KorAP: Find »[drukola/base=răcire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...133 134 135 ...324 >

8,088 matches

Corola-website/Law/187120_a_188449

ventilare, conform § 2.4.8; ... c) calculul aporturilor de căldură de la sursele interioare, conform § 2.4.9; ... d) calculul aporturilor solare, conform § 2.4.10 ... e) calculul parametrilor dinamici, conform § 2.4.11 ... f) calculul necesarului total de energie pentru răcire Q(R) conform § 2.4.12. ... ÎI.2.4.5.2. Relații generale de calcul Pentru fiecare zonă a clădirii, necesarul de energie pentru răcire, pentru fiecare lună de calcul se calculează conform relației: Q(R) = Q(surse,R) - Eta

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
e) calculul parametrilor dinamici, conform § 2.4.11 ... f) calculul necesarului total de energie pentru răcire Q(R) conform § 2.4.12. ... ÎI.2.4.5.2. Relații generale de calcul Pentru fiecare zonă a clădirii, necesarul de energie pentru răcire, pentru fiecare lună de calcul se calculează conform relației: Q(R) = Q(surse,R) - Eta(R)Q(Tr,R) pentru situația Q(R) 0, (2.27) în care: Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii, [MJ]; Q(Tr,R) - energia

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
a clădirii, necesarul de energie pentru răcire, pentru fiecare lună de calcul se calculează conform relației: Q(R) = Q(surse,R) - Eta(R)Q(Tr,R) pentru situația Q(R) 0, (2.27) în care: Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii, [MJ]; Q(Tr,R) - energia totală transferată între clădire și mediul exterior, în situația răcirii clădirilor, [MJ]; Q(surse,R) - energia totală furnizată de sursele de căldură, în situația răcirii clădirii, [MJ]; Eta(R) - factorul de utilizare a pierderilor

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
Q(R) = Q(surse,R) - Eta(R)Q(Tr,R) pentru situația Q(R) 0, (2.27) în care: Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii, [MJ]; Q(Tr,R) - energia totală transferată între clădire și mediul exterior, în situația răcirii clădirilor, [MJ]; Q(surse,R) - energia totală furnizată de sursele de căldură, în situația răcirii clădirii, [MJ]; Eta(R) - factorul de utilizare a pierderilor de căldură, în situația răcirii; cf § 2.4.11 Observație - Pentru simplificarea scrierii, în cele ce

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
2.27) în care: Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii, [MJ]; Q(Tr,R) - energia totală transferată între clădire și mediul exterior, în situația răcirii clădirilor, [MJ]; Q(surse,R) - energia totală furnizată de sursele de căldură, în situația răcirii clădirii, [MJ]; Eta(R) - factorul de utilizare a pierderilor de căldură, în situația răcirii; cf § 2.4.11 Observație - Pentru simplificarea scrierii, în cele ce urmeaza nu se va mai utiliza indicele "R", caracteristic situației de răcire, toate evaluările fiind

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
R) - energia totală transferată între clădire și mediul exterior, în situația răcirii clădirilor, [MJ]; Q(surse,R) - energia totală furnizată de sursele de căldură, în situația răcirii clădirii, [MJ]; Eta(R) - factorul de utilizare a pierderilor de căldură, în situația răcirii; cf § 2.4.11 Observație - Pentru simplificarea scrierii, în cele ce urmeaza nu se va mai utiliza indicele "R", caracteristic situației de răcire, toate evaluările fiind făcute pentru această situație. Transferul de căldură total dintre clădire și mediul adiacent neclimatizat

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
căldură, în situația răcirii clădirii, [MJ]; Eta(R) - factorul de utilizare a pierderilor de căldură, în situația răcirii; cf § 2.4.11 Observație - Pentru simplificarea scrierii, în cele ce urmeaza nu se va mai utiliza indicele "R", caracteristic situației de răcire, toate evaluările fiind făcute pentru această situație. Transferul de căldură total dintre clădire și mediul adiacent neclimatizat se scrie: Q(Tr) = Q(Ț) + Q(V) (2.28) în care, pentru fiecare zonă și pentru fiecare perioadă de calcul: Q(Tr

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
clădire) - vezi fig. 2.4. Căldură totală de la sursele interioare, Q(surse): Q(surse) = Q(int) + Q(s) (2.29) în care: Q(int) - căldură degajata de sursele interioare, [MJ]; Q(s) - căldură provenită de la soare, [MJ]. Sistemele de încălzire/răcire constituie ele însele surse interioare de căldură, uneori negative (care absorb căldură). Deoarece căldură datorată acestor surse, depinde de necesarul de energie al clădirii, trebuie să se facă un calcul în două etape: inițial se evaluează necesarul de energie al

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
clădirii, trebuie să se facă un calcul în două etape: inițial se evaluează necesarul de energie al clădirii fără aceste surse și după aceea se include și energia care provine de la aceste surse. ÎI.2.4.6. Durată sezonului de răcire Pentru această metodă de calcul, durata sezonului de răcire se determina prin numărarea zilelor pentru care energia necesară pentru răcire este mai mare ca zero; pentru lunile caracterizate de un raport "pierderi/surse interne" ridicat, se aplică un factor de

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
etape: inițial se evaluează necesarul de energie al clădirii fără aceste surse și după aceea se include și energia care provine de la aceste surse. ÎI.2.4.6. Durată sezonului de răcire Pentru această metodă de calcul, durata sezonului de răcire se determina prin numărarea zilelor pentru care energia necesară pentru răcire este mai mare ca zero; pentru lunile caracterizate de un raport "pierderi/surse interne" ridicat, se aplică un factor de corecție Durată sezonului de răcire poate fi redusă prin

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
surse și după aceea se include și energia care provine de la aceste surse. ÎI.2.4.6. Durată sezonului de răcire Pentru această metodă de calcul, durata sezonului de răcire se determina prin numărarea zilelor pentru care energia necesară pentru răcire este mai mare ca zero; pentru lunile caracterizate de un raport "pierderi/surse interne" ridicat, se aplică un factor de corecție Durată sezonului de răcire poate fi redusă prin aplicarea unor tehnici care conduc la economii de energie pentru răcire

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
calcul, durata sezonului de răcire se determina prin numărarea zilelor pentru care energia necesară pentru răcire este mai mare ca zero; pentru lunile caracterizate de un raport "pierderi/surse interne" ridicat, se aplică un factor de corecție Durată sezonului de răcire poate fi redusă prin aplicarea unor tehnici care conduc la economii de energie pentru răcire (de exemplu, prin utilizarea ventilării nocturne); în aceste situații este necesara evaluarea perioadelor de funcționare ale eventualelor sisteme auxiliare, păstrând pentru calculul necesarului de energie

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
răcire este mai mare ca zero; pentru lunile caracterizate de un raport "pierderi/surse interne" ridicat, se aplică un factor de corecție Durată sezonului de răcire poate fi redusă prin aplicarea unor tehnici care conduc la economii de energie pentru răcire (de exemplu, prin utilizarea ventilării nocturne); în aceste situații este necesara evaluarea perioadelor de funcționare ale eventualelor sisteme auxiliare, păstrând pentru calculul necesarului de energie, doar perioadă de timp în care funcționează sistemul de răcire de bază. ÎI.2.4

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
la economii de energie pentru răcire (de exemplu, prin utilizarea ventilării nocturne); în aceste situații este necesara evaluarea perioadelor de funcționare ale eventualelor sisteme auxiliare, păstrând pentru calculul necesarului de energie, doar perioadă de timp în care funcționează sistemul de răcire de bază. ÎI.2.4.7. Transferul de căldură prin transmisie (conducție) ÎI.2.4.7.1. Calculul energiei disipate de clădire prin transmisie Fluxul de căldură total prin transmisie este calculat pentru fiecare lună a anului și pentru fiecare

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
raportul dintre aria tâmplăriei și aria vitrata trebuie determinată de asemenea conform părții I a Metodologiei. Că o simplificare, se admite utilizarea aceluiași raport pentru toate ferestrele clădirii, de regulă 0,3 sau 0,2, valori ce conduc în cazul răcirii, la o valoare mai mică a coeficientului global de transfer termic prin fereastră U(F). Transferul de căldură prin transmisie cuprinde atât transferul prin suprafețele corespunzătoare elementelor ce delimitează zonele de temperaturi diferite, cât și cel datorat punților termice punctuale

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
căldură prin transmisie cuprinde atât transferul prin suprafețele corespunzătoare elementelor ce delimitează zonele de temperaturi diferite, cât și cel datorat punților termice punctuale sau liniare. În cazul unor proprietăți termofizice diferite ale elementelor de construcție pentru situațiile de încălzire și răcire, trebuie considerate valori diferite ale coeficienților de transmisie pentru fiecare mod în parte. Acest lucru apare evident în special în cazul ferestrelor cu jaluzele (sau alte elemente de umbrire) reglabile pe poziții de iarnă sau de vară, în cazul transferului

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
element important în bilanțul de căldură al clădirii sau zonei (influențează utilizarea aporturilor de la surselor interioare, supraîncălzirea zonei etc.), efectul utilizării recuperării căldurii asupra temperaturii aerului introdus trebuie luat în considerare în mod particular în calculul necesarului de energie pentru răcire. Recuperarea căldurii din aerul evacuat se ia în considerare prin reducerea debitului de aer real, proporțional cu eficientă recuperatorului sau înlocuind temperatura exterioară cu temperatura aerului introdus, obținută că funcție de temperatură zonei și de eficiență recuperatorului. Pentru a determina datele

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
1; c(efic) coeficient adimensional ce ține cont de eficiență sistemului de ventilare nocturnă; în lipsa unor valori bine precizate, se poate lua c(efic)= 1; . V(V,extra,k) debitul suplimentar datorat ventilării nocturne, în mc/s; - în timpul perioadei de răcire, trebuie precizate că date suplimentare de intrare, scenariile de functionare "zilnic" și "săptămânal" ale sistemului de ventilare nocturn, ca și debitul volumic de aer suplimentar. Acest debit suplimentar poate fi calculat în funcție de tipul clădirii, climat, expunere la vânt, utilizare etc.

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
expunere la vânt, utilizare etc. Debitul de aer nocturn suplimentar . V(V,extra,k) trebuie însumat la debitul diurn . V(V,k) pe perioada de noapte, adică între orele 23 pm și 7 am, pentru toate zilele corespunzătoare perioadei de răcire. Sunt posibile scenarii diferite de functionare în raport cu cel prezentat. Ele pot diferi funcție de ziua săptămânii, de zilele de weekend și de tipul de utilizare al clădirii. Un exemplu în acest sens este redat în Anexa ÎI.2.D ÎI.2

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
1. Calculul energiei disipate de sursele interioare de căldură Sursele de căldură interioare, inclusiv cele cu contribuții negative la bilanțul termic, constau din orice tip de căldură degajata la interiorul spațiului condiționat, (altele decât căldură introdusă controlat pentru încălzirea și răcirea acestui spațiu sau cea utilizată pentru prepararea apei calde de consum). Aceste surse de căldură includ: - căldură metabolica degajata de ocupanții spațiului; - căldură degajata de aparate electrice aflate în încăpere și de corpurile de iluminat; - căldură degajata sau absorbita datorită

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
de aparate electrice aflate în încăpere și de corpurile de iluminat; - căldură degajata sau absorbita datorită curgerii apei calde și reci prin instalațiile ce străbat încăperea, inclusiv cele de canalizare; - căldură disipata sau absorbita de instalațiile de ventilare, încălzire sau răcire, în afară celei introduse controlat pentru climatizarea spațiului respectiv; - căldură ce rezultă (sau care este absorbita) din procesele tehnologice desfășurate în încăpere sau din prepararea hranei. Energia totală disipata de sursele de căldură, în situația răcirii clădirii, într-o zonă

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
de ventilare, încălzire sau răcire, în afară celei introduse controlat pentru climatizarea spațiului respectiv; - căldură ce rezultă (sau care este absorbita) din procesele tehnologice desfășurate în încăpere sau din prepararea hranei. Energia totală disipata de sursele de căldură, în situația răcirii clădirii, într-o zonă a acesteia, Q(surse,R) se calculează cu relația: (Pentru simplificarea scrierii, în cele ce urmează, nu se va mai folosi indicele "R" corespunzător răcirii) Q(surse) = Σ Q(surse,k) + Σ [1 - b(l)] * Q

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
prepararea hranei. Energia totală disipata de sursele de căldură, în situația răcirii clădirii, într-o zonă a acesteia, Q(surse,R) se calculează cu relația: (Pentru simplificarea scrierii, în cele ce urmează, nu se va mai folosi indicele "R" corespunzător răcirii) Q(surse) = Σ Q(surse,k) + Σ [1 - b(l)] * Q(surse,nc,l) (2.35) k l în care: Q(surse,k) = d(surse,med,k) ț Q(surse,nc,l) = d(surse,med,nc,l) ț unde: Q

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
4.9.2, [W]; ț - durată perioadei de calcul (luna sau sezon), conform Anexei ÎI.2.A, [Ms]; Un spațiu adiacent neclimatizat reprezintă un spațiu neclimatizat aflat în afara conturului ce delimitează spațiul pentru care se calculează necesarul de energie pentru răcire. În cazul unui spațiu neclimatizat adiacent mai multor zone climatizate, valoarea fluxului de căldură 'd6(surse,med,nc,l) cedat spațiului climatizat datorită sursei l, trebuie divizată pentru fiecare zonă climatizata în parte. ÎI.2.4.9.2. Fluxul de

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
care se calculează, fie în alt sistem; în cele ce urmeaza se considera numai căldură recuperată în clădire; - pentru simplificare, cantitățile mici de căldură disipate în sistem și recuperate în clădire pot fi ignorate în calculul necesarului de energie pentru răcire, putând fi evaluate în cadrul calculului performanței energetice globale a sistemului, prin introducerea unor factori de corecție; - o sursă rece, ce contribuie la eliminarea unei cantități de căldură din zona de calcul trebuie tratată că o sursă obișnuită, dar de semn

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]