5,505 matches
-
Londra și într-o formă ce urma alte principii decît limba literară veche. Această nouă limbă engleză literară a renunțat în foarte mare măsură la tipul sintetic, flexionar, în favoarea celui analitic, perifrastic, ceea ce a produs instituirea unei topici tot mai rigide în interiorul propoziției. O dată cu creștinarea, limba engleză a renunțat la scrierea runică în favoarea celei cu litere latine, bazele ortografiei actuale avîndu-și originea în secolul al XVII-lea, dar fiind codificate abia la mijlocul veacului următor. Întrucît însă evoluțiile fonetice, foarte numeroase, din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
putem aprecia cât valorează pentru noi. Și ceea ce ne interesează este atât : cât valorează pentru noi. Preocupat de valorile actuale ale clasicismului, de ecourile acestuia în conștiințele moderne, el nu are în vedere o lume moartă, definitiv fixată în trăsături rigide, ci una în perpetuă devenire. În pofida argumentației diferite, Mihai Eminescu și N.I. Herescu întrebuințează unele expresii similare în pledoariile lor. Poetul și clasicistul par să admită existența a două moduri de a te apropia de lumea veche : cunoașterea, oricât de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
oratorii inofensivi demască unele lipsuri în activitatea organelor vorbind uneori cu patos, alteori cu ironie ucigătoare - dar întotdeauna la modul afirmativ, căci respectă hotarul dintre admis și interzis (II, p. 110), în schimb, Socrate, adevăratul adversar al oricărui sistem totalitar rigid, poate destabiliza ordinea instituită cu întrebările sale insidioase, preludiu al gândirii libere. Atenus propune metoda deja încercată de Critias spre a-l înlătura pe Socrate : să se dea un ordin de reținere împotriva cuiva (nu-i o problemă pentru noi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
adevărat că mecanismul implacabil al confruntării dintre cele două Europe tinde să mai slăbească după anii cincizeci. În timp ce europenii din Vest încep o lentă și anevoioasă evoluție spre o unificare benevolă și progresivă, țările din Europa de Est, aparent supuse unui sistem rigid și imuabil, operează treptat o metamorfoză secretă dar foarte concretă. Și va trebui să așteptăm anii 1989-1991 pentru ca sfîrșitul acestei confruntări istorice al cărei teatru a fost Europa, să înceapă să se contureze. După ce a pierdut războiul economic declarat liberalismului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și preferă să-și ucidă animalele decît să le predea întreprinderilor de stat sau fermelor colectivizate. În același timp, noul stăpîn al URSS impune socializarea tuturor mijloacelor de producție și a schimburilor comerciale și introduce în sistemul economic o planificare rigidă, orientată în mod prioritar către dezvoltarea industriei grele. Scopul este clar. Este vorba de instaurarea unei "societăți fără clase sociale" și de transformarea Uniunii Sovietice într-o mare putere industrială și militară, capabilă în zece ani să ajungă din urmă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
investite. De aici dezvoltatul caracter neo-clasicist al stilului "lictor" prezent în numeroase orașe ale peninsulei și eșecul grandiosului proiect al Expoziției Universale de la Roma, prevăzută pentru 1942, și care din cauza constrîngerilor va duce la construirea unui cadrilaj rece de monumente rigide și pompoase. Este evident că prin intermediul culturii de masă, fascismul a reușit să pătrundă adînc în societatea italiană. Am văzut că acesta folosea în mod sistematic toate mijloacele moderne de informare în masă și de divertisment, presă, magazine ilustrate, afișe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Pe lîngă această acțiune de punere sub tutelă a Europei de Est, care are loc și în Polonia și Germania în zona ocupată de sovietici, conducătorii de la Kremlin vor înființa în toamna lui 1947 o nouă organizație internațională, mai puțin rigidă decît Kominternul (care fusese dizolvat în 1943), dar tot atît de strîns legată de Moscova. Fondat la sfîrșitul lui septembrie 1947, Biroul de Informație al Partidului Comunist sau Kominform al cărui sediu este fixat la început la Belgrad, are drept
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a publicului cîtă vreme reproducerea formelor dominante de putere socială (prin reproductibilitatea puterii simbolice) e o observație la îndemînă. Identificarea cu ideologiile socio-politice (sau mesajele dominante), dincolo de controlul social, îi îngăduie autorului alte cîteva subtile observații: azi, îndoctrinarea nu e rigidă, tezistă, ci seducătoare, de ventilație mentală, cultura de larg consum generînd prin infantilizare și manipulare efecte perverse, erodînd "rezistența". Înțelegem de ce, iarăși, D. Kellner cere întîi o percepere contextuală și apoi, neapărat, o teorie critică a societății într-o lume
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de la Frankfurt), dar și studiile britanice îi trezesc reacția. În primul caz, studiile critice asupra comunicării, interesul pentru industriile culturale, a puterii lor de seducție și a efectului socializant, vehicularea conceptelor transdisciplinare sînt grijuliu expuse. Kellner nu ezită să considere rigidă distincția între cultura înaltă și cea comună, suspectată de monolitism (ideologizată, de fapt). În cel de-al doilea caz, apreciind "recolta" grupului de la Birmingham în jurul anilor ´60, în pofida conceptelor "instabile", același Kellner subliniază meritul de a fi recunoscut importanța culturii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aproape trei decenii în urmă, inginerul Negroponte, deja menționat) marchează sfîrșitul distincției tradiționale dintre cele trei suporturi mediatice. Concomitent, se diluează progresiv clivajele; tipurile de activități tradițional-distincte se întrepătrund acum. Relația informație/publicitate sau educație/divertisment nu mai cunoaște frontiere rigide. Totul e construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind "supra-ideologia" epocii noastre. Pe bună dreptate mulți sociologi au protestat, acuzînd activitățile din timpul liber ca o recădere în "studiul infantil". O mitologie simplistă s-a instalat și omul e redus, astfel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
zi. Una din temele majore ale acestei cărți este felul în care formele culturii media îl fac pe individ să se identifice cu ideologiile sociale și politice dominante, cu pozițiile și reprezentările acestora. În general, nu sistemul de îndoctrinare ideologică rigidă este cel care induce consimțămîntul față de societățile capitaliste existente, ci plăcerile oferite de media și de cultura de consum. Reprezentările media sînt adesea plăcute și folosesc văzul, auzul și spectacolul pentru a seduce publicul, făcîndu-l să se identifice cu anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și de cultură media, reluînd astfel distincția operată de Școala de la Frankfurt. Privind retrospectiv, pare mai profitabil să se ia în considerare forța și efectele conservatoare și de opoziție ale tuturor formelor de cultură. Se impune însă și respingerea distincției rigide între cultură "înaltă" și cea "comună", care a viciat poziția Școlii de la Frankfurt și teoria Screen, conform cărora efectele de emancipare pot aparține doar modernismului, în vreme ce toate celelalte forme de cultură populară sau de masă sînt evaluate ca simplă ideologie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
între domeniile studiilor culturale, de comunicare și de mass-media și subliniază relaționarea dintre cultura și mijloacele de comunicare în masă în constituirea culturii media, desființînd astfel materializarea distincției dintre "cultură" și "comunicare"27. De fapt, distincția dintre "cultură" și "comunicare", rigidă și arbitrară, ar trebui descompusă și analizată. Dacă prin "cultură" înțelegem artefactele culturii înalte, modul de viață al indivizilor, contextul comportamentelor umane sau orice altceva, atunci cultura este inseparabil legată de comunicare. Pentru a deveni un artefact social și, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fie, așadar, comunicațională prin însăși natura sa. Comunicarea, la rîndul său, este mediată de cultură, fiind modalitatea prin care cultura este diseminată, actualizată și eficientizată. Nu există comunicare fără cultură și nici cultură fără comunicare, astfel încît trasarea unei distincții rigide între ele și afirmarea faptului că una dintre ele este obiectul legitim al studiilor din cadrul respectivei discipline, în vreme ce cealaltă este direcționată spre o altă disciplină reprezintă un exemplu evident al miopiei și lipsei de eficiență a divizării academice arbitrare a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Sergentul Friday, interpretat de Jack Webb, a reprezentat modelul personalității morale, aspre, ascetice și autoritare, în vreme ce personajul Elliot Ness din The Untouchables (1959-63) jucat de Robert Stack era realmente de neatins și incoruptibil pentru femei și criminali. Ambii erau figuri rigide și autoritare, aparent lipsiți de viață personală și chiar de individualitate sau de trăsături de personalitate mai complexe. Polițistul din FBI (1965-1974) era, de asemenea, impersonal, lipsit de identitate personală, ca și cei din filmele anilor '50, precum Highway Patrol
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trădau imediat clasa socială din care provenea, profesiunea și statutul social 1. În societățile tradiționale, identitatea era în mod obișnuit stabilită prin naștere, căsătorie sau realizări, iar repertoriul de roluri era extrem de restrîns. Rolurile în funcție de sex erau în mod special rigide, iar munca și statutul social erau în mod puternic circumscrise de coduri sociale prestabilite și de un sistem strict de asumare a rolurilor. În epoca medievală, identitățile în Europa Occidentală erau extrem de limitate: existau reguli care dictau chiar articolele de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de asumare a rolurilor. În epoca medievală, identitățile în Europa Occidentală erau extrem de limitate: existau reguli care dictau chiar articolele de îmbrăcăminte pe care nu aveau voie să le poarte membrii altor clase sociale. Societățile moderne au eliminat aceste coduri rigide privitoare la modă și îmbrăcăminte, iar începînd cu 1700 au început să prolifereze schimbările în înfățișare și vestimentație datorate modei (Wilson, 1985). Deși piața capitalistă dicta faptul că numai anumite clase își puteau permite veșminte dintre cele mai scumpe ceea ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a suferit un proces de democratizare în acele țări care au traversat o revoluție democratică; în aceste condiții, oricine își putea permite anumite articole de îmbrăcăminte și de machiaj, le putea purta și expune privirilor după dorință (în vreme ce, înainte, legile rigide interziceau membrilor anumitor clase să se îmbrace și să arate asemenea elitelor conducătoare; Ewen și Ewen, 1982; Ewen, 1988). Epoca modernă a oferit, la rîndul său, noi posibilități de construire a identității personale. Societățile moderne au dat indivizilor posibilitatea să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
XX-lea, îmbrăcămintea și cosmeticele au început să fie prescrise de modă, iar piețele au început să se deschidă spre consumul de masă în această direcție (Ewen și Ewen, 1982; Ewen, 1988). Cu toate acestea, codurile au rămas încă destul de rigide pentru anumite clase sau regiuni. Documente cinematografice din Statele Unite ale anilor '50, prezentate în documentarul din anul 1982 al postului de televiziune ABC "Heroes of the Rock" ("Eroi ai rockului") ca și alte surse, prezentau părinții, profesorii și alți arbitri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că orice merge și că imaginea proprie poate fi construită din materialele oferite de cultură. Modul în care Madona a utilizat moda, în exces, apărînd în cele mai extravagante și outre costumații posibile sugerează că moda nu este un cod rigid sau un set de reguli căruia individul trebuie să i se conformeze, ci un domeniu al imaginației și creativității în care fiecare își poate construi imaginea pe care și-o dorește. Evident, această conexiune între imagine, modă și identitate propusă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întreprinde, Huntington descoperă patru dimensiuni de-a lungul cărora se pot situa instituțiile și care pot ajuta la determinarea gradului de instituționalizare. El susține că instituțiile trebuie să fie evaluate mai curând după gradul în care sunt "adaptabile", iar nu "rigide"; "complexe", iar nu "simple"; "autonome", iar nu "subordonate"; "coerente", iar nu "dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe Huntington, ar trebui să concluzionăm că cel mai înalt grad posibil de instituționalizare se găsește întotdeauna la extremele polare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
marcantă pe cât pare. De fapt, noțiunea de "mișcare" cuprinde o dublă realitate, aceea a unuia sau mai multor grupuri centrale și aceea a ariei mai largi a sprijinului. Grupurile centrale din aceste mișcări pot avea forme de organizare mai puțin rigide, mai puțin birocratice și întrucâtva mai deschise decât grupurile de interes "convenționale", dar lucrurile nu stau neapărat astfel. În orice caz, aceste entități centrale trebuie măcar să aibă o oarecare organizare, deoarece altfel mișcarea își pierde forța. În același timp, grupurile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
încorporează reguli fundamentale. Totuși, în practică, rigiditatea constituțională poate deveni în multe cazuri un impediment serios, în timp ce în alte cazuri poate fi nefolositoare. Acolo unde evoluția politică s-a realizat treptat, ca în Marea Britanie, constituția nu are nevoie să fie rigidă. Situația este paradoxală: acolo unde constituția ar putea fi rigidă deoarece există o presiune limitată asupra normelor și chiar a prevederilor sale de detaliu, este puțin probabil ca ea să fie rigidă, deoarece nu este nevoie să fie astfel; unde
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în multe cazuri un impediment serios, în timp ce în alte cazuri poate fi nefolositoare. Acolo unde evoluția politică s-a realizat treptat, ca în Marea Britanie, constituția nu are nevoie să fie rigidă. Situația este paradoxală: acolo unde constituția ar putea fi rigidă deoarece există o presiune limitată asupra normelor și chiar a prevederilor sale de detaliu, este puțin probabil ca ea să fie rigidă, deoarece nu este nevoie să fie astfel; unde, dimpotrivă, constituția este contestată de segmente ale societății care nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în Marea Britanie, constituția nu are nevoie să fie rigidă. Situația este paradoxală: acolo unde constituția ar putea fi rigidă deoarece există o presiune limitată asupra normelor și chiar a prevederilor sale de detaliu, este puțin probabil ca ea să fie rigidă, deoarece nu este nevoie să fie astfel; unde, dimpotrivă, constituția este contestată de segmente ale societății care nu sunt de acord cu normele pe care le reprezintă, constituția este rigidă. Acest fapt poate spori gradul de opoziție față de prevederile constituționale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]