6,870 matches
-
tip rațional; în vreme ce sistemele economice care au o capacitate mai redusă de analiză, mai puțin timp pentru adoptarea deciziilor, pentru că se confruntă cu numeroase probleme într-o unitate de timp, vor tinde mai mult spre o structură comportamentală bazată pe reflexe, pe instincte, pe un mod de funcționare de tip cultural. Deci să nu mai facem confuzie între raționalitate și eficacitate, chiar dacă și aceasta din urmă e tot o formă de raționalitate. COMPLEXITATEA SISTEMELOR ECONOMICE Cu cît un sistem este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
președintele Bush vrea să pară foarte hotărît), cu forța, a unei păci universale (pax americana, pentru răutăcioși), care se poate dovedi o utopie la fel de periculoasă ca și cea a jihad-ului islamic, bunăoară. Doctrina suveranității condiționate poate să apară ca reflexul, inevitabil subiectiv, al mesianismului neoconservator american sau, mai larg, liberal-occidental, față cu fundamentalismul islamist, în special cu cel arab. Astfel se poate explica aprecierea lui Paul Wolfowitz, potrivit căruia povestea cu armele de distrugere în masă ale irakienilor nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pentru a se consuma, ci se consumă pentru a produce, un consumerism ieftin și gratuit (vezi și Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, sau René Guénon, Domnia cantității și semnele vremurilor). "Regele consumator", individul în general, este redus la o creatură cu reflexe condiționate, lipsită de creativitate, a cărui fericire constă în a repeta cotidian o serie de acte banale, fără o viziune, fără o perspectivă mai vastă. Datorită descoperirilor din genetică și biotehnologie, are loc o teribilă manipulare a viului, omul devenind
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Să le explic pe rînd. Despre "dezvoltarea" excesivă a memoriei culturale a uma nității au vorbit chiar și modernii interbelici. Influențați de teoria jungiană a unui in/sub-conștient colectiv, ei credeau că lumea nu se află departe de un autoindus reflex al "uitării". Acumulînd prea multă informație, prea multă factu alitate, prea mult evenimențial sau, cu un singur termen, prea multă istorie, pe palierele noastre mnemotehnice, vom avea tendința, justificat, spuneau mulți teoreticieni încă de acum aproape un secol, "să eliminăm
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
trezit prea mulți dintre ochii de Argus ai cronicarilor literari, deși volumul merita o mai bună evidențiere la vremea apariției, cel puțin din câteva considerente pe care le voi indica în cele ce urmează. Din motive asupra cărora nu insist, reflexul cultural de a împrospăta, prin reeditări și traduceri, operele figurilor emblematice ale românității pare să se fi înțepenit într-o letargie vecină cu o boală lungă și fără leac. Neglijăm, în chip nefericit, ceea ce ne articulează în chip substanțial identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Lobocoagularea prefrontală". 2.1.3. Nu există niciun motiv de a pune sub semnul îndoielii capacitatea de vizionar a lui Vasile Voiculescu, dar, pentru cadrul abordării procesului de mutilare a psihicului uman, nu putem neglija legătura cu piesa Demiurgul (ca reflex nemijlocit al unor realități caracteristice anilor '40), mai ales că acest declanșator a fost invocat de diverși exegeți, dintre care l-am citat mai sus pe Mircea Braga (chiar în relația cu Lobocoagularea), căruia i se pot adăuga și alte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
doilea rând, în multe cazuri sunt preluate numai unele procedee ori modalități de utilizare a unor figuri de stil, cu precădere din limba literară a secolului al XVII-lea: topica progresivă, encliza predicatului, chiasmul frazeologic, tehnica de alcătuire a comparațiilor, reflexul acestor utilizări la nivel imagistic etc. De exemplu, în literatura română veche există comparația levogiră (B ca A − topica inversă fiind influențată și de retorismul biblic al adresării) cu comparant de mare anvergură. Reluarea tipului respectiv de comparație, în nuvelele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
imposibilele pe care i le atribuim? Nu cumva descoperim posibilele și imposibilele pe care le împrumutăm celorlalți abia cînd sunt infirmate în ochii noștri, adesea prea tîrziu? Știind că George Bailey e o persoană responsabilă, că își ajută semenii din reflex, pentru înger este imposibil ca acesta să nu-l salveze de la înec. Trebuie să fii înger ca să ai norocul și ghinionul de a nu putea fi surprins de celălalt. Îngerul păzitor cunoaște posibilele și imposibilele persoanei din grija sa. A
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
M-am convins de unul singur, așa de tare îmi slăbise voința, cu trecerea timpului și a faptelor. Pe măsură ce zilele treceau, oroarea gestului lui Sean părea mai ușor de înțeles, chiar de acceptat." Reîntors din vacanță, Jack îi propune din reflex profesional directorului de jurnal un articol despre sinuciderile printre polițiști, care să includă cazul fratelui său. Decis să ia totul de la zero, fără idei preconcepute, începe să ancheteze, să răscolească, să-și bage nasul peste tot. Se va duce la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și sociologii se sprijină mai ales pe concepte precum cultură, valoare, reprezentare, identitate, mit. O civilizația este definită, de obicei, ca un sistem de reprezentări și de valori. Dacă am încerca să ne eliberăm și de acest limbaj psihosociologic, devenit reflex? Teza noastră poate fi sintetizată astfel: o lume (spre exemplu o civilizație) este o configurare de posibile și de imposibile. Întrebarea "în ce lume trăim?" devine: care sunt posibilele și imposibilele caracteristice lumii noastre? Care sunt posibilele și imposibilele moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
plus, existența unor fenomene haotice, imprevizibile, în traiectoriile planetelor și astrelor. E vorba însă de fenomene cu mare grad de improbabilitate, insistă oamenii de știință: Putem dormi liniștiți sub un cer plin de amenințări? Statisticile arată că da97." Unul din reflexele spiritului modern este de a transforma improbabilul în imposibil. Un eveniment chiar foarte improbabil fiind un eveniment posibil, ar trebui să admitem că această credință a aztecilor și, deci, angoasa lor sunt mai aproape de ceea ce noi numim adevăr științific decît
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și de comunicare: "Nu știam"; "informațiile nu circulau între oamenii de știință, medici, administrație, politicieni." A intervenit și incertitudinea: "a fost nevoie de timp pentru a cunoaște boala"; "nu eram siguri că încălzirea sîngelui n-avea efecte secundare". Și, bineînțeles, reflexele birocratice: Noi respectam procedurile obișnuite într-o situație neobișnuită." Sunt de vină și relațiile de dependență dintre politicieni și consilierii lor științifici: "Experții nu i-au alertat pe politicieni care, neavînd cunoștințele necesare, nu puteau lua măsurile care se impuneau
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de contaminare în mod clar mai mic în anumite regiuni). Sunt însă inițiative personale. Cîteva persoane își exercită libertatea, nesupunîndu-se, hotărînd să reziste la progres. Iată cum era posibilă și o altă cale decît cea pentru care au optat, din reflex, țările moderne. Hotărîrea Belgiei, ceea ce au încercat cîteva persoane în Franța (poate și în altă parte) dovedesc că era posibil să reacționezi chiar de la început, la cîteva luni doar de la descoperirea epidemiei, imediat ce s-a știut de sîngele contaminat, la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și militarii, cred că, după felul cum e condus, și văzînd succesele metodei Blitzkrieg 8, războiul va fi repede cîștigat de nemți. La sfîrșitul lui 1941, cînd armata sovietică obligă armata germană să intre în defensivă, părerile se schimbă. Primul reflex al militarilor nemți este acela de a găsi arma miracol. Să fie vorba despre energia nucleară? Oamenii de știință militari însărcinați cu evaluarea proiectului ajung la concluzia că e necesar să se treacă cu orice preț la fabricarea industrială. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Pentru a se lua măsuri drastice nu trebuie să se stabilească mai întîi că această probabilitate e suficient de mare? Cînd se ajunge la moartea unor oameni și cînd nu s-a făcut nimic important pentru a evita drama, primul reflex al responsabililor (economici, politici și administrativi) este de a demonstra că, potrivit specialiștilor și a datelor disponibile, evenimentele periculoase păreau improbabile și deci responsabilitatea nu le aparține. A fi responsabil, a se interesa cu sinceritate de soarta celorlați, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Concepția realistă vede în realitate o serie de imposibile care se impun fiecăruia, "mie", "nouă". Modul M1 de a fi în lume stipulează că realitățile care fundamentează lumea stau la baza cunoașterii posibilelor și imposibilelor umane. Științele umane sunt realiste. Reflexul istoricilor, sociologilor, economiștilor, psihologilor este de a înțelege, a explica, a dezvălui realitatea (istorică, sociologică, economică, psihologică...). Cu cît specialistul în uman studiază mai mult realitatea, cu atît "descoperă" mai multe constrîngeri pentru acțiunile umane. Dînd naștere la și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
descriere a lumii dă la iveală caracteristicile celui ce a făcut-o, insistă biologul Francisco Varela. În privința ideii potrivit căreia lumea este invenția noastră, el notează următoarele: "Și, cînd reparcurgem etapele invenției noastre, descoperim ceva cu puțin mai mult decît reflexul propriei făpturi într-o oglindă"172. Această circularitate această buclă este cea care ne permite să spunem: eu sunt, noi suntem lumi. A avea un fundament înseamnă a avea "motive bune". Kogii au "motive bune" pentru lumea lor (pentru posibilele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Televiziunea este specialistă în transmiterea rapidă a informației. Avem la dispoziție puțin timp pentru a o analiza. Trebuie să ne conectăm la fluxul rapid al discursului și al imaginilor pentru a urmări și înțelege subiectul. În acest context, creierul are reflexul de a considera informația ca fiind adevărată. Concluzie Fluxul de știri rapid este o capcană pentru spiritul critic. Creierul uman este vulnerabil la situațiile în care este nevoit să „înțeleagă rapid”. Din fericire, experimentul de mai sus prezintă un antidot
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Pentru mai multe informații Sinacoeur, M. et al. (2005), „Emotional and deliberative reactions to a public crisis: Mad cow disease in France”, Psychological Science, vol. 16, nr. 3, martie, pp. 247-254(8). 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală Seara, filmul s-a terminat, dar continuați să urmăriți reclamele sau buletinul de știri. Nu reușiți să vă ridicați din fotoliu sau să vă dezlipiți de ecran. Să fie din cauza scaunului confortabil în care stați
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
profil, la unul care arată interiorul mașinii, în partea șoferului, cu vedere spre stradă) sunt însoțite de o scădere a ritmului cardiac. În experimentul său, ecranele mai mari determinau cele mai semnificative scăderi de ritm cardiac. Efectul poartă numele de „reflex de orientare” și presupune o serie întreagă de modificări în interiorul organismului: pe de o parte, contractarea vaselor sanguine la nivelul mușchilor și, pe de alta, o dilatare a vaselor la nivelul creierului. Reflexul de orientare ar fi o adaptare naturală
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de ritm cardiac. Efectul poartă numele de „reflex de orientare” și presupune o serie întreagă de modificări în interiorul organismului: pe de o parte, contractarea vaselor sanguine la nivelul mușchilor și, pe de alta, o dilatare a vaselor la nivelul creierului. Reflexul de orientare ar fi o adaptare naturală la mediul vizual schimbător: încetinirea ritmului cardiac și afluxul de sânge spre creier determină o mobilizare a atenției spre nou. Încetinirea ritmului cardiac observată de B. Reeves explică starea de relaxare a telespectatorilor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
observare a programelor de seară vă va ajuta să înțelegeți mai bine: în reclame sunt operate schimbări de planuri la fiecare 2-3 secunde. Astfel de schimbări ale mediului vizual sunt mult mai rapide decât ceea ce observăm în realitate. Prin urmare, reflexul de orientare este activat în permanență și menține o stare de relaxare artificială. Plecând de aici, telespectatorul trebuie să iasă din această stare se relaxare, dacă vrea să revină la realitate. Asta cere un efort resimțit uneori sub forma unui
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
definiția dependenței, în care folosirea unei substanțe sau a unei activități întărește nevoia de a le repeta. Concluzie Televiziunea nu creează întotdeauna dependență, dar structura temporală a programelor (cu o frecvență în general ridicată a schimbării de planuri) activează un reflex al organismului care produce o stare de aparentă relaxare. Este dificil să ieși din această stare pentru a te întoarce la activitățile normale, ceea ce explică pasivitatea noastră la o oră relativ târzie, când ne e greu să stingem televizorul. După cum
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]