3,930 matches
-
presă Alfred Harmsworth, despre care se spunea că ar fi fost generos cu una din amantele Regelui, doamna Keppel, pe care Balfour, sub presiune din partea Regelui, a înnobilat-o în 1905. La acea vreme, responsabilul cu disciplina, Acland-Hood, făcuse o remarcă personală: evident că Regele intenționează să îi confere lui Harmsworth demnitatea de Pair. Dacă nu o obține acum, o va obține când [Campbell-Bannerman] își va face pairii lui odată cu preluarea funcției atunci ar trebui să pierdem toți banii și influența
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de a reuși în viață”. Într-unul din capitolele cărții sale, sfătuia pe tinerii solicitanți ca în discuțiile cu cei de care depindea reușita și poate viitorul lor, în loc să vorbească, să stimuleze la vorbă pe interlocutorul lor prin întrebări sau remarci favorabile. Chiar dacă tânărul nu a apucat să spună multe, interlocutorul său, poate viitorul lui șef, va spune apropiaților săi: „am avut astăzi o discuție foarte plăcută cu un tânăr încântător”. În alt capitol Dale Carnegie dă un exemplu cu o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Joseph avînd rangul de mare voievod. Și ea era guvernată direct de Viena. Instituirea sistemului centralizat nu era bineînțeles pe placul marii majorități a liderilor politici croați. Aceștia nu primiseră nimic în schimbul ajutorului acordat monarhiei în 1848 și 1849. O remarcă succintă făcută de un ungur față de un croat constituie un rezumat al situației: "Ceea ce am primit noi drept pedeapsă v-a fost dat vouă ca răsplată."4 În acest timp s-au format aliniamente politice care aveau să dureze pînă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
oameni și să presupui ce vorbesc ei acolo. 15. Primele cuvinte De curând am dat peste un carnet de observație în care maică-mea, imediat după nașterea mea, a început să treacă lucruri care mă descriau. Ce cuvinte scoteam, ce remarce făceam atunci. Am aflat din acel carnet chestii care țin de o anumită evidență contabilă. Cum că, de exemplu, la nașterea aveam 3,350kg și 51 cm. Apoi era notată o evoluție a greutății mele, pe 5.VIII - 3,520kg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Artistic al manifestării? Răspunsul a venit prompt ca o nedumerire... Pe mine mă întrebi? În aplauzele și râsetele celor prezenți, răspunsul a rămas suspendat și ministrul Daniel Barbu a conchis că nu vom căuta un al doilea Holender. A doua remarcă era atribuirea meritelor aceluiași statornic prieten Ioan Holender, precum că are marea calitate de a fi reușit să-l convingă pe Radu Lupu să vină după atâta vreme la această ediție. Cei mai apropiați de culisele muzicii cunoșteau faptul că
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
întărire în credință și spre iertarea păcatelor noastre! Amin!” Măicuța Natalia Ilașcu s-a închinat la icoanele sfinte de la Putna și a ascultat cu mare atenție totul. A observat în muzeul de la Putna stema vechii Moldove și a făcut următoarea remarcă: „Asta să fie în Transnistria!” Am revenit în seara zilei de 11 mai la Suceava. A doua zi au fost vizitate mănăstirile Dragomirna, Humor, Voroneț și, în final, mănăstirea Moldovița. Eu m-am întors la Iași în noaptea de 11
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
fel, m-a ajutat să mă găsesc, deoarece iniția mult mai bine și spre încântarea tuturor ceea ce eu începeam bâjbâind și întorcându-mă mereu în punctul de plecare. În ciuda sentimentului de adulație cu care era întâmpinat oriunde apărea, auzeam și remarci care ar fi trebuit să mă pună în gardă. „E superficial“, spuneau unii. Ori tocmai nesocotința cu care trata situațiile grave îi dădea farmec. Peste toate, faptul cu care îmi controla întreaga gândire era lejeritatea opiniei în discuțiile despre părinți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
din Tăbârcani a zis că evreii au toți banii din lume în mâna lor, iar Vasile B. l-a corectat, în sensul că nu chiar toți, deoarece banii săi rămâneau din ziua de leafă în mâna nevesti-sii, ci de la o remarcă banală, privind evreul care vindea în cătun blugi de două ori mai scumpi ca la Mall. „E o pâine de mâncat la tine, la proștii tăi, în fundătura aia de Tăbârcani“, a zis Vasile B. „Ce-ar fi să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mai ales în afară, și nu regretă cei trei ani de studii muzicale, când visa să cânte pe scenele lirice ale lumii. „Nu pot aștepta să se ridice cortina pentru a spune ceea ce am de spus.“ Am dat de această remarcă într-o însemnare a sa din arhiva personală. Trăiește frenetic din zori până noaptea târziu. și când obligațiile profesionale sunt îndeplinite, se retrage în „Cabinetul rece“, o încăpere îngustă, fără ferestre, în casa din strada Mircea Vodă nr. 68. și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
proprie, cu condiția însă ca acestea să fie perfect satisfăcute. Restul este umplutură, autosugestie, inutilitate, de care oamenii de calitate ar trebui să se debaraseze. 17 aprilie 1954 Acum câteva zile, un coleg de la institut (Mircea Segal) a făcut o remarcă interesantă în privința contradicției dintre fața și felul meu de a fi - foarte deschise și prietenoase - și privirea ochilor - câteodată de nepătruns, ca și cum s-ar ascunde multe în dosul lor, ce trebuiesc cu orice preț tăinuite... Când mă întreabă careva ce
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acceptă cu încântare. Ca și ceilalți, de altfel. La Emil este poate singurul indiciu care dă în vileag sa basse extraction... (Exact ca și mâinile sau picioarele prea mari la persoane altfel plăcute și de calitate; îmi amintesc întotdeauna de remarca lui Dumas-tatăl cu privire la doamna de Bonacieux, din Cei trei muschetari.) 7 februarie 1955 Prima zi de cursuri. Am așteptat-o cu o oarecare bucurie, mai ales pentru regularitatea pe care avea s-o includă în viața mea... M-am sculat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Conexiunile semantice erau mascate și, de aceea, cu atât mai ironice. Când în magazine în loc de carne nu s-au mai găsit decât picioare afumate de porc cu terminațiile lor cornoase, li s-a dat numele de teniși. Acest gen de remarci politizate într-un înalt grad nu puteau fi stăvilite. Sărăcia era zestrea vieții de zi cu zi. Când făceai haz de niște lucruri amărâte, firește că era o bătaie de joc și la adresa ta însuți. Dar întrucât nostalgiile erau vădite
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
socotesc că ele și mediul lor sunt cauza. Nu rareori i-am auzit pe oamenii intacți numind o astfel de Privire - „recalcitrantă“. Nu te mira, îmi spuneau, că având o asemenea Privire „recalcitrantă“ ai fost rău tratată de statul polițienesc. Remarca implică o supoziție de-a dreptul răsturnată: că eu am forțat dictatura să mă pună sub urmărire, și nu că ea m-a forțat să privesc așa. Faptul că cei de-aici se-arată atât de iritați și că străinii
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Robert François Damiens, regicidul lui Louis XV (1757), înaintea groaznicei execuții care îl aștepta și care l-a inspirat pe Michel Foucault în Surveiller et punir. Geniul ultimei formule m-a fascinat dintotdeauna. Seară tematică pe Arte, destinată Inchiziției. Interesantă remarca unui istoric: Galileo Galilei și-a abjurat opera și descoperirile pentru că era un bun credincios și nu dorea să-și compromită relațiile cu Biserica, ca "fiu" al acesteia. La urma-urmei, o formă specială de "ascultare". Îmi amintesc cât de anapoda
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de la una la alta, povestea întîmplări care îi deter minau pe eroi să se sărute sau cita versuri ca : „Dar amorul înfocat/ Cere buzele iubite/ Pentru un dulce sărutat“. În cele din urmă - dar efectiv în cele din urmă -, făcea remarca următoare : „Sărutarea a devenit un uz foarte la modă, însă acela care trebuie să sărute o fată pentru întâia oară se găseste într’o mare nedu merire. La sărutat se cere multă dibăcie, ba chiar și talent“. Iată că nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
neprețuit. Apare, firesc, întrebarea: ar putea cineva să se despartă de trecut chiar dacă dorește acest lucru și mai ales să-l vândă? Un foarte bun amic, pe care l-am provocat la un dialog pe această temă, a făcut următoarea remarcă: și tu oferi spre vânzare amintirile pe care le-ai evocat în cărți. De ce condamni pe alții? Am luat spusa lui ca pe o glumă puțin acidă și am argumentat că, prin includerea amintirilor în multe dintre scrierile mele, le-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
inimă pe ilustrul nostru profesor și director Vasile Fetescu, diligent și atent „vâslaș în luntrea vieții” (titlul unei alte minunate cărți ce-i aparține), pentru această scriere densă, cu pronunțat caracter autobiografic, nu pot încheia fără a apela la cunoscuta remarcă argheziană: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
accentuat de multe ori chiar și în sprâncene, fără a fi neapărat de genul lui Mircea Albulescu. Mustața este un element aparte care redă oarecum farmecul portretului în arta naivă. Desen: Portret Autor: Mihai Dascălu Au fost auzite și unele remarci la o parte din portretele mele, se spunea că „acel” portret seamănă cu mine. Este posibil acest lucru, nu contest, dar este doar ceva care vine din subconștient, fără a fi ceva voit. De asemenea în câteva din portretele mele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu vocea lui impunătoare anunțase că dacă vinul de Pitești e pe terminate e timpul să servim „Vinul de Iași”. Imediat paharele au fost umplute toți fiind dornici să guste vinul din capitala Moldovei. După primul pahar au și început remarcile să apară la adresa vinului, fiecare întinzând paharul pentru a fi din nou umplut, care la fel ca și primul a fost gustat cu o mare plăcere de toți, admirându-i totodată și culoarea deosebită pe care o avea nefiind nici
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
face-o chiar Întunericul. Gestul lui Tezeu se cere repetat, susțin cei nemulțumiți de graba sa de a folosi firul Ariadnei. Și totuși, poate că singura victorie posibilă Într-un labirint e aceasta. Țărmul, cum ar zice Ulise, ascultînd aceeași remarcă pe care au făcut-o toți În legătură cu el. — Ți-ai iubit insula, Ulise. Nu numai despre dragoste e vorba, ci despre ceva mult mai complicat. S-o numesc ordinea mea interioară. Să nu uit cine sînt și ce este În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la universitatea ieșeană. În 1968 a obținut titlul de doctor în psihologie cu lucrarea Concepția lui Pietre Janet despre om, sub îndrumarea distinsului academician Vasile Pavelcu, fost elev a lui Janet la Sorbona. Filiația psihologiei conduitei era asigurată. Asta explică remarca conducătorului tezei, făcută în ședința publică de susținere: „Toată viața mi-am dorit să scriu o carte despre Pierre Janet. N-am reușit și nu știu dacă o voi mai scrie. Dar teza Steluței mă face fericit, numele lui Janet
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Leon nu făcuse decât să-i sufle ușor în părul ei mătăsos, lăsând răsuflarea să stăruie între ei. Ca prin minune, afară începuse să se lumineze. Nici nu ai fi zis că trecuse furtuna pe acolo. Leon veni cu o remarcă: - Am și eu momentele mele de slăbiciune. Te rog să mă scuzi dacă te-am supărat. Poate nu fac lucrurile așa cum trebuie. Carlina pretindea la rândul ei că era destul de matură și că nu i se potrivea deloc ceea ce făcuse
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
schimbătoare de paradigmă plictisesc astăzi. Alex. Leo Șerban : Stop-cadru : dacă tot am stabilit că plictiseala e in the eye of the beholder, dă-mi voie să-ți spun că pe mine acele filme nu mă plictisesc ! întotdeauna când aud aceste remarci, mă întreb : suntem noi oare mai buni acum ca în trecut (e clar că suntem mai informați, dar oare mai sensibili... ?), încât să considerăm că verdictul nostru de acum este cel just ? în fond, o să-ntâlnești și oameni care or
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ultimul film reușit al autoarei Figuranții, din 1987). Cartea Magdei Mihăilescu se oprește empatic asupra fiecărui moment din viața și cariera Malvinei Urșianu, însă, în același timp, povestirea curge, purtată de talentul de intervievatoare al criticului de film și de remarcile pline de miez ale cineastei. Este un tandem elegant și eficient, în care Magda Mihăilescu știe să întrebe ceea ce trebuie, iar Malvina Urșianu știe să răspundă, cu doxă și pertinență, la întrebările cele mai dificile... Sunt amintite șicanele (nenumărate, se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
dezamăgit de ineficiența argumentelor mele. Dar și când plânge e nostimă. Mama a fost și ea pleoștită prima zi. Dar merge spre bine. Pleacă mâine la Mangalia și am venit s’o văd. Cu ocazia asta am făcut o profundă remarcă filosofică. E bizar cum lipsa unei june neisprăvite ca tine poate afecta atât de mult atâtea per soane. Ce ar fi dacă .....? Așteptăm cu nerăbdare o dare de seamă a succeselor de pe drum, a sosirei și impresiilor, precum și a perspectivelor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]