4,062 matches
-
doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sintagmele nominale sunt de mai multe tipuri: partitive (o parte din copii, unii dintre noi), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Cele două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste sintagme binominale variază între acord cu N1 și acord cu N2. În general, acordul cu N2 este declanșat de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
legate. Ipoteza lui Sauerland ar putea fi extinsă și la sintagmele binominale, în care N1 are rol de cuantificare sau calificare, iar N2 reprezintă sursa referențială a sintagmei (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): o mulțime de studenți, majoritatea studenților, prostul de mine etc. N2 impune adesea acordul, deși se află într-o poziție de subordonat (precedat de prepoziția de sau în cazul genitiv). Dacă am adopta ipoteza unei proiecții superioare unde se calculează trăsăturile phi ale sintagmei în ansamblu, am
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sunt mai multe tipuri semantice și sintactice de sintagme binominale: partitive (o parte din copii), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Destul de eterogene, aceste sintagme au în comun faptul că cele două nominale au un singur referent, N1 având valoare cantitativă sau calificativă și N2 valoare referențială, și faptul că N2 este legat prin prepoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prima poziție a sintagmei se află un substantiv cu o conotație apreciativ-stilistică (insultă, afecțiune, ironie etc.) sau un adjectiv, iar pe a doua poziție se află un substantiv sau un pronume: (147) a. deșteptul de tine - "tu ești deștept" b. prostul de Ion - "Ion este prost" c. nebunul de Ion - "Ion este nebun" În ce privește structura sintactică, este în general acceptat faptul că sintagmele calificative au la bază o structură de tip propoziție redusă, iar cei doi termeni sunt inversați (inversare predicativă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar termenul N1 este predicat. Prepoziția de, inserată între cei doi termeni, are un rol asemănător copulei din structurile predicative cu subiect și predicat (vezi Hulk șiTellier, 2000; Doetjes și Rooryck, 2003): (148) a. deșteptul de tine - [tu deștept] b. prostul de Ion - [Ion prost] c. nebunul de Ion - [Ion nebun] Conform lui Hulk și Tellier (2000), sintagma calitativă conține un centru funcțional, care transmite trăsăturile phi verbului. La fel ca în cazul predicatelor nominale, dacă trăsăturile formale ale subiectului și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de acord cu predicatul. Studiul lui Vișan (2004) are în vedere doar situațiile în care pe poziția N2 se află un substantiv, dar în această poziție se poate utiliza și un pronume. N1 este adjectiv, acordat cu pronumele: (150) a. prostul de mine b. biata de tine În GALR (II: 390) se afirmă că pronumele personal impune verbului-predicat acordul, fără excepție. Pentru a vedea care sunt preferințele vorbitorilor, am făcut o mică statistică utilizând textele de pe internet, culese cu ajutorul motorului de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
II: 390) se afirmă că pronumele personal impune verbului-predicat acordul, fără excepție. Pentru a vedea care sunt preferințele vorbitorilor, am făcut o mică statistică utilizând textele de pe internet, culese cu ajutorul motorului de căutare Google. În primele 10 rezultate conținând sintagma prostul de mine în poziție de subiect, acordul verbului-predicat se face cu N2 în 3 enunțuri și cu N1 în 7 enunțuri. Prin urmare, sunt mai numeroase contextele în care acordul se face la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N1 în 7 enunțuri. Prin urmare, sunt mai numeroase contextele în care acordul se face la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat de pe prima poziție. Raportul între cele două tipuri de acord este mai echilibrat în textele conținând sintagma proștii de noi: în 5 exemple, acordul de face cu pronumele personal, în 4 exemple acordul se face la persoana a III-a, iar într-un exemplu, sunt prezente ambele tipuri de acord, prin atracție: (151) Nu merită proștii de noi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conținând sintagma proștii de noi: în 5 exemple, acordul de face cu pronumele personal, în 4 exemple acordul se face la persoana a III-a, iar într-un exemplu, sunt prezente ambele tipuri de acord, prin atracție: (151) Nu merită proștii de noi care plătim sute de mii lei pe lună un canal bun și gratis. (http://vasile.zice.ro). Conform GALR (II: 390), în propozițiile cu sintagma calitativă prostul de mine subiectul nu este exprimat (lexicalizat). Aceasta înseamnă că verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt prezente ambele tipuri de acord, prin atracție: (151) Nu merită proștii de noi care plătim sute de mii lei pe lună un canal bun și gratis. (http://vasile.zice.ro). Conform GALR (II: 390), în propozițiile cu sintagma calitativă prostul de mine subiectul nu este exprimat (lexicalizat). Aceasta înseamnă că verbul la persoana I nu se acordă cu sintagma calificativă. Sintagma prostul de mine ar putea fi o apoziție sau o secvență incidentă. Dacă considerăm că sintagma calificativă este o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un canal bun și gratis. (http://vasile.zice.ro). Conform GALR (II: 390), în propozițiile cu sintagma calitativă prostul de mine subiectul nu este exprimat (lexicalizat). Aceasta înseamnă că verbul la persoana I nu se acordă cu sintagma calificativă. Sintagma prostul de mine ar putea fi o apoziție sau o secvență incidentă. Dacă considerăm că sintagma calificativă este o apoziție, trebuie să presupunem că două enunțuri cu aceeași termeni, care diferă doar prin acord, au o structură sintactică diferită. Un enunț
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apoziție sau o secvență incidentă. Dacă considerăm că sintagma calificativă este o apoziție, trebuie să presupunem că două enunțuri cu aceeași termeni, care diferă doar prin acord, au o structură sintactică diferită. Un enunț este cu subiect neexprimat și apoziție (prostul de mine), ca în (152a), dacă acordul nu se face la persoana a III-a. Enunțul în care verbul este la persoana a III-a are subiect exprimat, sintagma prostul de mine, ca în 152b: (152) a. Eu, prostul de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintactică diferită. Un enunț este cu subiect neexprimat și apoziție (prostul de mine), ca în (152a), dacă acordul nu se face la persoana a III-a. Enunțul în care verbul este la persoana a III-a are subiect exprimat, sintagma prostul de mine, ca în 152b: (152) a. Eu, prostul de mine, am uitat ușa descuiată. b. ProstulSB de mine a uitat ușa descuiată. Analiza prezintă dezavantajul că trebuie să presupunem două structuri sintactice diferite pentru enunțuri asemănătoare "la suprafață", doar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apoziție (prostul de mine), ca în (152a), dacă acordul nu se face la persoana a III-a. Enunțul în care verbul este la persoana a III-a are subiect exprimat, sintagma prostul de mine, ca în 152b: (152) a. Eu, prostul de mine, am uitat ușa descuiată. b. ProstulSB de mine a uitat ușa descuiată. Analiza prezintă dezavantajul că trebuie să presupunem două structuri sintactice diferite pentru enunțuri asemănătoare "la suprafață", doar pentru a explica acordul. O altă analiză pentru (152
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este susținută de faptul că, uneori, se face o pauză între sintagma calificativă și restul enunțului. Utilizarea la persoana I este nu este dictată de acord, ci este utilizarea obișnuită a verbului la persoana I fără subiect exprimat. Uneori, sintagma prostul de mine este o secvență exclamativă, neintegrată în structura sintactică a enunțului. Acordul la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat, nu este posibil: (153) a. Prostul de mine, am uitat ușa descuiată! b. *Prostul de mine, a uitat ușa
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este utilizarea obișnuită a verbului la persoana I fără subiect exprimat. Uneori, sintagma prostul de mine este o secvență exclamativă, neintegrată în structura sintactică a enunțului. Acordul la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat, nu este posibil: (153) a. Prostul de mine, am uitat ușa descuiată! b. *Prostul de mine, a uitat ușa descuiată! Conform analizei propuse de Hulk și Tellier (2000), adoptată și de Vișan (2004), potrivit căreia sintagma calificativă conține un centru funcțional unde se copiază trăsăturile phi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fără subiect exprimat. Uneori, sintagma prostul de mine este o secvență exclamativă, neintegrată în structura sintactică a enunțului. Acordul la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat, nu este posibil: (153) a. Prostul de mine, am uitat ușa descuiată! b. *Prostul de mine, a uitat ușa descuiată! Conform analizei propuse de Hulk și Tellier (2000), adoptată și de Vișan (2004), potrivit căreia sintagma calificativă conține un centru funcțional unde se copiază trăsăturile phi, dacă trăsătura de persoană a pronumelui personal s-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se face la rându-i instrumentul desfacerii și vânzării de produse neculturale, cu o uriașă cheltuială de mijloace (detergenți, automobile, cosmetice, bănci etc.Ă plus acel așa-zis „divertisment”, care adeseori nu e decât o poartă de intrare agresivă a prostului gust, a pornografiei și a falselor valori. Vorbind de succes, e momentul, cred eu, să mă dezic de „el” În „favoarea” carierei, termen și „realitate” pe care am Încercat să le reabilitez În volumul anterior. Succesul e, nu rareori, Înșelător
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În care eroii vor fi cei cu viziera coborîtă și lancea În vânt; iar „lașii” sau „perdanții” - cei care vor ezita „să se apere sau să atace!” Cei care „vor Întârzia să Înțeleagă”, cu riscul de a părea cretini sau proști. 42 Rațional-irațional, iată un cuplu antinomic de substantive, după modelul În care grupau presocraticii forțele vii, contradictorii, fizice, ale naturii. Dacă În medievalitatea timpurie „iraționalul” - ceea ce se Înțelegea atunci prin această noțiune (un amestec de practici „vrăjitorești”, dar și preceptele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iute izolați și Închiși. De altfel, chiar și În cadrul artelor, nu toți creatorii Își asumă aceleași riscuri; În multe dintre discursurile mele „la masă”, prin care am devenit „celebru” prin aceea că „nu-mi place să fiu Întrerupt” - adevărat, am prostul reflex, ce-mi vine probabil din sângele meu german, de a discursa la masă cu digresiuni multiple, cum o fac și În cărțile mele, or, spiritul latino-balcanic nu are „nervul” potrivit pentru aceasta (nici cel parizian, de altfel, dar „ei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
indicând o falsă valoare?..Ă Interesant, extrem de interesant la acest capitol al „imitației” este faptul că și nebunii, unii dintre ei, paranoizi de exemplu, sunt capabili de o vicleană și inteligentă imitație a normalității. În această „postură”, ei seamănă cu „proștii”, care și ei sunt capabili de același „exercițiu”. Dar ambele categorii - pe care le-am numit „limitele insului statistic normal”, dușman și victimă a nu puțini inși inteligenți - „imită” starea și gestica normalității nu cum o facem noi, cei ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
scriitori realiști ai secolului al XIX-lea și XX, rus, francez și român. Cele două categorii „atipice” provoacă Însă, În general, un fenomen de respingere instinctivă, dar și - modificat și augmentat de educație - de teamă față de nebuni și dispreț față de proști. Meritul marilor scriitori a fost de a relativiza cele două reacții, În aparență contradictorii, dar care, la o privire mai atentă, se „amestecă”. Astfel, nu de puține ori, ne este teamă și de proști („Proști, dar mulți” cum o spune
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
teamă față de nebuni și dispreț față de proști. Meritul marilor scriitori a fost de a relativiza cele două reacții, În aparență contradictorii, dar care, la o privire mai atentă, se „amestecă”. Astfel, nu de puține ori, ne este teamă și de proști („Proști, dar mulți” cum o spune Lăpușneanu!Ă sau avem dispreț și față de nebuni. Sunt aceste două reacții forme de apărare? Și, dacă ne apărăm „de ei” - o reacție falsă, exagerată, ei sunt un real pericol deoarece n-au avut
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
față de nebuni și dispreț față de proști. Meritul marilor scriitori a fost de a relativiza cele două reacții, În aparență contradictorii, dar care, la o privire mai atentă, se „amestecă”. Astfel, nu de puține ori, ne este teamă și de proști („Proști, dar mulți” cum o spune Lăpușneanu!Ă sau avem dispreț și față de nebuni. Sunt aceste două reacții forme de apărare? Și, dacă ne apărăm „de ei” - o reacție falsă, exagerată, ei sunt un real pericol deoarece n-au avut „abilitatea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
această „zonă”!Ă Apropo: când cineva e taxat drept prost, se simte jignit, nu-i așa, dar când e „luat drept nebun”, se sperie de-a dreptul! Deși, la o judecată calmă, ar trebui să ne temem mai mult de proști decât de nebuni... (Două din figurile dezastruoase ale politicii secolului trecut, Hitler și Ceaușescu „al nostru”, la Începutul carierei lor, ambii, În mediile lor respective, Hitler În capitala Bavariei, la München, și Ceaușescu Între „amicii” săi politici, treceau drept „proști
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]