9,297 matches
-
pe bord, unde erau domnii general Fălcoianu, Eugen Stătescu, Calinderu, Petru Poni și alți demnitari"2266. După oficierea serviciului religios și sfințirea celor două vapoare "domnul ministru Brătianu citește actul de botez"2267, pe care îl semnează regele Carol I, principele Ferdinand și principesa Maria. Ulterior, "Majestatea Sa Regele trece pe puntea dintre cele două vapoare unde citește actul de botez, ceea ce face și A. S. R. Principesa Maria"2268. După aceasta regele Carol I "ordonă ca vaporul din dreapta să poarte numele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
regali și alte trei trăsuri (...) cu domnul ajutor de primar și protoiereul județului, s-au dus la arestul preventiv, unde regele a grațiat (...) 6 deținuți"2275, după aceasta, "la orele 1030, înapoindu-se în port"2276. Ulterior, regele Carol I, principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria au plecat cu trenul regal spre Sinaia. La 15 septembrie 1898 primul număr al publicației Ovidiu din Constanța insera în paginile sale un articol dedicat inaugurării bibliotecii universale a cercului literar "Ovidiu" din Constanța 2277
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
își propune a-l urmări"2410. Astfel, se aprecia că locuitorii satelor ce urmau a fi înființate în Delta Dunării trebuiau aduși din celelalte teritorii românești, ci nu din Dobrogea, aducându-se ca argument situația din satele Carmen Sylva și Principele Ferdinand, "ai căror locuitori posedând în interiorul județului pământuri întinse nu pot considera așezarea lor în deltă decât ca vremelnică și numai pentru pășunarea vitelor lor în timp de secetă"2411. În vederea desecării și asigurării "contra inundațiilor a unei părți a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
căci ea pune în legătură întreg județul cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru a stopa inundațiile, fapt ce "ar permite înființarea de sate noi pe grindurile mai ridicate, cum s-a făcut cu înființarea satelor "Principele Carol", "Principele Ferdinand", "Carmen Sylva" și "Floriile", cu locuitori români veniți din stânga Dunării"2530. Datorită faptului că "statul posedă mai în toate comunele însemnate terenuri disponibile rămase de la parcelare"2531, se propunea ca pe aceste terenuri "să se împroprietărească români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pune în legătură întreg județul cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru a stopa inundațiile, fapt ce "ar permite înființarea de sate noi pe grindurile mai ridicate, cum s-a făcut cu înființarea satelor "Principele Carol", "Principele Ferdinand", "Carmen Sylva" și "Floriile", cu locuitori români veniți din stânga Dunării"2530. Datorită faptului că "statul posedă mai în toate comunele însemnate terenuri disponibile rămase de la parcelare"2531, se propunea ca pe aceste terenuri "să se împroprietărească români agricultori din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prefectul județului Tulcea, acesta fiind bolnav, motiv pentru care nu a putut lua parte la ceremoniile prilejuite de vizită. Părăsind portul Tulcea, vaporul pe care se afla familia regală s-a îndreptat spre Sulina. Trecând prin fața Oficiului telegrafic din satul Principele Carol, familia regală a fost salutată de către locuitori și autoritățile din zonă, în fruntea cărora se afla domnul Martinian, subprefectul plășii Tulcea. De asemenea, locuitorii satelor Carmen Sylva, Gorgova, Floriile și Ciamurlia i-au salutat de pe mal pe membrii familiei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
contemporani precum Mihai Ionescu-Dobrogeanu ca "un foarte bun român"2788. La 3 octombrie 1905 publicația tulceană Gazeta Tulcei insera în paginile sale un articol dedicat aniversării a 15 ani de la înființarea liceului din Tulcea 2789. Instituția de învățământ purta numele Principele Carol, la festivitățile dedicate acesteia participând reprezentanți ai autorităților locale și numeroși locuitori ai orașului Tulcea. Ulterior, într-o ședință a consiliului comunal al orașului Constanța desfășurată la 8 octombrie 1905, s-a decis, printre altele, "în unanimitate, (...) urgența pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Casimcea, Câșla, Cataloi, Cianurlia de Jos, Ciamurlia de Sus, Cerna, Ciucurova, Cogealac, Congaz, Dorobanțul, Enisala, Frecăței, Greci, Ion Brătianu, Jijila, jurilovca, Lacăr Catargiu, Luncavița, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu, Malcoci, Meidanchioi, Mircea Vodă, Morughiol, Nalbant, Niculițel, Ortachioi, Parcheș, Periprava, Pecineaga, Potur, Principele Carol, Principele Nicolae, C. A. Rosetti, Râmnicul, Sarichioi, Sarighiol, Sarinasuf, Sfântu Gheorghe, Slava Rusă, Somova, Traian, Telița, Toxof, Turcoaia, Văcăreni, Vasile Alexandri și Zebil. Conform prevederilor aceluiași document, comunele: Cogealac, Caranasuf, Ciamurlia de Jos, Potur, Toxof, Casapchioi și Mihai Viteazul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cataloi, Cianurlia de Jos, Ciamurlia de Sus, Cerna, Ciucurova, Cogealac, Congaz, Dorobanțul, Enisala, Frecăței, Greci, Ion Brătianu, Jijila, jurilovca, Lacăr Catargiu, Luncavița, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu, Malcoci, Meidanchioi, Mircea Vodă, Morughiol, Nalbant, Niculițel, Ortachioi, Parcheș, Periprava, Pecineaga, Potur, Principele Carol, Principele Nicolae, C. A. Rosetti, Râmnicul, Sarichioi, Sarighiol, Sarinasuf, Sfântu Gheorghe, Slava Rusă, Somova, Traian, Telița, Toxof, Turcoaia, Văcăreni, Vasile Alexandri și Zebil. Conform prevederilor aceluiași document, comunele: Cogealac, Caranasuf, Ciamurlia de Jos, Potur, Toxof, Casapchioi și Mihai Viteazul, ce aparținuseră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aparținând județului Tulcea 2971. Ca urmare a noii diviziuni administrative, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Frecăței, Lascăr Catargiu, orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe. Reședința plășii Sulina era orașul Sulina. În componența plășii Măcin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe. Reședința plășii Sulina era orașul Sulina. În componența plășii Măcin intrau orașele Măcin și Isaccea și comunele: Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Dăieni, Dorobanțu, Greci, Ion Brătianu, Jijila, Luncavița, Mircea Vodă, Ostrov, Pecineaga, Principele Nicolae, Traian, Turcoaia și Văcăreni 2974. Plasa Babadag cuprindea orașul Babadag și comunele: Alibeichioi, Balabancea, Bașchioi, Camber, Ciucurova, Congaz, Enisala, Mihail Kogălniceanu, Nalbant, Ortachioi, Sarichioi, Slava Rusă și Zebil. Plasa Istru avea reședința în comuna Beidaut și cuprindea localitățile: Calfa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost oferit un dineu "la care au fost invitați miniștrii, prefectul și primarul"2996. Ceremonia de inaugurare a portului Constanța a avut loc în dimineața zilei de 27 septembrie 1909 în prezența regelui Carol I, a reginei Elisabeta, a principelui moștenitor Ferdinand, a principesei Maria, a membrilor guvernului și a oficialităților din Constanța. După oficierea unui Te Deum de către episcopul Nifon al Dunării de Jos, "domnul Vasile Morțun, ministrul Lucrărilor Publice, dă citire actului comemorativ"2997. În textul acestuia, regele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1911 Majestatea Sa Regele a binevoit a aproba transferarea domniei voastre în funcțiunea de subprefect al plășii Sulina din județul Tulcea, în locul domnului Dimitrie Strat, transferat"3061. La finele lunii aprilie 1911 regele Carol I și regina Elisabeta, însoțiți de către principele Ferdinand, principesa Maria și fiul lor, principele Carol, au făcut o croazieră pe Dunăre cu yahtul regal "Ștefan cel Mare". Familia regală a sosit în dimineața zilei de 29 aprilie 1911 în orașul Măcin unde "domnul Petru Th. Sfetescu, prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aproba transferarea domniei voastre în funcțiunea de subprefect al plășii Sulina din județul Tulcea, în locul domnului Dimitrie Strat, transferat"3061. La finele lunii aprilie 1911 regele Carol I și regina Elisabeta, însoțiți de către principele Ferdinand, principesa Maria și fiul lor, principele Carol, au făcut o croazieră pe Dunăre cu yahtul regal "Ștefan cel Mare". Familia regală a sosit în dimineața zilei de 29 aprilie 1911 în orașul Măcin unde "domnul Petru Th. Sfetescu, prefectul județului, sosit din timp, a dat ultimele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care a fost prefect al județului Tulcea, domnul Ioan Nenițescu a inițiat colonizarea cu populație românească a satelor: Ilgani de Sus, Ilgani de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina. De asemenea, din inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Cel care a pus bazele administrației românești în județul Constanța a fost domnul Remus Opreanu, prefect al județului în mai multe intervale de timp. Primul mandat de prefect i-a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al județului Tulcea, domnul Ioan Nenițescu a inițiat colonizarea cu populație românească a satelor: Ilgani de Sus, Ilgani de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina. De asemenea, din inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Cel care a pus bazele administrației românești în județul Constanța a fost domnul Remus Opreanu, prefect al județului în mai multe intervale de timp. Primul mandat de prefect i-a fost încredințat chiar la 13
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nu-i loc aicea, ci numa-n stele: Voiu, când mi-or duce îngerii săi Palida-mi umbră în albul munte, Să-mi pui cununa pe a mea frunte, Și să-mi pui lira de căpătîiu. {EminescuOpI 28} LA MOARTEA PRINCIPELUI ȘTIRBEY Turnurile mișcă-n doliu a lor inimi de aramă Și un înger cu-aripi negre, cu diademă de spini, Cu cîntarea-i plângătoare lumea mișcă, lumea chiamă, Precum mișcă vîntu-n cântec fața mării de senin. Și cu ochiul plin de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
insolite pe care se hotărâse să le colecteze în urmă cu câteva luni. Peretele dinspre miazăzi al sălii era acoperit cu portretele strămoșilor, înșiruiți într-o ordine genealogică. Primul era cel al întemeietorului acestei stirpe nobile, Johan Augenstein cel Statornic, Principe Elector de Saxa. Avea trupul masiv, înveșmântat în blană de samur, un șirag de coral la gât, pe care erau petrecute trei inele de aur și o cheie de aramă, o coroniță de merișor verde pe creștet și un ram
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
insurecția de la Porto, garnizoana militară a Lisabonei aderă la revoluție. Se alcătuiește o Juntă a Guvernului provizoriu, care administrează în numele Regelui și elaborează, în același timp, o Constituție după modelul francez și spaniol. Puțin timp înainte de îmbarcarea sa, cedând stăruințelor Principelui moștenitor, Joîo VI jurase credință acestei Constituții, în curs de alcătuire la Lisabona. Suveranitatea monarhului încetează din acest moment, trecând de drept asupra reprezentanților națiunii. Don Pedro a jucat și aici rolul de căpetenie, fraternizând cu manifestanții, care-l aclamau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
gravitatea situației. Indignarea populară împotriva lui Joîo Franco nu mai cunoaște margini. Toată lumea așteaptă asasinarea dictatorului: din ceas în ceas. Don Carlos se hotărăște să se întoarcă în Capitală, a doua zi după semnarea decretului, la 1 februarie. Sosește, împreună cu Principele moștenitor, pe vaporul Don Luiz, care intră maiestos, către căderea serii, în estuarul Tagelui. Familia regală, membrii Guvernului, doamnele de onoare, intimii Palatului, gazetari și fotografi așteaptă la stația fluvială. E o după amiază frumoasă, senină, înfiorată de apropierea primăverii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe care-l urzise ultimul decret-lege. Deodată un tânăr se desprinde din primele rânduri și, sărind pe scara landoului, descarcă revolverul asupra Regelui. Regina încearcă să-l lovească cu buchetul de flori care i se oferise câteva minute mai înainte. Principele moștenitor are timp să-și scoată revolverul, dar, în clipa următoare, un necunoscut cu barbă își face loc din mulțime și, îngenunchind, ochește cu carabina. Principele Luiz Filip cade, grav rănit. Se mai aud câteva împușcături, care rănesc pe al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-l lovească cu buchetul de flori care i se oferise câteva minute mai înainte. Principele moștenitor are timp să-și scoată revolverul, dar, în clipa următoare, un necunoscut cu barbă își face loc din mulțime și, îngenunchind, ochește cu carabina. Principele Luiz Filip cade, grav rănit. Se mai aud câteva împușcături, care rănesc pe al doilea Principe, Don Manuel. Landoul pornește în goana cailor către Arsenalul Marinei, Regina, încercînd zadarnic să susțină capul însîngerat al lui Don Carlos. Regele murise, iar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
are timp să-și scoată revolverul, dar, în clipa următoare, un necunoscut cu barbă își face loc din mulțime și, îngenunchind, ochește cu carabina. Principele Luiz Filip cade, grav rănit. Se mai aud câteva împușcături, care rănesc pe al doilea Principe, Don Manuel. Landoul pornește în goana cailor către Arsenalul Marinei, Regina, încercînd zadarnic să susțină capul însîngerat al lui Don Carlos. Regele murise, iar Principele moștenitor își dă sufletul puține minute după ce trăsura regală ajunge la Arsenal. Tânărul care ucisese
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Luiz Filip cade, grav rănit. Se mai aud câteva împușcături, care rănesc pe al doilea Principe, Don Manuel. Landoul pornește în goana cailor către Arsenalul Marinei, Regina, încercînd zadarnic să susțină capul însîngerat al lui Don Carlos. Regele murise, iar Principele moștenitor își dă sufletul puține minute după ce trăsura regală ajunge la Arsenal. Tânărul care ucisese pe Rege se numea Alfredo Costa și era casier într-o prăvălioară din Lisabona. A căzut lovit de săbiile ofițerilor din escortă. Celălalt, omul cu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
hun printre ucigașii tatălui lor și, ca urmare, amestecul lui Atila - care ar fi trebuit să rămână doar un inevitabil suspect - ar fi devenit pentru toți o certitudine, punându-i în mare dificultate pe partizanii săi la apropiata adunare a principilor burgunzi. Balamber știa - întrucât aflase de la Utrigúr - că regele său pregătise, pentru cazul în care burgunzii ar fi ales să rămână fideli alianței cu Roma, o a doua soluție, cu care nici Gualfard nu era la curent, dar era, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]