5,828 matches
-
activă sau pasivă, provocată sau nu, obținută în somn sau în stare de veghe etc. Ceea ce contează este doar rezultatul, predicția. Așadar, divinația se prezintă ca un rezultat al legăturii ce se stabilește între om și divinitate. În această privință, profetul este cel care reușește să stabilească o "conexiune" cât mai directă cu putință cu divinul, chiar și fără a-și propune acest lucru. El nu are nevoie să mai exerseze sau să provoace anumite experimente precum ghicitorul (cititul în bobi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucru. El nu are nevoie să mai exerseze sau să provoace anumite experimente precum ghicitorul (cititul în bobi, bețigașe, în foc, în cărți, cafea etc.) sau să studieze dinamica și anatomia cerească asemenea astrologului; informația îi este dată direct. Practic, profetul se bucură de o condiție specială: el este un ales. Are un maximum de autoritate în rândul comunității, fiind unul dintre cei mai respectați specialiști ai sacrului. Profețiile sale au un caracter spontan, necontrolat și, de cele mai multe ori, au în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă decât cu formele, obiectele, lucrurile concrete observabile și exterioare. Prin capacitățile sale, și clarvăzătorul este, în felul său, un ales. El nu reușește însă să dezvolte sau să atingă, asemenea profetului, un nivel maxim al unei singure discipline, fie ea de natură practică, experimentală sau spirituală. "La fel ca și cea a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și clarvăzătorul este, în felul său, un ales. El nu reușește însă să dezvolte sau să atingă, asemenea profetului, un nivel maxim al unei singure discipline, fie ea de natură practică, experimentală sau spirituală. "La fel ca și cea a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune este unul mai redus în comparație cu profeția. El privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ori în locul celui de "divinație" sau ca un sinonim al acestuia, creând confuzie. Credem totuși că ar trebui operate o serie de delimitări în ceea ce privește folosirea sa. Aceasta, cu atât mai mult cu cât nu putem afirma nici o clipă că un profet este totuna cu un ghicitor sau un clarvăzător. "Ghicitul" și "ghicitorul" au, pe de altă parte, și o conotație peiorativă hrănită din plin de poziția religiilor oficiale față de aceste practici. Folosirea abuzivă a termenilor "ghicit" sau "ghicitor" a avut drept
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
componenta practică, experimentală și provocată, neexcluzând totuși cunoașterea teoretică. În ceea ce ne privește, vom fi consecvenți cu noi înșine și vom păstra aceste distincții pe tot parcursul demersului nostru. Confuziile care se produc mai ales între aceste noțiuni (ghicitor, clarvăzător, profet) au dobândit în timp noi explicații. Probabil că ele vin să compenseze un deficit de imagine resimțit de cei care se ocupă astăzi de ghicit într-o manieră mercantilă, tip "SRL". Majoritatea acestor subiecți preferă să-și spună astrologi, clarvăzători
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt încă vii în memoria colectivă. De multe ori, astrologul era consilierul și sfătuitorul cel mai important al regelui. Din când în când în istorie survin personaje charismatice ale căror profeții antrenează mari mișcări de mase și schimbări sociale. Acești profeți charismatici reușesc să schimbe cursul istoriei. Să ne gândim că mai toate marile religii sunt profetice. Impactul lor asupra evoluției vieții sociale nu mai este de mult un secret pentru cercetările din domeniu. În cele ce urmează vom urmări fenomenul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vedere al divinației (divinatio), suscită o serie de polemici. În general, ele exprimă două perspective de înțelegere total opuse: a) Pe de o parte, putem spune că profeția are o natură aparte care o face să iasă din sfera manticii. Profetul nu caută să pătrundă inteligența divină, ci pur și simplu aceasta i se revelează. El se transformă într-un instrument de comunicare a cărui voință nu contează. Or, prezicătorul caută, cercetează, observă, descoperă, analizează semnele divine. Dincolo de capacitățile sale deosebite
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezentul și viitorul. Din această perspectivă, relația profeției cu semnele și mesajele divine este una neprovocată, ea survenind în mod neașteptat. b) Pe de altă parte, divinația este, repetăm, "cunoașterea gândului divin", indiferent dacă această cunoaștere este provocată sau nu. Profetul este cel care propovăduiește cuvântul lui Dumnezeu. Giulia Sfameni Gasparo include profeția în rândul practicilor divinatorii atunci când vorbește despre oracole și sibile în lumea antică 104. "Cu toate că revelația profetică nu se realizează decât în experimente individuale ce tind să izoleze
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
răspândi tuturor mesajul divinității (mandat profetic)"105. Fără îndoială, experiența profetică are un caracter individual cu totul excepțional și ar putea trece foarte ușor în zona intimității și a tabuurilor personale. Totuși, intensitatea trăirii, dar și mesajul divin fac din profet o persoană care comunică și împărtășește celorlalți momentul tulburător în care a primit mesajul divin. Mai mult, acest moment nici nu este gândit ca unul "personal", ci ca unul de "învestitură" în calitatea de mesager al cuvântului divin. La fel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care comunică și împărtășește celorlalți momentul tulburător în care a primit mesajul divin. Mai mult, acest moment nici nu este gândit ca unul "personal", ci ca unul de "învestitură" în calitatea de mesager al cuvântului divin. La fel ca prezicătorul, profetul se pune și el în slujba celuilalt. Diferența dintre cei doi este că profețiile au deseori un caracter religios și/sau imperativ. În plus, în cazul profeției, cunoașterea survine în chip direct, neașteptat, ea nefiind provocată într-un fel. Max
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
slujba celuilalt. Diferența dintre cei doi este că profețiile au deseori un caracter religios și/sau imperativ. În plus, în cazul profeției, cunoașterea survine în chip direct, neașteptat, ea nefiind provocată într-un fel. Max Weber vede, de altfel, în profet un "purtător exclusiv personal al harismei care, în virtutea misiunii sale, propovăduiește o concepție religioasă sau o poruncă divină"106. Profetul nu este însă numai un propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu, ci și un model exemplar pentru comunitate, susține sociologul religiei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cazul profeției, cunoașterea survine în chip direct, neașteptat, ea nefiind provocată într-un fel. Max Weber vede, de altfel, în profet un "purtător exclusiv personal al harismei care, în virtutea misiunii sale, propovăduiește o concepție religioasă sau o poruncă divină"106. Profetul nu este însă numai un propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu, ci și un model exemplar pentru comunitate, susține sociologul religiei. Mai toate marile religii conțin exemple ilustrative în acest sens, unele dintre ele fiind fundamentate pe tradiții profetice. Argumentele exprimate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe experiență și exercițiu); c) divinația inspirată (prezicătorul, deși se implică și declanșează actul divinatoriu, beneficiază de o stare cu totul specială de inspirație în actul prezicerii, stare ce scapă unui control rațional); d) divinația revelată (este divinația profetică, atunci când profetul este total detașat de actul mantic în sine); 4.4. Clasificarea divinației după claritatea mesajului Orice act divinatoriu se finalizează cu un mesaj. El este formulat de către practician în funcție de semnele avute în atenție. De asemenea, experiența, inspirația și "calitatea" semnului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezintă astfel: a) divinație care interesează individul; b) divinație care interesează comunitatea, grupul. *** Clasificarea pe care o propunem aici dorește să sublinieze faptul că în actul divinatoriu importante nu sunt numai tehnicile în sine, ci și întreaga relație dintre divinitate-semn-prezicător/profet (ca intermediari) și om/comunitate (ca beneficiari finali ai actului divinatoriu). În acest fel, diversele tipologii și derivatele lor sunt puse într-o altă lumină. Credem că alcătuirea unor tipologii ale practicilor divinatorii ce țin seama doar de natura semnului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
poate încă mai reprezintă încercări menite să provoace diverse întâlniri cu Absolutul. În Gnozele dualiste ale Occidentului, Ioan Petru Culianu evocă o situație cu totul deosebită. "Profetismul pe baze dualiste al populațiilor tupi-guarani din Brazilia este un fenomen foarte cunoscut. Profeții (Kurai) răsar din timp în timp, antrenând o parte a locuitorilor într-o aventură pe cât de atrăgătoare pe atât de autodistructivă: căutarea Țării fără de Rău, un loc utopic, unde munca nu va mai fi necesară subzistenței și unde toate interdicțiile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se consacre plăcerilor dansului și băuturii"190. Acest "Paradox al nihilismului" (ne referim aici la efectele sale sociale, un fel de prezervare a ordinii inițiale, așa cum o interpreta Pierre Clastre 191) nu ar fi cu putință dacă n-ar exista profetul (cel care are și un gir divin). El este singurul care poate să convingă oamenii că este cu putință cunoașterea adevărată a locului făgăduit. Devine mai puțin important faptul că numărul membrilor va scădea simțitor în urma acestei expediții. În 1539
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
popoarelor, copilul născut cu căiță pe cap poate deveni strigoi sau vrăjitor. Michel Foucault 205 scria în 1972 că nebunia a fost definită și tratată ca o boală numai din secolul XIX. Până atunci, nebunii erau reprezentați ca fiind posedați, profeți sau oameni care aveau darul de a vedea lucruri nevăzute, motiv pentru care erau marginalizați, dar și respectați. În cazul nostru astfel de reprezentări nu sunt actuale. Ele se verifică doar la nivelul unor relatări episodice din trecut culese de la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
extrem de sugestivă și vine în sprijinul ideii că, din punct de vedere interpretativ, divinația se poate realiza în două direcții: a) într-un sens formal, direct, care favorizează strict relația semn semnificație și b) într-un altul mai subtil, specific profeților, misticilor și, de ce nu, magicienilor veritabili, în care demersul se continuă către o hermeneutică a negativului și a cotidianului. Firește, noi suntem tentați să gândim o hermeneutică a negativului, mai ales în raport cu semnul scris. Iar acest fapt este pe deplin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinației: "Așa cum tipologia vaselor de bronz o reflectă pe cea a vaselor de ceramică, scrierea chineză leagă în principiul său ideografia de divinație"285. Un alt exemplu este cel celtic. Conform unei definiții mai generale, druidul era poet și ghicitor/profet. Divinația era văzută aici asemenea unei "științe care luminează". În spațiul celtic, semnul primește o valoare egală sau chiar superioară scrisului, însă acesta rămâne un exercițiu redutabil de divinație. Orice semn scris devine un mesaj pe care numai druidul poate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Fiecare semn runic nu înseamnă un sunet, așa cum se întâmplă în scrierile noastre, ci o idee. Druizii gândeau divinația ca pe o formă de cunoaștere și o puneau în legătură directă cu scrierea. Dovadă este faptul că termenul utilizat pentru profet sau cel ce divinează este witega sau, în germana veche, wizzago. Ambii termeni au o origine comună: etimologic sunt derivați din witah, însemnând cunoaștere. Astfel de mărturii, chiar dacă nu sunt prezente în toate ariile culturale, dovedesc că scrisul și-ar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1-4. HERVIEU-LÉGER, Danièle, Vers un nouveau christianisme. Introduction à la sociologie du christianisme occidental, Paris, Cerf, 1986. IDEL, Moshe, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare, traducere de Horia Popescu, prefață de Harold Bloom, Iași, Ed. Polirom, 2004 IONESCU, Vlaicu, Nostradamus, profet al lumii moderne, traducere de Alina Beiu-Deșliu, București, Ed. Albatros, 1999. IORGA, Nicolae, Studii documentare, București, 1920, vol. VII. JAFFE, Aniela, Apariții de spirite și semne prevestitoare, traducere de Daniela Ștefănescu, prefață de C.G. Jung, București, Ed. Humanitas, 1999. JUNG
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975, p. 161. 10 Este vorba de ediția Bibliei redactată și adnotată de IPS Bartolomeu Anania, disponibilă în format electronic la adresa: http://www.misiune-ortodoxa.ro/download/detalii/biblia-ortodoxa-adnotata-de-ips-bartolomeu-anania.html 11 Bartolomeu Anania, "Introducere la Cartea Profetului Isaia", în Biblia sau Sfânta Scriptură, ed. cit. 12 Ilie Bădescu, Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone, Ed. Ziua, 2005, p. 166. 13 Ibidem. 14 Joachim Wach, Sociologia religiei, traducere de Florin Iorga, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
personalităților antice (preoți, filosofi, dar și regi sau importanți oameni din structurile puterii) care au avut în vreun fel legătură cu divinația. Dacă exemplul lui Alexandru Macedon a devenit unul obișnuit prin faptul că frecventa cu o anumită regularitate pe profeții templelor, mai ales înaintea unei expediții militare, este mai puțin cunoscut faptul că un Romulus, de pildă, a fondat Roma ajutându-se de arta augurală. El ar fi trasat cu ajutorul unui instrument numit lituus zonele de pe cer în interiorul cărora trebuiau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Gaster, Literatura populară română, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, București, Ed. Minerva, 1983. 97 Unul dintre exegeții și intepreții cei mai recunoscuți ai lui Nostradamus a fost românul Vlaicu Ionescu, membru al New York Academy of Sciences. În lucrarea sa Nostradamus, profet al lumii moderne (traducere de Alina Beiu-Deșliu, București, Ed. Albatros, 1999), autorul face proba erudiției sale prezentându-și metoda de intepretare. Pe coperta a patra a cărții stă scris: "În această carte, Vlaicu Ionescu face incredibila predicție a destrămării imperiului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]