3,419 matches
-
de judecată, în baza probelor administrate în timpul procesului. Totodată, partea interesată are deplina libertate să demonstreze existența sau inexistența, respectiv întinderea prejudiciului, după caz, instanța urmând ca, în temeiul competenței sale constituționale, să decidă asupra prejudiciului. Arată că cerința de previzibilitate nu este absolută, deoarece, astfel cum a arătat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Cantoni împotriva Franței, 1996, datorită caracterului de generalitate a legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută, astfel încât, prin forța lucrurilor, numeroase legi utilizează
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
un avantaj poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a creditorului. ... (3) Prejudiciul al cărui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determină de instanța de judecată. ... Articolul 1.533 Previzibilitatea prejudiciului Debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273205_a_274534]
-
definită prin art. 145 și 147 din Codul penal din 1969, dispoziții care acum se regăsesc în art. 175 din Codul penal în vigoare. Se arată că, din perspectiva anterior invocată, textul criticat nu este lipsit de claritate, precizie și previzibilitate. Se susține că excepția este neîntemeiată și sub aspectul criticii referitoare la lipsa prevederii în cuprinsul dispozițiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 a urmării faptelor incriminate. Se arată că legiuitorul a reglementat prin textul criticat o infracțiune
DECIZIE nr. 46 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
stabilirea vinovăției inculpatei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că sintagma "funcționar public" din cuprinsul prevederilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 este lipsită de precizie, claritate și previzibilitate, întrucât aceasta este susceptibilă de interpretări diferite din perspectiva art. 145 și 147 din Codul penal din 1969, a art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și a dispozițiilor Legii nr. 41/1994 privind
DECIZIE nr. 46 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 8. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 este neîntemeiată. Se susține că textul criticat întrunește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate specifice legii penale, nefiind contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la statul român. Se subliniază faptul că dispozițiile art. 147 din Codul penal din 1969 definesc noțiunea de "funcționar public" în sensul legii penale și că normele
DECIZIE nr. 46 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
la dreptul la apărare. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în motivarea acesteia se susține, în esență, că sintagma "funcționar public", din cuprinsul prevederilor art. 253^1 din Codul penal din 1969, este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât aceasta este susceptibilă de interpretări diferite din perspectiva art. 145 și 147 din Codul penal din 1969, a art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 46 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
în condițiile în care, conform prevederilor art. 381 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aceștia nu sunt funcționari publici în sensul legii administrative, nu este de natură a încălca cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii și, prin urmare, dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la calitatea legii.
DECIZIE nr. 46 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
indică expresis verbis în cuprinsul lor care sunt obligațiile fiscale ce intră în sfera penalului, mai precis ce ar putea face obiectul incriminării de la art. 9 din Legea nr. 241/2005 . Astfel, susțin autorii excepției, prevederile criticate sunt lipsite de previzibilitate, deoarece din modul de definire a infracțiunii nu poate fi determinată cu exactitate noțiunea de obligații fiscale, așa încât o persoană nu poate să își dea seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa intră sub incidența normei penale. 5. În continuare, autorii
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
În ciuda acestei prevederi constituționale, legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, ceea ce determină lipsa de previzibilitate și accesibilitate a textului criticat. 6. Tribunalul Hunedoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
au la dispoziție serviciile de asistență din cadrul organelor fiscale și pot apela la consultanți fiscali. În plus, chiar textul criticat menționează la alin. (1) lit. a)-g), în concret, faptele incriminate. Cât privește critica potrivit căreia textul criticat contravine principiului previzibilității normei juridice, arată că, atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut în mod constant că previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
în concret, faptele incriminate. Cât privește critica potrivit căreia textul criticat contravine principiului previzibilității normei juridice, arată că, atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut în mod constant că previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la consiliere de specialitate pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune. Având în vedere aceste aspecte
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe, poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii. 15. Referitor la dispozițiile de lege criticate, Curtea observă că, potrivit acestora, constituie infracțiune de evaziune fiscală săvârșirea faptelor în modalitățile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) al art. 9 din Legea nr. 241/2005 , sub aspectul laturii
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
art. 9 din Legea nr. 241/2005 este clar definită de lege, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. 22. În sensul celor expuse anterior s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 817 din 24 noiembrie 2015 , nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
trebuie să fie recunoscute și executate în alt stat membru legat prin prezentul regulament, chiar dacă debitorul împotriva căruia s-a pronunțat hotărârea are domiciliul pe teritoriul unui stat terț. (11) Normele de competență trebuie să prezinte un mare grad de previzibilitate și să se întemeieze pe principiul conform căruia competența este determinată, în general, de domiciliul pârâtului și, astfel, trebuie să fie întotdeauna disponibilă, cu excepția câtorva situații bine definite în care materia litigiului sau autonomia părților justifică un alt factor de
jrc5173as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90341_a_91128]
-
poate construi o cultură anticipativă activă, care să nu asiste la „dezastru” ca și cum n-ar fi avut habar de existența lui, ca și cum n-ar fi fost previzibil că la un moment dat o să se întâmple. Ori tocmai această situare în previzibilitate ar fi trebuit destabilizată printr-o gândire proiectivă, care să facă posibilă găsirea unor spații temporare de continuare a activității pentru cele două teatre vizate. Cu alte cuvinte, cum se poate opta, din timp, pentru continuitatea pregătită, care să instituie
La răscruce de riscuri seismice: teatrele () [Corola-website/Science/296061_a_297390]
-
principiului neretroactivității și sub acest aspect prevederile art. 40 alin. (1) lit. f) și alin. (4) din Legea nr. 36/1995 sunt neconstituționale. Modificarea legii și aplicarea unei sancțiuni care nu era prevăzută la momentul săvârșirii faptei încalcă și principiul previzibilității și predictibilității legii, deoarece subiectul de drept nu poate cunoaște ce acte sau omisiuni, respectiv ce fapte pot constitui motiv de angajare a răspunderii sale într-o manieră diferită de cea existentă la momentul săvârșirii faptelor. Din acest punct de
DECIZIE nr. 680 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) lit. f) şi alin. (4) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278805_a_280134]
-
despre forma în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, această acțiune/măsură are temei legal. Deci, în oricare dintre variantele textului, măsura încetării calității de notar public era și este posibilă și legitimă, astfel că susținerea referitoare la încălcarea principiului previzibilității legii este fără temei. Prin urmare, chiar admițând varianta reclamantei, se reține că inclusiv la momentul săvârșirii faptelor existau premisele scoaterii din profesie, desigur în condițiile existenței hotărârii de condamnare. În acest sens, este invocată jurisprudența Curții Constituționale cu privire
DECIZIE nr. 680 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) lit. f) şi alin. (4) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278805_a_280134]
-
elemente novatoare față de legea interpretată, astfel încât Parlamentul pe calea acestui procedeu legislativ poate realiza o interpretare oficială și autentică a legii interpretate. Este un act legislativ care este adoptat fie pentru a explicita o lege interpretabilă/neclară, imprecisă, lipsită de previzibilitate în sensul precizării/deslușirii voinței legiuitorului, fie pentru a pune capăt interpretării constante pe care autoritățile administrative sau judiciare o dau unei legi, în contradicție cu intenția și cu scopul în care legiuitorul adoptase legea, ipoteză în care se poate
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
le va produce în practica administrativă sau judiciară nu poate fi realizată. 40. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, legea trebuie să întrunească cele trei cerințe de calitate care rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituție - claritate, precizie și previzibilitate. Curtea a statuat că respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
45, 46, 55). Prin urmare, pe de o parte, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii. Pe de altă parte, organelor judiciare, în misiunea de interpretare și aplicare a legii și de stabilire a defectuozității îndeplinirii atribuției de serviciu, le revine obligația de a aplica standardul obiectiv, astfel cum acesta a fost stabilit prin prescripția
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 , precitată, paragraful 52). Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează ( Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). De asemenea, Curtea a mai reținut că legiuitorul
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). De asemenea, Curtea a mai reținut că legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la realizarea unei
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
fiscale, în timp ce promitentul-cumpărător este obligat, fără vină, să suporte toate consecințele negative. 6. Autorii excepției arată că măsura criticată nu este indispensabilă scopului urmărit, și anume colectarea creanțelor fiscale. În plus, textele legale nu îndeplinesc cerințele de precizie, claritate și previzibilitate. 7. Tribunalul Arad - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța menționează jurisprudența relevantă în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.021 din 14 iulie 2011 și Decizia nr. 47 din 12 februarie 2013 . 8
DECIZIE nr. 523 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator, adică în domeniul dreptului substanțial. 15. Cât privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, prin neîndeplinirea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare și de previzibile. Folosirea expresiei "trebuie să prezinte" instituie într-un mod de netăgăduit o normă imperativă pentru contribuabili. De asemenea, sancțiunea nulității de drept a actelor prin care
DECIZIE nr. 523 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
sentinței penale de condamnare a autorilor excepției pentru săvârșirea infracțiunii de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul penal. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 351 din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât noțiunea de "îndeletnicire" din cuprinsul acestora nu permite stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infracțiunii reglementate. Se arată, în acest sens, că din formularea normei de incriminare a cametei nu reiese frecvența cu care trebuie realizată darea de
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]