11,877 matches
-
Constantin Dram, Cui i-e frică de Mircea Streinul?, CL, 1996, 10; Rachieru, Poeți Bucovina, 421-429; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136, 141-144; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Constantin Ciopraga, Rădăuți, 1998; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999, passim; Dicț. esențial, 807-809. M.A.D.
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
înainte de angajarea în presă, gazetarul denunță încălcarea principiilor democratice de către autoritățile statului, nu fără a semnala în același timp, cu perseverență, tertipuri murdare de natură economică, afaceri oneroase, jafuri în avutul public. Lucrată la temperaturi înalte ale indignării, mâniei și revoltei, proza lui de ziar excelează printr-o polemică dusă frecvent până la maxima virulență pamfletară. S. își valorifică în pamflete resursele talentului artistic. Acestea sunt mai puțin bogate și variate decât cele argheziene, dar efectele literare ale caricaturizării extreme, prin asocierea
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu veri toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă a unui „loc în care nu se întâmplă nimic”, a unui „târg unde se moare”. E îndrăgostit de Uruma, a cărei făptură îi deșteaptă în sânge vuietul pădurii nebune de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
procură surprize. Printre caracteristicile remarcate de critici se află o sensibilitate tensionată și interogativă, note de melancolie captate într-o dicțiune elegiacă.Tema dominantă la S. e erosul, corelat cu sentimentul obsesiv al solitudinii, cu durerea adesea mascată și cu revolta în fața ireversibilului, cu ideea crepusculului. Erotica revelează imposibilitatea comunicării și a comuniunii depline cu o iubită-himeră, întruchipată enigmatic (doamnă, nimfă, fecioară ). Poezia, încercare de coborâre în sine („Scriu versuri, de fapt / lungi întrebări pe care ți le pun în / răstimpuri
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
latență. Prin apariția unor oportunități - noi tehnologii, creșterea resurselor financiare pentru dezvoltarea unor servicii -, respectiva problemă poate deveni manifestă sau chiar centrală. c) Creșterea tensiunilor asociate, explozii ale efectelor negative ale respectivei probleme sociale - de exemplu, explozii distructive sociale (revoluții, revolte, mișcări sindicale care nu pot fi soluționate prin negociere/parteneriat, Inundațiile masive pun în prim-plan nevoia de regularizare a cursurilor apelor. Cutremurele de amploare accentuează nevoia consolidării clădirilor și a introducerii unor condiții de securitate în construcții. Apariția unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
războaie imperialiste” au marcat relațiile dintre Spania, Olanda, Franța și Anglia în raport cu operația de „cucerire a ariilor periferice”. În consecință, ele tind să fie prinse în cercul vicios al creșterii cheltuielilor militare și guvernamentale, al presiunilor spre impozitare și al revoltelor interne. Singura cale de a scăpa din acest cerc vicios este să cucerești și, astfel, să procuri venituri sporind securitatea în interior într-un ritm care să depășească cheltuielile militare și rezistențele interne. Statul care este cel mai capabil să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai înapoiate din Est (URSS, România, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia) și a recuperării pierderilor provocate de război în Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria. În momentele de criză declanșate în această perioadă sistemul politic a fost capabil să oprime protestul sau revolta unor categorii sociale, în principal intelectualitatea și clasa mijlocie, bazându-se pe sprijinul social și politic al altor categorii sociale, în principal noul proletariat urban și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politic al clasei mijlocii a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative, formată ca urmare a reformelor de transformare capitalistă a „socialismului” chinez. Revolta studenților chinezi în favoarea democrației politice a fost înfrântă în mai mare măsură de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a Iugoslaviei, comuniștii au fost mai puțin flexibili. Soluția gorbaciovistă s-a dovedit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individualism este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
munte, cu observarea faunei, florei specifice și a diferențelor atât în ceea ce privește condițiile naturale specifice, cât și a celor create de om (favorabile nefavorabile). Admirarea frumuseților naturii trezește în sufletu elevilor sentimente de înaltă trăire sufletească,dragostea pentru natură, dar și revolta pentru nepăsarea și distrugerea ei. Au avut ocazia de a compara plantele de cultură din zonele predominant agricole cu cele din zona industrială , unde poluarea a dus la aridizarea solului. Astfel de situații trebuie prevenite, iar generația noastră, ca și
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
ref>. Carol I nu s a grăbit să dea curs cerinței rușilor, susținând necesitatea Încheierii unei convenții speciale cuprinzând detaliile cooperării celor două armate. Se pare că primul ministru a recurs la diferite mijloace, chiar și la amenințări cu o revoltă a armatei, pentru a-l determina pe Carol I să ia În considerare o acțiune a trupelor române la sud de Dunăre <ref id="63"> 63 Ion Bălăceanu, Amintiri politice și diplomatice 1848-1903, traducere de Georgeta Filitti, București, 2003, p.
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
atașament prin care copilul își dezvoltă noi relații, inclusiv cu ceilalți copii. Autonomia crescândă a copilului preșcolar îl pune în situații în care el dorește un lucru, iar părinții altul. Așa apare ascultarea (când copilul se supune cu ușurință) și revolta (când copilul opune rezistență) . • Relațiile copilului preșcolar și școlar cu „egalii”. Experiențele familiale exercită o influență majoră asupra formării personalității copilului, mai ales în perioada preșcolară, moment în care mare parte a timpului copilului se petrece alături de familie : cu părinții
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care se comentează texte evanghelice; vatră; comoară:grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.); avuție, avere, avut; doină: poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus; grai: glas, voce; limbă, fel de a vorbi; hram: sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
partidei naționale a românilor basarabeni le-au avut, În perioada domniei lui Carol I, M. Kogălniceanu, cel care l-a sfătuit pe Nicolae Ștefan Casso să renunțe la planul său de a ridica la o răscoală țăranii de pe moșiile sale; revoltă care urma să se extindă și să conducă, În cele din urmă, la eliberarea Basarabiei de sub ocupația străină și la reîntregirea acesteia cu România, profitându-se de circumstanțele favorabile pentru realizarea unui atare proiect, create de Marea revoltă a poporului
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
moșiile sale; revoltă care urma să se extindă și să conducă, În cele din urmă, la eliberarea Basarabiei de sub ocupația străină și la reîntregirea acesteia cu România, profitându-se de circumstanțele favorabile pentru realizarea unui atare proiect, create de Marea revoltă a poporului polonez, din anul 1863. Printre personalitățile politice din România, care au avut o preocupare constantă pentru susținerea mișcării de emancipare a românilor basarabeni s-a numărat și Spiru Haret. Cu fonduri bănești, a ajutat la apariția primei publicații
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
doi frați Casso (fiii lui Ștefan Casso), Ioan și Constantin Cristi, Constantin Cazimir și fiul acestuia. Este limpede că partida națională a boierilor autohtoni a considerat că, pe fundalul complicațiilor cu care se confrunta regimul absolutist rus, generate de marea revoltă a poporului polonez, se creau premise favorabile pentru repararea nedreptăților provocate de Imperiul rus Principatului Moldovei, prin anexarea la 1812 a teritoriului acestuia de la est de Prut, precum și amendarea compromisului atins de Marile Puteri În cadrul lucrărilor Congresului de pace de la
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
durată a procesului penal. N. manifestă temeri privind contactul cu organele de urmărire penală și cu reprezentanții instanței de judecată, dar și de posibilul contact cu agresorii sau cu rudele acestora. Minora se afla la momentul acela în etapa de revoltă/furie a procesării traumei, prezentând unele simtome depresiv-anxioase. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca P.N. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în condițiile în care agresorii sunt menținuți în stare de arest. Putem menționa existența riscului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Fiecărei situații îi este caracteristic faptul că ea decurge dintr-o situație anterioară ei, și că reprezintă ceva de la care nu te poți sustrage, ceva care nu poate fi evitat. În cazul situațiilor inacceptabile, individul adoptă diferite „conduite de evitare”: revoltă, contestare, histrionism, fugă etc. Orice situație se poate schimba. Ea este o realitate inevitabilă, dar concomitent și un orizont deschis către alte posibilități care se oferă existenței persoanei. În sensul celor de mai sus, psihologia se înfățișează ca o analiză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În cadrul relației sale cu bolnavul, medicul trebuie să mențină un climat de comunicare afectivă, cât mai umană, evitând transformă bolnavului într-un „obiect” sau reducerea lui la un „caz clinic”, situație umilitoare și care ar putea altera relația medicală, trezind revolta sau neîncrederea bolnavului (Konvilinsky). Acest accident se poate remedia în cazul unei „situații triunghiulare” de tipul celei de mai sus, prin antrenarea cooperantă a bolnavului la procesul de vindecare (Konvilinsky). În trecut, clinica, bazându-se pe observația și contactul direct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
om” sau conștiința morală. Adam este prototipul acestui păcat care se va transforma într-un complex al culpabilității, pe care omenirea îl va purta permanent. Vinovăția lui Adam este „păcatul originar” al desprinderii omului de modelul arhetipal al tatălui. Această revoltă a fiului împotriva tatălui este un vechi „motiv mitologic” cu adânci semnificații psihologice. El preexistă „complexului lui Adam” și îl întâlnim în confruntarea dintre Zeus-fiul și Saturn-tatăl, când fiul revoltat își „castrează tatăl” ca un gest simbolic de preluare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
celeilalte, prin acțiune ei represivă. În cazul reacției, sensul procesului inductor este dinspre persoana dominantă către persoana dominată, sau de la victimizant la victimă. În cazul contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana victimizată către persoana victimizantă, ca un act de revoltă de la indus la inductor. Dacă în prima situație, inductorul frustrează victima, în cea de-a doua situație, victima va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de droguri. Așa cum spuneam mai sus, primele întâlniri cu drogul sunt provocate de curiozitate, imitație sau sugestie. Orice început are semnificația simbolică a unui act inițiatic, „o încercare” de „a fi ca ceilalți”. Motivațiile profunde ale toxicomaniei sunt reprezentate prin revolta împotriva familiei, transgresiunea interdicțiilor (violarea unor tabuuri impuse de educație), nevoia unei satisfacții imediate, conduite de refugiu sublimate prin aportul de drog, căutarea exotismului artificial, depășirea spațiului și a timpului, al unei realități considerate ca insuficientă, represivă sau inacceptabilă. Personalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și provocatoare. Efortul de a proiecta și a oferi practicii școlare și vieții curricula postmoderne exhaustive este, adesea, disperat. Ca urmași demni și profunzi ai existențialiștilor, gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și cu vehemență. Tonul nu este unul de juvenilă revoltă contestatară, ci unul menit să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a curriculumului nu a apărut odată cu primele răbufniri ale gândirii postmoderniste în filosofie, literatură, antropologie, arte, arhitectură ș.a. Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stoicismul devenise filosofia dominantă. Vremurile erau prea tulburi și violente pentru a mai permite exhibițiile libertine practicate de cirenaici. Anomia care s-a abătut asupra societății după dezmembrarea Imperiului Macedonean reclama acut revenirea la ordine și legalitate; în aceste condiții, revolta juvenilă a acelor hippies avant-la-lettre care erau cinicii și cirenaicii părea stupidă și lipsită de sens. Liniștea sufletească elogiată de stoici, alături de răbdare, de libertatea lăuntrică și de împăcare cu soarta păreau lucrurile cele mai de preț. De aceea morala
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]