3,496 matches
-
amintirile "uitate". Deși e posibil ca mai curând zgomotul trăsurii să fi atras atenția călătorului, iată că Lovinescu răstălmăcește tot în cheie raționalistă procedeul memoriei involuntare, de vreme ce sugerează existența unui raport de cauzalitate între aspectul degradat al anacronicei trăsuri și reîntoarcerea în trecut. Dar, o dată declanșat mecanismul rememorării, atunci când niciun fel de factor exterior nu mai tulbură privirea interioară, amintirile "o iau razna", după cum observă naratorul, adică se aglutinează aleatoriu, ca de la sine, urmând ca prozatorul să le ordoneze în forma
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
identități și a solidarității cu sufletul colectiv (cazul memorialisticii), devenind în schimb o formă conștientă de dezindividualizare și deposedare de sine, ce are la bază "un deficit și o spaimă de viață", manifestându-se prin refuzul "riscului și experienței"; 4. reîntoarcerea în trecut și izolarea de prezent ca "operație esențială în mecanica creației artistice", prin care "gândul se întoarce asupra lui însuși" nu din "lene" și "lipsă de vitalitate" (ca în cazul anterior), ci sub imperativul unei "combustiuni lăuntrice" în urma căreia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
atribuită acum autorului, ci personajului însuși, adică pașnicului inginer de la pepiniera Fălticeni-Rădășeni. Din această postură, Bizu (modelul așa zicând "real" al personajului romanesc) formulează o serie de reproșuri la adresa romanului anterior într-o epistolă de care scriitorul-narator își amintește o dată cu reîntoarcerea obișnuită la Fălticeni, în vacanța de vară (călătoria cu trenul constituie un leitmotiv simptomatic, ca un acord muzical plasat la începutul narațiunii-"simfonie"). În linii mari, reproșurile cu pricina vizau insuficienta capacitate de transfigurare a documentului biografic fapt ce ar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sugera caracterul mecanic al procesului creator, reductibil la un simplu automatism fapt confirmat și de însemnările din Agende, și de următoarea mărturisire culeasă din presa vremii: "[...] m-am agățat ca punct de plecare, ceea ce-mi reușește totdeauna, la o reîntoarcere în orașul natal, de data aceasta nu a mea sau a eroului, care se afla acolo mai demult, ci a vărului său Lică Scumpu, ajuns ministru"48. Prin urmare, criticul-romancier ține totuși să precizeze că procedeul nu-i chiar identic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai apoi "tranziția" firească de la istoria neamului la biografia personală (de la "rasă" la "individ"), până când Eminescu izbutește să și-o amintească pe Veronica așa cum îi convenea lui, reconstituind trecutul nu exact cum a fost, ci "cum l-ar fi dorit". Reîntoarcerea "acasă" declanșează însă emoția regăsirii de sine și, nu mai puțin, elanul creator (Lovinescu a lăsat numeroase mărturii în acest sens vezi și incipitul din Bizu ș.a.155), astfel încât "activitatea lui poetică folosea și ea de pe urma acestei stări euforice: motivele
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele Eagle, ce „urcă spre piscuri semețe, / Ciocul plin de pești și de șerpi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
și de șerpi să și-l șteargă de stânci”. Nu rareori, contemplația și confesiunea au ca suport o reflexivitate fără accent personal, fără relief. SCRIERI: Drum prin zodii, București, 1938; Cer troglodit, București, 1943; Poeme, București, 1967; Poeme, Cluj, 1970; Reîntoarcerile, București, 1973; Peisaj interior, București, 1980; Pendul cosmic, București, 1984; Mărturisiri de noapte, București, 1986; Psihologia artelor, București, 1999. Traduceri: Antologie de poezie canadiană de limbă franceză, îngr. și pref. trad., București, 1976 (în colaborare cu Al. Andrițoiu). Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
și pref. trad., București, 1976 (în colaborare cu Al. Andrițoiu). Repere bibliografice: Emil Vasilescu, „Poeme”, „Scânteia”, 1967, 7 559; Dragoș Vrânceanu, „Poeme”, LCF, 1967, 31; D. Constantin, „Poeme”, „Scânteia”, 1971, 8 744; Dan Cristea, „Poeme”, RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39; Adrian Popescu, Pădurile Canadei, ST, 1977, 7; Al Andrițoiu, Poemele Ursulei Șchiopu, RL, 1979, 3; Francisc Păcurariu, Maturitatea unei poete autentice, ST, 1979, 2; C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
colaborare cu Al. Andrițoiu). Repere bibliografice: Emil Vasilescu, „Poeme”, „Scânteia”, 1967, 7 559; Dragoș Vrânceanu, „Poeme”, LCF, 1967, 31; D. Constantin, „Poeme”, „Scânteia”, 1971, 8 744; Dan Cristea, „Poeme”, RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39; Adrian Popescu, Pădurile Canadei, ST, 1977, 7; Al Andrițoiu, Poemele Ursulei Șchiopu, RL, 1979, 3; Francisc Păcurariu, Maturitatea unei poete autentice, ST, 1979, 2; C. Coșman, Între psihologie și poezie, CNT
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
Emil Vasilescu, „Poeme”, „Scânteia”, 1967, 7 559; Dragoș Vrânceanu, „Poeme”, LCF, 1967, 31; D. Constantin, „Poeme”, „Scânteia”, 1971, 8 744; Dan Cristea, „Poeme”, RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39; Adrian Popescu, Pădurile Canadei, ST, 1977, 7; Al Andrițoiu, Poemele Ursulei Șchiopu, RL, 1979, 3; Francisc Păcurariu, Maturitatea unei poete autentice, ST, 1979, 2; C. Coșman, Între psihologie și poezie, CNT, 1985, 11; Ion Brad, Dialogul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
În pământ. Până În momentul teoriilor lui Eisenman, tendințele În domeniu nu au fost foarte clare și realizările destul de rare. Din acest moment, se observă creșterea numărului exemplelor. La Începutul anilor ’90, odată cu terminarea resurselor postmodernismului, minimalismului, deconstructivismului și post-structuralismului, ideea reîntoarcerii obiectului construit către pământ, prinde contur din ce În ce mai mult, fiind sprijinită În mod deosebit de noile impulsuri intelectuale, filosofice, ecologice, sociale și tehnologice. Totodată este momentul de dezvoltare a proiectării asistate pe calculator și a modelării 3D, metodă care evident nu poate
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
cadrele memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării, (auto)victimizarea la români, fundamentalismul religios, BOR și angajamentul politic din anii 1930, creștinismul - suflet al Europei. Rețin în mod special trimiterile frecvente ale autorului la interpretarea lui Eliade privind ,,eterna reîntoarcere" ,,abolirea timpului" și ,,repetarea gesturilor paradigmatice". Una dintre aceste trimiteri este la creația noului an, fapt care are legătură directă cu mitul cosmogonic. Acest mit este ,,un regim anistoric de memorie colectivă" (Mirel Bănică). Prin el transmitem și astăzi tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
societății politice, poporul fiind în întregime ortodox (p. 142). Că Mircea Vulcănescu nu asimilase deloc acest fundamentalism multilateral dezvoltat o dovedește între altele (inclusiv atitudinea sa politică) și constatarea că nu este vorba, de fapt, decât atenție! de o fantomatică reîntoarcere la comunitatea de destin după care (Nae Ionescu, n.n.) alergase. Drept urmare, erau respinse, în mod radical, universul și valorile epocii moderne, pe care o detesta. Descartes și Iluminismul, democrația și liberalismul figurau pe lista sa neagră. Aceste valori esențiale într-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ultimii ani ai Regenței sînt marcați de o întoarcere mai mult sau mai puțin clară la opțiunile și la practicile domniei precedente: abandonarea regimului consiliilor, sau polisinodie, începînd cu 1718, reconcilierea cu Spania lui Filip al V-lea în 1720, reîntoarcerea curții la Versailles în 1722. În februarie 1723, Ludovic al XV-lea devine major; în decembrie al aceluiași an, ducele de Orléans moare. Franța cardinalului Fleury Pace și prosperitate. Hercule Fleury, episcop de Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Prestigiul Primului Consul este deci imens. Dar, pentru acest stăpîn, cu legitimitate discutabilă, fiecare victorie este o amenințare: va mai fi nevoie de el? Lui îi trebuie deci să-și așeze mai bine puterea. Mizînd pe două argumente, teama de reîntoarcerea Bourbonilor, amenințarea unei reluări a războiului, el devine în 1802 consul pe viață ca apărare împotriva puseului monarhist al momentului și, la 2 decembrie 1804, atunci cînd se fragilizează instabila pace de la Amiens, împăratul francezilor. Cu garantarea populară a unor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secretarul general al CGT, Léon Jouhaux, la funeraliile lui Jaurès, asasinat de un naționalist, la 31 iulie. Socialiștii intră în guvernul de Uniune sfîntă prezidat de Viviani. Conservatorii, pe partea lor, trec peste prejudecățile lor față de regim. Conflictul odată angajat, reîntoarcerea Alsaciei și Lorenei în comunitatea franceză, reparație sperată după 1871, devine obiectivul de război al Franței. Germania voia să sfărîme Franța pentru a se întrepta apoi către Rusia. Victorioasă în Belgia, armata germană pătrunde adînc în Franța și trece Marna
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în zonele frontului și în departamentele ocupate, erau considerabile. Reconstrucția se face rapid, în beneficiul avîntului economic al anilor 20, care continuă creșterea economică începută în primii ani ai secolului și continuată în timpul războiului. Dificultățile sociale născute din creșterea prețurilor, reîntoarcerea la economia de pace, exemplul revoluției sovietice suscită o vie agitație socială în 1919 și 1920. Teama de pericolul revoluționar întărește coaliția electorală a Blocului național la legislativele din noiembrie 1919. Ea trece de la radicalii clemenciști la dreapta, neînglobînd extrema
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rasei mai riguroasă decît în legislația germană. Noul regim vrea să inițieze "revoluția națională". Aceasta semnifică o ruptură completă cu spiritul și opera Revoluției franceze și valorile liberale. Regimul exaltă corpusurile intermediare familie, provincie, corporații și, cu susținerea Bisericii, propovăduiește reîntoarcerea la ordinea morală după așa-zisul "esprit de jouissance"16. El preconizează de asemenea întoarcerea la pămînt, sursă a tuturor virtuților. Prin aceasta, ideologia de la Vichy, al cărei ecou a fost mult mai important în Franța neocupată decît în zona
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de spirit. Către noi instituții. În această aspirație profundă către o reînnoire mulți spun: către o revoluție care se afirmă după Eliberare, se pune, încă o dată, problema instituțiilor. În afară de radicali și de o parte a dreptei moderate, nimeni nu dorește reîntoarcerea la regimul celei de-a III-a Republici. La 21 octombrie 1945, francezii sînt consultați prin referendum asupra instituțiilor, în același timp în care ei aleg, prin reprezentare proporționlă, în cadru departamental, o Adunare. La întrebarea din referendum: "Vreți ca
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
omnipotentă?" La 20 ianuarie 1946, el demisionează, sperînd probabil să creeze situația care i-ar permite să facă să triumfe ideila sale, după ce ar fi fost rechemat. De fapt, doar o mică parte dintre francezi (27% după IFOP) dorește atunci reîntoarcerea sa. Socialistul Félix Gouin devine președinte al guvernului provizoriu. Majoritatea comunistă și socialistă a Constituantei adoptă un proiect de Constituție care instituie o Adunare unică. MRP, radicalii, dreapta iau poziție împotriva proiectului, respins cu ocazia referendumului din 5 mai 1946
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
publică, prezidat de generalul Massu. Ei vor să salveze "Algeria franceză" și să aducă la putere un alt guvern la Paris. Șefii armatei sînt în asentimentul lor, ieșind din neutralitatea lor tradițională. Mici grupuri gaulliste exploatează situația pentru a permite reîntoarcerea la putere a generalului de Gaulle. Acesta se arată, la 15 mai, "gata să își asume conducerea Republicii". El contribuie astfel la accelerarea dezagregării regimului, apărînd în curînd ca o salvare în fața mediilor activiste din Algeria, care își stabilesc autoriatea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Gaulle, pentru a pune capăt oricărei inițiative a Algerului în metropolă, declară că a început "procesul normal necesar stabilirii unui guvern republican". El invită forțele armate la disciplină. Evoluția lui Guy Mollet și a majorității SFIO deschide calea legală a reîntoarcerii la putere a generalului de Gaulle, investit la 1 iunie 1958 prin 329 de voturi contra 224. A IV-a Republică putuse depăși gravele dificultăți politice și sociale din 1947-1948, amorsase construcția europeană și reconcilierea franco-germană. Reconstrucția fusese rapidă și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cooperare economică) favorizează dezvoltarea schimburilor internaționale. Începuturile construcției europene (Comunitatea europeană a cărbunelui și a oțelului intră în vigoare la 25 iulie 1952) contribuie, pe de altă parte, la deschiderea economiei franceze către dimensiuni noi. Decizia generalului de Gaulle, la reîntoarcerea sa la putere, de a nu pune în discuție tratatul de la Roma din 25 martie 1957 care punea bazele Pieții Comune marchează caracterul ineluctabil al unei evoluții care modifică fundamental condițiile economiei franceze. De la creștere la criză. Încă din anii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sistemul sovietic în chiar esența sa, întoarcerea la întrebările fundamentale ale omului, redeșteptarea sentimentului religios după criza Bisericilor și după anunțarea unei secularizări ineluctabile, iată indicii semnificative pentru o stare de așteptare între decepțiile societății de consum și contestarea radicală. Reîntoarcerea la istorie poate fi interpretată ca un alt indiciu al acestei așteptări. Stă mărturie în acest sens, în acest sfîrșit de secol XX, mai ales importanța deosebită pe care francezii o dau comemorării a două etape capitale ale trecutului lor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]