3,881 matches
-
le dau din cap în timp ce vorbesc în sensul că am înțeles și atunci ei pricep că trebuie să se oprească sau, pur și simplu, dacă văd că nu se mai opresc, le iau microfonul din gură și îmi iau la revedere de la telespectatori. Și după ce am ieșit din direct mă înțeleg eu cu ei. Le spun că îmi pare rău dar mi-au transmis în cască faptul că trebuie să închei imediat transmisia. Și în mod normal nu se supără nimeni
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
de situația în sine, de instinctul tău din momentul ăla. Dacă tu simți că mai poți să mai stai în direct, îl duci până la capăt. Dacă nu se mai poate, îl scurtezi cât poți de mult și îți iei la revedere. Important este să nu te blochezi, să ți duci ideile până la capăt, eventual să și faci referiri la ceea ce se întâmplă acolo, deși nu e neapărată nevoie pentru că oamenii văd și singuri ce se petrece. E.Z.: E clar că nimeni
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
temi să te expui riscului de a face greșeli. Numai dacă riști în fiecare secundă ca ceva să meargă prost, îți va merge bine. Și, ca să încheiem cum se cuvine, vă mai spun doar atât: Acestea au fost informațiile, la revedere!
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
trebuie să scoată din mânecă o carte trăsnet: „Ai șaizeci de secunde să hotărăști dacă vrei să ieși de aici sau nu. Din partea mea, n-ai decât să omori pe cine vrei, numai străduieștete să dai greș. Iar acum, la revedere.” Umor, prezență de spirit, vocabular tăios, empatie, inteligență, timp pus la dispoziția celui care trebuie salvat, acestea ar trebui să facă parte din arsenalul oricărui pedagog, consilier, psiholog. Nu lacrimi, nu slăbiciuni, nu dispoziție pentru a fi șantajat. Poate chiar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
întâiul nedeterminat, adică începutul: "Supremelor matrițe redați, care ne cheamă/ Din formele căderii, la pura-ntâietate,/ Să ne topim în alba, zeiasca voluptate...". Imaginea nu face decât să "redea" chemarea modelului; ceea ce ea dă de văzut nu se dă spre revedere, ci redă forma nevăzutului pe care e chemată să o aducă la vedere. Imaginea apare și ia forma chemării înseși în care modelul se arată pentru a se pune în perspectiva unei necurmate rechemări. "Formele căderii" nu sunt prin urmare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fi. La fel cum, în izvorul nesecat, toate țâșnesc stârnite din nimic, tot ex nihilo se redeschide vederea, adică de nicăieri. E însă un nicăieri al nimicului care face imagine, se dă în posibilul apariției. Nu o reapariție a identicului, revederea aceluiași; regăsirea e înnoire, schimbare, manifestare a altuia din tine, apărut din nimic, de nicăieri. Restaurare prin remodelare. Zidire la loc, dar în ființa dislocată, evacuată, în golul sufletului locuit de Zeu, în Imaginea care stinge orice altă imagine, destăinuindu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
destul de dificil de Înțeles, se repeta, vorbea „circular”. Nu peste mult timp a făcut un accident cerebral care l-a Îndepărtat și mai mult de lume. Nu mai vorbea, dar Înțelegea tot ce se Întâmpla. Gesturile Îi erau elocvente, bucuria revederii și-o exprima cu o fervoare greu de descris. A mai trăit câțiva ani, până În iarna anului 1991. Eram la Paris, era prima mea ieșire În Vest și, vizitându-l pe Didier Anzieu, un psihosociolog de notorietate, aflat și el
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adică cu o curățenie finală, pe care se pare că n-am putea s-o evităm. Există deja unele indicii că se "scurg" porci din zonele încă neprelucrate către cele finalizate. După-amiază trece moș B.-A. să-și ia la revedere de la copii. Săptămâna trecută i-a dat mai multă atenție lui Petter decât lui Johan. (De Malin nu s-a sinchisit niciodată. Așa că M. n-are a se teme că moșului "s-ar putea să-i placă fetițele".) Are obiceiul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Nici mâine n-am timp. Poate poimâine”. Totuși, are de gând să-l publice, sau cea care îl solicită trebuie să apeleze la instanțele judecătorești? „Auzi, măi”, grohăie plictisit heruvimul, „poți să trimiți poliția, salvarea, pompierii, nu mă interesează... La revedere”. Vezi bine, puțoiul zilei nu are vreme să se facă respectat. Tot ceea ce vrea e să fie temut. I-a spus lui bosu’ că „marele gazetar n-are mamă, n-are tată”. Face ochii roată și vede că tot ce
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
repartizase o minusculă garsonieră. Pe Mariana Drăgescu o vizitau des. Uneori, când pleca în concediu, le lăsa cheia apartamentului din București, unde cei doi petreceau câteva zile liniștite. Nadia avea încă mulți vechi prieteni în Capitală, majoritatea din aviație, și revederile erau întotdeauna plăcute. Câteodată, însoțită de Mariana, mergea în vizită la bătrânul general Gheorghe Negrescu, venerabil pilot veteran al primului război mondial, și unul dintre primii aviatori români brevetați în țara noastră. O fotografie din 1973 o înfățișează pe Nadia
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
tragă cu pușca la țintă și insistă să plătească toate partidele. Îi face cunoștință cu un prieten de-al lui și-i oferă o cafea-cremă. Dintr-o dată, observând că ultimul autobuz tocmai pleca din stație, tânăra își ia brusc la revedere și dispare în fugă. Cei doi băieți, furioși să se vadă amăgiți în acest fel, o prind în momentul în care fata se pregătea să sară pe platforma autobuzului și o trag înapoi de pielea de la ceafă. Nu merge cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sfârșit! drept de vot femeilor, printr-o ordonanță semnată la Alger, pe 21 aprilie 1944, și prefigurează să pună capăt "guvernării partidelor". Ceasul său încă nu venise: aflat în dezacord cu partidele de stânga, generalul își va lua curând la revedere. Numit în fruntea guvernului provizoriu, el demisionează pe 20 ianuarie 1946. Însă nu o face decât cu intenția de a-și promova și mai intens ideile, în sânul mișcării pe care o fondează, RPF, care se bucură de un succes
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Am hotărât, scrie ea, să ne lăsăm sărutate de toți băieții care ne plac, dar să refuzăm de fiecare dată să-i sărutăm, că deh!, așa se face. Vezi dacă poți să-i împiedici să te sărute! Salut și la revedere!" Și adaugă, puțin malițioasă: "Ce fete rele ne-am făcut..". În realitate totuși, Bab, care are o forță de amazoană și își are metodele ei în stare să anihileze un batalion de curtezani, nu acceptă niciodată să piardă o bătălie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
familie! Necazurile au luat sfârșit VIORELA IUGA-MATEI Psiholog Era în luna mai a anului 2003. O fostă colegă de liceu, Elena, m-a invitat cu insistență să o vizitez acasă în satul natal, Lunca, unde este învățătoare. A fost o revedere emoționantă, cu multă bucurie, cu aduceri aminte, cu nostalgii adolescentine etc. Satul, așezat la poalele unei frumoase păduri de stejar, de care îl separă doar firișorul de apă al unui pârâiaș, este o localitate izolată, cu aproximativ 300 de suflete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Prof. univ. dr. Elena Zamfir Prof. univ. dr. Cătălin Zamfir Prof. univ. dr. Emilian Verza Prof. univ. dr. Pavel Abraham Prof. univ. dr. Virgil Constantinescu-Galiceni Prof. univ. dr. Tinca Crețu Fiecare dintre profesori și-a exprimat un gând cu ocazia revederii. În continuare, prezentăm câteva din mesajele exprimate de reprezentanții generației 1996 de asistenți sociali: Jeni-Patriana Alecu „În perioada 1996-2000 am fost studentă a Facultății de Administrație Publică (SNSPA). În 1999-2000 am urmat Facultatea de Drept (cursuri postuniversitare - Universitatea din București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
informație. Trecuse mai bine de două luni de când îl aveam chiriaș pe Ștefan. După care s-a dat plecat și absenta tot mai îndelungat. — Am fost trimis pe front, ne-a explicat el, care era echipat locotenent la una din revederile noastre. Și era posibil să fie așa, chemările pe front a bărbaților nu erau de loc lipsite de credibilitate. În drum cu chiriașul informator, la vârsta de 10 ani. Dar nu a trecut mult, că după altă perioadă de timp
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
decît mulți localnici. După nuntă, va face o călătorie în țara de baștină pentru a-și revedea părinții, cu care s-a împăcat sub povara dorului și pentru a le prezenta pe frumoasa lui soție. Iată cum Maramureșul, în afară de bucuria revederii, mi-a oferit o poveste frumoasă care are, în plus, meritul de a fi adevărată și actuală, în acea parte a țării noastre care mai păstrează încă o atît de profundă autenticitate încît poate deveni Pămîntul Făgăduinței pentru un desțărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Numai orașul asta e de vină! Nu crezi? - Nu orașul, ci destinul, îl corectă ea grijulie. Deschise ochii mari, semn că vorbea foarte sincer și murmura: - Dacă poți suporta toate întâmplările astea atât de ciudate, atunci continuă. Dacă nu, la revedere!... - Mi-ar fi imposibil. Aș fi mutilat sufletește pentru întreaga viață. Lăură îi zise: - Perfect. Și adaugă: - Stii să skiezi? - Oarecum. Și nu prea prea bine și nici prea des. - Am chef să plec în Austria să skiez. Acolo nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
căruia i s-a indicat o miscare înainte. Ea se simți exact ca-n cântecul acela franțuzesc ,,Partir c'est mourir un peu".Oricum nu regretă nimic din ceea ce făcuse. -Să nu crezi că voi veni să-mi iau ,,La revedere!" îl avertiza ea. Urma o tăcere, apoi un ton plat: -Dispari! ... -Dispar, cu adevarat. Urma încă o tăcere, Lăură rămase cu privirea pironita asupra lui ,,Domnul știe tot, vede tot," cu sentimentul că nu știuse chiar tot și nici nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
firmă, tricouri frumos imprimate, saboți eleganți și suficiente dulciuri. O întreba ce să-i mai aducă atunci când va veni în România, iar Lăură îi răspunse că nu- și dorește nimic, decât doar pe el, îi jură credință până la revederea lor și apoi el o conduse la aeroport unde ea își lua rămas bun cu ochii în lacrimi, spunându-i fericită ”te iubesc” în limba arabă. MATERNITATEA În culturile antice nu există artă conștient elaborată.Grecii, de exemplu, aveau conștiița
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fapt?... Mă rog, hai să nu ne mai gândim la sclavii din temniță... Păsările și șobolanii... dulcele miros al cloroformului... ah! Dar să nu te mai rețin, sunt sigur că ai și altceva de făcut în această zi minunată. La revedere.“ Din cuvintele lui ies proze stranii, ilustrate cu driade și bărbați cu obrajii supți. Kouvostoliitto trebuie să fie un loc teribil de trist. Markku ar vrea să scrie o poveste dark pentru copii. Probabil că eroina principală ar fi o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ei se află încă în Antichitate (I, p. 350). Confruntarea lui Agamemnon cu intendentul oferă premisele întregului conflict în care eroul încearcă fără succes să-și impună autoritatea și prezența asupra celor de acasă, intrați de mult în jocul scenic. Revederea dintre Agamemnon și Clitemnestra e anunțată ca o lovitură de teatru (I, p. 352). Aflat sub imperiul emoției, generalul declară că cel mai bine-i acasă, femeia pare doar intrigată de prezența soțului când locul eroilor este-n istorie (I
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Grigore?" Ce ton! Pe aici pe undeva, trebuie să vină, îi spuse plictisit învățătorul și, mai încet, către locotenent: "Să ne ridicăm ca și cum am fi fost pe picior de plecare." Și către Grig, care își făcuse apariția în spatele tejghelei: "La revedere, frate, noi ne ducem, sunt obosit." Prezența mea vă pune pe fugă? Se întâmplă ca, după concert, să fiu obosit, Farcaș." Nu știam că te extenuează să scârțâi la vioară. Grigore interveni oportun, luând hainele care se uscaseră și adresându
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu e una destul ca să-ți faci rugăciunea? Doamna vărsă jarul în sobița samovarului, puse lopățica în aceeași labă, vârî o prăjiturică în cealaltă și, luând-o cu gingășie pe posesoarea lor pe după umeri, o îndrumă spre ușă: "Mulțumesc, la revedere!" Iubea poporul, dar nu prea de aproape. Fata ieși aruncând, cu capul întors, o ultimă privire în cameră. Conversația nu se reluă decât după o clipă, răgaz ca acest interludiu să se piardă în negurile universului. Îți spuneam așadar că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
al drumurilor care se despart, iar timpul al durerii, al lacrimilor, al sfâșierii. Realitatea, artificial consimțită atât de mamă cât și de fiu, este a unor promise viitoare întâlniri, în timp ce frica de un cu totul alt scenariu care va împiedica revederea, stăpânește ambele suflete. Este ultima imagine pe care Paisie Velicikovski avea să o poarte tot restul vieții despre mama sa în suflet, și pe care o evocă și în Autobiografia sa: o femeie plecând spre casă plângând. Este un episod
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]