5,027 matches
-
activități administrative și pastorale 771. În anul 1916 a fost arestat (alături de alți preoți catolici) de către Siguranța Română și internat într-o închisoare din Moldova 772. După eliberare, a activat o perioadă în dieceza de București. În 1918 s-a reîntors la Bacău, unde a rămas paroh până în 1923. Un lucru mai puțin cunoscut despre preotul Mosel a fost cel referitor la contribuția sa la dezvoltarea presei catolice românești. Prima inițiativă de apariție a unei publicații catolice în Moldova fusese considerată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de dincolo de mormânt (Cartea 36, capitolul 11) el scrie: "Îmi dau seama acum că această parte a memoriilor mele nu e altceva decât o Odisee: Waldmünchen este Itaca; ciobanul este credinciosul Eumeu cu porcii lui; eu sunt fiul lui Laerte, reîntors după ce a străbătut țări și mări". La Maxime du Camp, ea este imaginea însăși a lipsei de țară: "Uneori mă credeam în căutarea unei patrii din care aș fi exilat; dar în zadar o caut, nu o găsec nicăieri; ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stăpânii să privească expresia stupidă a adormitului" (164). Frieda și-a pierdut și ea prospețimea și frumusețea, acoperită de voalul de oboseală. Apropierea lui Klamm o făcea seducătoare, îndepărtarea sa face din ea o floare care se ofilește și se reîntoarce insignifiența ei. Bătrânețea și singurătatea merg mână în mână cu oboseala. Când Ieremia se întoarce singur, după ce l-a pierdut pe Arthur care și-a dat demisia, "el părea mai bătrân, mai obosit, mai ridat, dar mai dolofan iar mersul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a trei probleme de bază: problemă refugiaților, problema coloniilor israeliene și problema Ierusalimului. În acest context al nemulțumirilor entitatea palestiniană solicită că Israelul să recunoască dreptul refugiaților palestinieni (în baza Rezoluției ONU 194, din 11 decembrie 1948) de a se reîntoarce în teritorii și corelativ dreptul la compensații pentru cei care nu doresc să se întoarcă. O altă revendicare vizează eliberarea de către israelieni a coloniilor construite după 1967, în vederea stabilirii refugiaților palestinieni care doresc să se revină în teritoriile respective. Nemulțumiri
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
studiu cu realizarea căruia a fost însărcinat Alexandru Andronic, asistent la catedra omonimă). Un al doilea centru istoriografic înclinat deja spre compromisuri istoriografice este Revista Istorică română, alături de Institutul de Istorie Națională din București. Directorul lor, prestigiosul istoric C.C. Giurescu, reîntors în țară, accentuează tendința de sincronizare a istoriografiei cu politica. Astfel, în 1946 sunt recenzate două volume despre relațiile româno-ruse (sovietice): Relațiile româno-ruse în cursul veacurilor, de T. Stoianovici și M. Magheru, și Relațiile economice româno-sovietice de V. Borcea. Ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în acest sens. Conflictele dintre Rusia și România aveau deja o lungă istorie. în 1812, Imperiul Otoman, care domina cele două principate românești, a cedat Rusiei Basarabia, care era parte a Moldovei. La sfârșitul primului război mondial, Basarabia s-a reîntors la România. în 1940, adoptând metoda ultimatumului, URSS a recâștigat Basarabia de la România, care a căutat astfel sprijin la Germania fascistă. în timpul celui de-al doilea război mondial, cu ajutorul Germaniei, România a căpătat din nou Basarabia și a sprijinit Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu s-a știut nimic mult timp, circulând diverse zvonuri, că ar fi murit sau că se refugiase în munți. în realitate, a fost dus în URSS și reținut până în 1955, cunoscând rigorile sistemului judiciar și penitenciar sovietic. S-a reîntors în țara sa abia în 1956, unde a fost din nou arestat și a experimentat timp de câțiva ani copia românească a Gulag-ului. Adela Avramescu a revenit în România în ianuarie 1956, după aproape 11 ani petrecuți în diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mișcării naționale din provinciile respective. „Pe noi ne doare inima - se scria în ziarul Drapelul din 14/27 iunie 1907 - mai ales când vedem numărul mare al românilor care emigrează la America și dintre care puțini sunt care se mai reîntorc. Și pentru împiedicarea acestui rău nu e destul să dăm sfaturi poporului, îndemnându-l să nu-și părăsească vatra strămoșească, ci trebuie să lucrăm cu toate puterile noastre pentru înlăturarea cauzelor emigrării oamenilor noștri peste ocean. Oricât s-ar simți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Răsboiul, notau Șerban Drutzu și Andrei Popovici, a avut un efect stăvilitor asupra emigrărei, pentru că cifrele din 1921 indică o scădere a procentului lucrătorilor fără ocupație, așadar a plugarului emigrant, la aproximativ 39%”. „După sfârșitul marelui război, mulți s-au reîntors în România unită. Numai în 1920, remarca Andrei Popovici în 1937, au venit în țară peste 21.000; iar în 1921, peste 8.000. Numărul celor repatriați scade la 4.000 în 1922, ca apoi în anii următori să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spune ei acolo, zice mie „să nu plângi”. Știam câteva cuvinte, puteam să înțeleg, zice să fac curat la biroul lui. Deși Cocârlă a fost cruțată pentru o perioadă de timp, în cele din urmă a fost nevoită să se reîntoarcă în mine. Ca și ea, polonezele deportate în URSS afirmă că „femeile se așteptau să fie tratate mai bine, sau cel puțin diferit de bărbați” și au fost surprinse când și-au dat seama că realitatea e diferită de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nietzsche este o hermeneutică negativă și deschide calea spre alte hermeneutici negative pentru că nu mai crede într-un primat al gândirii, al adevărului și al conștiinței. 16. Etapa filosofică a hermeneuticii: Heidegger Cu filosofia Ființei a lui Martin Heidegger, ne reîntoarcem la un moment din evoluția tematizării comunicării, a semnificării sau a limbii când tema nu era formulată până în ultimele sale concluzii. Dar ne întoarcem totodată și într-o altă variantă a formulării acestei tematizări. Pentru că diferența dintre structuralismul francez și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la concluzia că la 30 iunie, când muncitorii evrei s-au prezentat la lucru, „o parte din ei au fost prinși pe stradă și băgați În convoaie care mergeau În acel timp spre gară și care nu s’au mai reîntors până În prezent. O parte din cei care au venit la uzină care au fost luați În primire de garda ce făcea de pază la uzină și de șefii de echipe... i-au buzunărit și le-au luat tot ce au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mai cu seamă cei Încrezători să se prezinte de bunăvoie la Chestură pentru a se supune operațiunii de triere, procedeu care a dat rezultate admirabile pentru criminali căci aproape nici unul din cei ce s’au prezentat nu s’a mai reîntors la casa sa, fiind prinși În cursă”170. După acțiunea de triere - care a durat cam o oră, conform acestei surse, sau trei ore, după afirmațiile căpitanului Darie - XE "Darie, Constantin (căpitan)" , „comisia de eliberare” și-a Încetat activitatea și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
trece prin gara lui2. Într-adevăr, trenul a sosit În stație la ora 7 dimineața, a stat acolo câteva minute, după care a plecat spre Ruginoasa XE "Ruginoasa" și de acolo la Pașcani, XE "Pașcani" Lespezi XE "Lespezi" ; s-a reîntors la Pașcani XE "Pașcani" și și-a continuat drumul până aproape de Roman XE "Roman" , s-a oprit În câmp liber, a revenit la Pașcani XE "Pașcani" și de acolo, s-a Întors la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" 3. La
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Captaru XE "Captaru, Dumitru" , a recunoscut că i s-a comunicat despre prezența trenului la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , dar el era atunci ocupat cu un alt tren, tot cu evrei: „Nu m’am putut interesa de soarta trenului reîntors la Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" În sensul că nu m’am putut deplasa pentru ajutorarea (!) pasagerilor (sic!), pentru că am urmărit soarta celui de al doilea tren de la Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" , dând telefon pretorului de acolo de a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fi frumos să vă reîntâlniți cu vechii colegi, poate chiar aici, în studio... M.S. Îmi propun de fiecare dată, dar... A.V. ...timpul, viața de zi cu zi... M.S. ...de fapt, este un vis al meu, o dorință să mă reîntorc la Iași, spre pensie! A.V. Ce soliști din Opera ieșeană ați cunoscut și ați apreciat? M.S. Trebuie să vorbesc întâi de profesoara mea, Florica Mărieș, îmi amintesc spectacolul "Tosca", a fost în... A.V. ... în 1956, la 3 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nimeni nu se miră în jurul lor... A.Ș. ... și nimeni nu se miră în jurul lor. Asta este extraordinar, și ideea de pionierat, de optimism și de sănătate care există foarte adânc în spiritul acestui popor îmi dă bucuria, de câte ori mă reîntorc în America, să simt că e o șansă, că poți încerca, poți să greșești, poți să ajungi într-o eroare imensă, poți chiar să cazi, dar nu este niciodată timpul pierdut să reîncepi. A.V. De ce, și opera, în universul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
4 August 1941331. 2. Se va supraveghea strict ca niciun evreu să nu treacă Nistrul din Ucraina în Basarabia, chiar dacă sunt din acei cari au locuit în Basarabia și s'au refugiat în Ucraina și care acum voesc să se reîntoarcă. 3. Pentru a se evita trecerile clandestine peste Nistru și a opri orice contrabandă de mărfuri. Marele Cartier General cu Nr. 996/1941332 ordonă: a) Trecerea peste Nistru nu este admisă decât pentru militarii români și germani care fac parte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toate căruțele care aveau cai buni, deși de către șeful postului Otaci s'a atras atențiunea Căpt. Popescu 628 că nu trebuia să admită aceasta. De atunci au trecut aproape 2 săptămâni de zile și aceste căruțe, încă nu s'au reîntors din Ucraina. Mai suntem informați că pentru aceste căruțe s'ar fi încasat peste 100.000 lei, și după informațiunile Notarului-primar Posmasanu 629, acești bani ar fi fost încasați tot de către Locot. Roșca și că acesta de când a venit la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce le aparținea a rămas în locuințele lor. Se știe că atunci când prin actul de înaltă omenie a Excelenței Voastre și actele de omenie sunt nepieritoare porțile ghetoului s'au deschis și cei care au părăsit căminele lor se puteau reîntoarce în ele, mulți i-au găsit prădate complet. 4. Dacă lucrurile s'au schimbat față de situația dinainte de 28 Iunie 1940 în privințele arătate, neschimbat a rămas spiritul de devotament, de supunere și de jertfă a populațiunii evreiești. Ea este gata
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3010, f. 83. Documentul nr. 297 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a B. 10. Nr. 60.364 din 7 August 1942 23 Iulie 1942 NOTĂ Pentru ca evreii trimiși în Transnistria să nu se mai poată reîntoarce în țară, propunem: I. Să se supună aprobării Domnului Mareșal Ion Antonescu Conducătorul Statului, un decret-lege în care să se arate: 1. Evreii pedepsiți cu trimiterea în Transnistria și cari se vor face vinovați de întoarcerea frauduloasă la Vest de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
împreună cu șef-rabinul Alexandru Șafran, A. L. Zissu și Mișu Benvenisti conduce Consiliul clandestin evreiesc, organizație ce coordona acțiunile de apărare și întrajutorare ale evreilor din România. Deportat în mai 1943 în Transnistria la ordinul personal al mareșalului Ion Antonescu, se reîntoarce la București după 3 luni, reluând șirul petițiilor înaintate Guvernului în vederea ameliorării situației populației evreiești din România și a repatrierii evreilor deportați în Transnistria. După război își reia pentru scurt timp funcția de președinte al Federației Uniunii Comunităților Evreiești (1945-1948
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu poate ocupa funcția de rector la aceiași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete". Cu mici modificări se reia textul din anul 1995, care a permis enormitățile despre care vorbeam. Mai mult, se vor reîntoarce în funcții și frustrații pentru care juriștii au murit de somn ,iar păsările din spatele rectoratelor au trebuit să tacă de frică și care au plecat din funcții cu mandate nefinalizate. Cât privește pensionarea șefilor, ordonanța este foarte clară. Șefii nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
încă din startul discuției trebuie să lămurim întrebarea importantă care privește definiția fericirii și ce trebuie să facem pentru a fi fericiți. În același timp nu trebuie să gândim fericirea ca pe o stare permanentă, deoarece omul nu s-a reîntors și nici nu este făcut să dețină posibilitatea reîntoarcerii în grădina Edenului de unde a fost izgonit de către Dumnezeu. Noi, oamenii, trăim în mijlocul unui păcat originar și trebuie să vedem în ce măsură putem fi fericiți în interiorul bătăliei care ne-a fost hărăzită
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
multă vreme "acasă" - folosesc acest cuvînt deși pentru mine nu mai există acest "acasă"... Dar nu sunt singurul care suferă de această pierdere. Și Norman Manea în ultima sa carte, și Liiceanu, în Ușa interzisă spun că în timpul dictaturii se reîntorceau acasă știind că așa le-a hărăzit soarta .În prezent există o carență de "destin" în țara de unde am plecat și nu prea mai știi ce să faci acolo deși ai conștiința că trebuie să faci ceva. R.B.: Orice scriitor
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]