vor mai publica lucrările
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
crede deloc că ar fi o catastrofă. Mai spune, dna Cârneci, pe prima pagină a revistei 22: "Dar, în primul rând, domnilor edili, țineți seama de opinia oamenilor de specialitate și a oamenilor de rând". Formularea e cam ciudată, căci pornește de la premisa că cele două opinii ar coincide. Și dacă opinia oamenilor de rând, bună, din sondajele Cronicarului, nu coincide cu a "specialiștilor"? Cum să țină cont edilii de cele două opinii? l Și mai trist ni s-a părut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
Câteva detalii Fie și din simplu apetit documentar, se cuvin amintite câteva dintre avatarurile surprinzătoare ale apariției Cronicii de familie. Circumstanțele istorice și politice ale perioadei în care apare scrierea reprezintă un teritoriu derutant, populat și el de oglinzi deformatoare. Pornind de la acestea, prin detalii și detalii ale detaliilor, se pot reconstitui anumite fenomene subterane care premerg publicării romanului, dar și unele particularități ale personalității sinuoase a prozatorului. Geo Șerban evocă, într-un rând, presiunea psihologică exercitată asupra scriitorului de către cenzură
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
de orice motivație, iar principiile și valorile sunt învăluite într-o confuzie sulfuroasă, cu ajutorul zelos al media și în primul rând al televiziunilor comerciale, isterizate de rating. Ieșirea din acest marasm educațional nu cred că se va putea realiza decât pornind de la zero, adică de la redefinirea rostului școlii. Lucru pe care nu l-ar putea face decât o echipă (și nicidecum o comisie aglutinată politic) formată din oameni onești, culți și competenți în materie de educație (și nu de construcții). Ei
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
adică de la redefinirea rostului școlii. Lucru pe care nu l-ar putea face decât o echipă (și nicidecum o comisie aglutinată politic) formată din oameni onești, culți și competenți în materie de educație (și nu de construcții). Ei ar putea porni, bunăoară, de la cea mai simplă, esențializată și concisă formulare pe care am cunoscut-o, aceea a lui Richard Rorty (citez din memorie): "Rostul școlii e să producă oameni culți și gânditori independenți, care să poată face singuri deosebirea dintre bine
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
a celui în cauză. Conexiunile și analogiile care se petrec într-o minte rătăcită sunt dintre cele mai bizare și surprinzătoare. Astfel, o meserie cât se poate de terestră precum cea de stomatolog, practicată de Noimann dobândește inedite valențe metaforice. Pornind de la locurile comune ale propagandei în favoarea igienei bucale, dentistul, aflat într-un fel de transă, ajunge cu mintea acolo unde nici nu gândești: "Igiena cavității bucale necesită, într-adevăr, multă atenție. Pe lângă resturile alimentare, pe dinți, odată cu saliva, se depun
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
basului lăsat singur, prin acordurile și melodica dezlânate ale pianului, prin comentariul a-ritmic al tobelor cărora li se cer sonorități atipice, mai degrabă familiare climatului muzicii moderne europene, accentuiază distanțarea față de melodia clasică de jazz de la care s-a pornit. Distanțare sporită de creșterea tensiunii muzicale prin revenirea la polifonia sonoră și intensificarea progresivă a ritmului. Totul ajuns la paroxism, de unde Körössy întoarce nava spre țărm, impunând din nou bateristului pulsația uniformă, intens swingată. Agitația free se menține prin survolarea
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
constanta variabilității sau profilului de tranzit al lor se poate evidenția (articula) presupunând existența unor faze intermediare. Pf-trz 1. Pe relația E→T se intermediază tractor printr-o pereche de faze de adâncire spațială, sub aspectul de timbralitate sonoră. Astfel, pornind dinspre stadiul prim-energial, demersul (formalizarea) Mins se inițiază prin/dintr-un impuls incipient, în rezonanța căruia detensia energetică se densifică sonor într-o masă acordică compactată în simultaneitate, percepută ca grosietate timbrală sau timbrocluster, apoi, odată cu accelerarea tempoului Mins, aceasta
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
regele unui ținut de umbre. În artă însă lucrurile stau oarecum diferit. Diaspora muzicală, bunăoară, are acces la cetățenia unei patrii alterne: arta sunetelor. Astfel, nutrește speranța de a adăsta, tihnit, redempția, căci ajung la adevărata înțelegere numai cei care pornesc din nou pe drumul pierdut cândva și regăsesc tainele pe care le-au împrăștiat așa cum împrăștii molozul. Un dialog cu diaspora înseamnă să schițezi o icoană a sufletului celor pribegi. Dar și un fructuos și necesar exercițiu pentru spirit. Or
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
indignare, adversitatea lor nu e adversitate, entuziasmul lor nu e entuziasm, nimicul lor nu e nimic. Dacă ciocnirea lor cu o carte sau cu un om ar fi o adevărată ciocnire - adică o luare de poziție - dacă dușmănia lor ar porni de la conștiința unor valori adverse, dacă violența lor ar fi o reacție de gîndire, totul ar fi salvat. Dar nimic nu e serios, nimic nu e grav, nimic nu e adevărat în această cultură de pamfletari zîmbitori. Mai ales nimic
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
reamintim ce a scris Sebastian despre De două mii de ani, puțin spus: iritat, de grosolănia cu care Nae Ionescu, profesorul mult admirat, în a sa prefață, apoi și alți polemiști, l-au botezat Iosef Hechter pe naratorul acelei ficțiuni și "pornind de la acest nume s-a stabilit caracterul autobiografic al cărții", apoi s-a răspîndit zvonul că e un roman cu cheie. "Îmi dau seama că e inutil să protestez împotriva unei astfel de curiozități barbare. În realitate, un roman se
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
și surprize pe care îl poartă omul din fața ta. Îl întîmpini pe celălalt ca pe un purtăror al misterului existențial și nu încetezi să-l privești astfel. Aceeași sfială am simțit-o constant în persoana lui Marius Vasileanu: tactul discret pornit din dorința de a nu-l irita pe celălalt. O politețe crescută din inimă, dintr-o cultură a sufletului pe care lumea spirituală o numește trezvie, și pe care Marius o poseda într-un chip ce contrasta izbitor cu dîrzenia
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
nu face decât să imite celelalte viețuitoare. Unele construiesc vizuini pentru pui, altele cuiburi, în fine, altele simple adăposturi contra ploii sau zăpezii. Doar niște comuniști descreierați puteau să se gândească la eliminarea ideii de moștenire, obligând astfel populațiile să pornească mereu de la zero. Pentru a figura absurditatea și, finalmente, tâmpenia fără margini a ideii, imaginați-vă că omenirea însăși ar pierde dreptul de a prelua cuceririle și invențiile tehnice ale trecutului. Închipuiți-vă că în urma unor directive, fiecare generație ar
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
de către editor, Philip Kolb, ca Elena Văcărescu, Al. Marghiloman, Nicolae Filipescu. Autoarea noastră comparând textele, urmărește cu acribie și frazele care, din corespondență, au trecut în paginile romanului. Nu se mulțumește cu atât și ca un istoric de școală călinesciană, pornește pe urmele scriitorului la Amiens, Chartres, Reims, Rouen, să vadă celebrele catedrale pe care Proust le-a vizitat mai ales la recomandarea lui Emmanuel Bibescu. Ajunge în locurile copilăriei, la Illiers (devenit în ficțiune Cambray), în apropiere de Chartres, și
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
românească?!" Apelul lansat de Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel a fost susținut și de Ilarie Chendi, prin articolul intitulat, de asemenea, Un congres al scriitorilor, apărut în }ara noastră din 26 iulie 1909, în care recomanda: "Cei ce au pornit cu gândul ca acest congres să se țină, n-au decât să-și asocieze câțiva tovarăși pentru facerea pregătirilor necesare și, la toamnă, când se reiau de obicei preocupările literare, să se convoace toți câți poartă un cald interes bunului
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
despre margin(al)i, dinspre margine", notează poetul despre el însuși, pe una dintre clapetele plachetei, selectând pe cealaltă un citat din scrisul unui alt tânăr provincial de calibru, de data aceasta critic: Radu Vancu. Polemica va continua în interiorul cărții, pornind de la motoul din Ernst Junger ("În epoci de inflație aurul se retrage") și escaladând - pe o notă de indignare nu prea conținută - în câteva texte din secțiunea Rewind: povestiri din cripta tinereții. Ștefan Manasia nu ridică mâna împotriva poeților, dar
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]