5,068 matches
-
suplimentare vizibile. În perioada de referință, Serviciul Secret de Informații a evoluat rapid de la nivelul unei structuri departamentale la o instituție independentă, subordonată conducerii statului și deservind interesele acesteia. Tocmai necesitatea de a deveni util beneficiarilor a impus o activitate pragmatică, multilaterală, care, pe de o parte, să obțină succese în plan informativ, iar pe de altă parte, să obțină supremația în comunitatea structurilor de siguranță autohtone. Prin acțiunile întreprinse sau ingenios prezentate, Mihail Moruzov a devenit un element indispensabil conducerii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Falimentul proiectului politic al regelui Carol al II-lea a fost accelerat, poate, de desele schimbări și compromisurile făcute atât pe plan intern (relația cu mișcarea legionară), cât și pe plan extern, unde a manevrat fără un obiectiv clar și pragmatic pentru România. La 4 septembrie 1940, monarhul l-a chemat pe generalul Ion Antonescu să-i încredințeze mandatul de premier după ce, cu două luni mai devreme, îl trimisese la mănăstirea Bistrița în urma unui memoriu contra cedărilor teritoriale. A doua zi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
scopurilor reale urmărite de legionari și a afirmat că, dacă ar fi cunoscut adevăratele intenții ale acestora, ar fi intervenit pentru „eventuala lor captare” și ar fi schimbat direcția acestei organizații. Dacă elementele de dreapta s-au dovedit lucide și pragmatice în analiza evenimentelor interne și externe, nu același lucru a fost valabil și în cazul lui Iuliu Maniu. Liderul P.N.Ț. și-a expus „față de intimii săi” punctele de vedere asupra situației internaționale, care, în mare parte, au fost contrazise
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
8 Politică externă și de securitate națională 1. Politică externă Obiectivele prioritare ale politicii externe a Guvernului în etapa actuala sunt: 1.1. Integrarea României în structurile europene și euroatlantice Guvernul va acționa cu perseverența, într-un spirit realist și pragmatic, pentru îndeplinirea tuturor condițiilor cerute pentru dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al instituțiilor politice, economice și de securitate din spațiul euroatlantic. 1.1.1. Uniunea Europeană Integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv fundamental al politicii Guvernului României. În
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
înțelegerilor încheiate de cele două guverne. Viitorul peninsulei, ca și cel al restului Europei, a fost decis în cadrul negocierilor dintre Churchill, Stalin și Roosevelt, trei oameni ale căror viziuni asupra lumii postbelice erau extrem de diferite. Stalin și Churchill, ambii politicieni pragmatici, urmăreau obținerea a cît mai multe avantaje pentru țările lor și păstrarea cîștigurilor anterioare. Cu toate că limitele extinderii influenței sovietice în Europa Centrală și de sud-est nu erau clare la început, era evident că Stalin se aștepta în cel mai rău
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine în noua perioadă a restituțiilor inaugurată de moartea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) - vehiculele livrești ale secularizării - vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de școli primare în fiecare Land precum și crearea de școli normale înființate cu scopul de a pregăti și certifica noi generații de învățători. Toată această construcție instituțională a unui masiv angrenaj proiectat pentru a educa în masă își arată intențiile pragmatice urmărite de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și vocației sale sociale, dacă îi dăm
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului "cu inima bună și fără de silă" (p. 107). Argumentele invocate pentru justificarea necesității de a plăti taxele sunt de două tipuri: primul face apel la rațiuni pragmatice și utilitare, menționând că toate taxele plătite de cetățeni sunt necesare pentru întreținerea administrației și a judecătoriilor, a școlilor și a armatei, "toate acestea spre binele cetățenilor" (p. 107); celălalt tip de argument recurge la autoritatea biblică, oferind pilda christică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își găsește expresia în literatura didactică elaborată explicit în scopul educației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Triada filosofică alcătuită din Herder, Fichte și Humboldt ne dă capii de serie care au ctitorit tradiția naționalismului german. Faptul că vom uza formula compactă de "naționalism etnic herderian" în locul celei complete de "naționalism etnic herderian-fichtean-humboldtian" este justificată, dincolo de motivele pragmatice deja expuse, și de dorința de a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică - aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Patria nu e, așadar, doar pământul pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a românismului). Ținând cont de faptul că unirea cu Roma a bisericii ardelene, decisă la 1698 și finalizată la 1700, a deschis calea către cristalizarea conștiinței naționale românești, aceasta a fost privită în decursul timpului ca o manevră politică justificată pragmatic. Facțiunea radical-naționalistă evoluată în interbelic avea să schimbe ambivalența cu care a fost privită unirea cu Roma. Dintr-o manevră politică, aceasta a fost recodată interpretativ și denunțată moral ca o abnegare a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice pure, naționalismul și comunismul sunt mutual exclusive, fiind fundamentate pe principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică ideii naționale, ca proptea utilă și necesară în construcția comunismului, care va fi abandonată după ce proiectul comunist va fi desăvârșit. Lenin a consfințit formula pragmatică "național în formă, socialist în conținut", iar după el, Stalin a postulat teza "socialismului într-o singură țară". Tito în Iugoslavia și mai târziu Ceaușescu în România au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fie, profund nemulțumitor atât pentru profesioniștii trecutului (istoricii), care văd în memorie o mistificare a trecutului, cât și pentru ideologii prezentului și profeții viitorului, care se zbat împotriva rezistorilor structurali încorporați ai memoriei care îi previn totala subordonare față de interesele pragmatice ale acestora. Nu găsim un mod mai benefic de a sintetiza conclusiv rezultatele cercetării noastre decât recurgând la metaforă. După cum au arătat convingător G. Lakoff și M. Johnson (1980) în lucrarea lor Metaphors We Live By - al cărui titlu românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în limba spaniolă. Avînd însă în vedere, contextul de efervescență creatoare ce se manifestă în spațiul cultural românesc, apariția acestui manual de specialitate constituie o veritabilă noutate, inițiativa editurii din capitala Moldovei fiind astfel nu numai extrem de lăudabilă, dar și pragmatică, dacă ne gîndim la nevoile și exigențele tinerilor pentru instrumente adecvate de lucru absolut indispensabile, utile, moderne și de actualitate. Cursul de știință politică răspunde pe deplin tuturor acestor cerințe, autorul fiind un reputat și apreciat specialist în domeniul științelor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a raportului dintre empiric și teoretic, spre surprinderea căutărilor în vederea analizei clasice combinate cu preocupările de actualitate, conferă lucrării (cursului) profesorului Pasquino, în întregul ei, o notă aparte de originalitate. Autorul oferindu-ne, de fapt, aici, conținutul unei puternice tente pragmatice, dar și explicative și teoretizante în același timp. Cum s-a mai subliniat și mai sus de altfel, analiza științifică se fundamentează pe metodologia sistemică și comparatistă, dar și pe avantajul teoriei în cîmpul orientării paradigmatice. În acest sens, este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
poli-tice în Statele Unite, nu e suficient să se țină seama doar de tradițiile culturale. Într-o mică măsură, influența germană a formalismului juridic și instituțional marchează originile disciplinei, dar elementul care o caracterizează cel mai bine este filozofia empirică și pragmatică a lui Dewey și, în consecință, contactul cu toate celelalte științe sociale, începînd cu psihologia behavioristă. Sintetizînd, știința politică din SUA este evident empirică, orientată către soluțiile problemelor politice mai urgente, mai ales în domeniul relațiilor internaționale, puțin înclinată către
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
determinată de potențialitatea coalițională, la rîndul ei influențată de distanța ideologică). Tabelul 5.2. prezintă această clasificare într-o formă simplificată. Tab. 5.2. Clasificarea sistemelor de partide în concepția lui Sartori Criteriul numeric Logica funcționării Sisteme neconcurențiale Monopartidiste Hegemonism pragmatic Hegemonice Hegemonism ideologic Sisteme concurențiale Cu partid predominant Bipartidiste Multipartidiste limitate Pluralism moderat Multipartidiste extreme Pluralism polarizat Atomizate O necesară linie de demarcație este trasată între două clase de sisteme: cea care separă sistemele de partide concurențiale (în care alegerile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
neconcurențiale (în care alegerile, cînd se țin, nu sînt deloc importante). Aceasta separă sistemele monopartidiste și sistemele cu partid hegemonic de toate celelalte. Sisteme neconcurențiale Sistemele monopartidiste sînt cele în care există un singur partid, care poate fi ideologic sau pragmatic. Acesta era cazul multor partide comuniste (nu al tuturor), dintre care sînt prezente încă, la sfîrșitul anilor '90, cele din China și Coreea de Nord. Sistemele cu partid hegemonic tolerează prezența altor partide, care obțin locuri în parlament (ceva mai mult decît
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cureaua de transmisie, acesta era mecanismul instituit în partid. S. B.: Își doreau universitarii să facă parte din asemenea structuri, din asemenea comisii? D. T.: Nu se punea problema de a vrea la vremea aceea. Mulți mergeau și din motive pragmatice, pentru că acolo se decidea și soarta instituțiilor lor. Cei mai mulți, profesori și studenți, intraseră în structurile de partid ale universităților. S. B.: Să mergem mai departe. În 1978, Comisia pentru învățământ, sănătate, cultură și administrație de stat25 era compusă din: Zaharia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o viață l-a dat afară din funcția de director educativ, adică eu. Un tip versatil, un tip abil, descurcăreț. S. B.: Cum îl știe lumea și după. Dar atunci era pe linia partidului, spunea poezia, sau era un tip pragmatic pur și simplu? D. T.: Cei de la Comisia de studenți străini pe Centru nu erau cu linia partidului. Pe linia partidului era să nu fie evenimente în zona studenților străini: să nu se bată, să nu strice relațiile tovarășului Nicolae
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
D. T.: Ei, când era lector el pe la Medicină. El a fost cu studenții străini. S. B.: Da, știu, are câteva intervenții aplicate, pentru că erau probleme grele. D. T.: Le stăpânea. Un om precaut, atent, abil social. Nu zelos, ci pragmatic. Îl mai cunosc și din altă descriere, dar aici aș putea să fiu "fezandat". Când îmi citea Bujor din dosarul lui, cam libertin în familie. Cică i-ar fi spus asta chiar el lui Bujor. Dar are copii foarte deștepti
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de specialitate. Umplea aula fie la "Al.I Cuza", fie la Politehnică, fie la Casa Studenților. Chiar și după ce a plecat a fost invitat de multe ori la Iași la diferite manifestări. Leonard Constantin a fost un prim-secretar mai pragmatic, mai tehnocrat, foarte apropiat de problemele studenților. Organiza întâlniri directe, la câteva am participat și eu, la actuala "Sală Verde" de la Prefectură, cu liderii studenților din Centrul universitar și președinții pe facultăți și de institute. El dorea să cunoască direct
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]