4,067 matches
-
revine NUP-istei lui Cocoș, căreia, pentru a-i tempera zelul pentru turism și construcții de apartamente, îi recomandăm să citească atent „Groapa” lui Eugen Barbu, să vadă ce-a pățit gagica lui Bozoncea. Și, ca să vedeți că nu mă roade grija de ce-o să facă și cum o s-o dreagă Ileana Cocoșului, mă voi întoarce la alegerile prezidențiale, fie și numai pentru ca să nu se zică că lumea uită repede, și pe această uitare mizează partidele și politicienii. Într-adevăr, în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lipsă de numerar la nivel de stat a fost însoțită permanent de o politică păguboasă a cheltuirii resurselor și așa limitate. S-a spus, am spus, s-a văzut, că perioada dificilă pe care o parcurgem, criza asta sâcâitoare care roade în toate sectoarele, nu se datorează supraproducției, fiindcă noi nu putem fi într-o asemenea situație, este o criză atipică, determinată de consumul resurselor (cheltuirea banilor în mod irațional) care este însoțită peste tot și în tot locul de hoție
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
răspuns chiar așa: „Păi, tocmai aici e aici, să faci fără talent ce-am făcut eu ... că, cu talent, face oricine”. Și ca să știe toată lumea că nu-i supărat pe domnul Duică, a proferat să insulte o maimuță de circ, „roasă-n dos”/ Ce-ar semăna cu domnul Duică/ De-ar fi oleacă mai frumos”, punând capac la toată tărășenia. Nici nu a apucat mortul să se răcească de tot că, o altă categorie de băgăreți, i-au socotit averea și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
formulă de geometrie la un microfon. Elevii ascultă concentrați, deși este aproape ora 10 noaptea. Atunci când domnul Arulselvan pune o Întrebare, elevii se grăbesc să răspundă În cor. Când profesorul propune o problemă, ei Își Îngroapă fețele În caiete, Își rod capetele creioanelor, nerăbdători să termine Înaintea celorlalți colegi. Astfel de clase intensive sunt ceva obișnuit pentru liceenii din India, care speră să prindă un loc la una dintre facultățile de inginerie de aici, din Chennai... Atunci când se Întorc acasă, cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
muncă brută. Nu aveai nevoie decât de un masterat În administrație și afaceri (MBA) și de o ofertă publică primară (IPO) ori de un contract NBA și erai aranjat pe viață. Cui Îi trebuia educație? Cine avea nevoie să-și roadă coatele pe băncile școlii pentru o diplomă de inginer? Dar În timp ce noi admiram Pământul plat pe care l-am creat, o mulțime de oameni din India, China și Europa de Est erau extrem de ocupați gândindu-se cum să profite de pe urma acestui fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Șef de Unitate a Frăției de Cruce am încredințat-o prin bună înțelegere lui Marin Naidim. Ne sfătuiam însă în toate împreună. Vara lui 1940 s-a caracterizat printr-o mare tensiune politică. Carol al II-lea lovise democrația românească roasă pe dinăuntru de viermele corupției și lașității; cu ajutorul scursorilor politice instituise dictatura regală. Evreii aveau o regină în țara românească, pe Elena Lupescu-Wolf, amanta lui Carol, și lucrau pe față în toate compartimentele statului: de la marea industrie, prin Auschnit, până la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
doua zi am fost puși în lanțuri, legați câte doi, eu cu Marin Naidim, Vlăgea cu Vârlan, Breslașu cu Constantinescu, iar seminaristul Pintilie singur în lanț - pe el Dumnezeu îl iubea mai mult, pregătindu-l pentru preoție; nouă, celorlalți, ne rodea lanțul un picior, lui amândouă. Făceam cunoștință cu această „bijuterie” și cu recunoștința „oficială” pentru „merite” care nu se văd cu ochii lumii acestui veac. La Curtea marțială ne-au dus în convoi, vreo sută de oameni și mulți militari
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vieții ea n-are nici o vină și-aici e înțelesul lucrării de mister; ci lutu-acesta negru în floarea mea-i lumină și-n fructul meu lumina ia chip de giuvaer!... Și, iată, gându-acuma, smarald este în faptă; împodobit de roadă sunt darnic vistier!... Eu, rostul meu, de-acuma, l-am împlinit în viață. Am ridicat spre ceruri, din lut, a mea făptură... Și lupta care-am dat-o e-atâta de măreață că-n fibra mea subțire nu-i nici un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un hohot de râs care l-a însoțit pe Rozin pe tot coridorul, milițienii neputându-se nici ei stăpâni. Mă gândeam la cuvintele Mântuitorului: „Nu vă adunați comori pe pământ..., ci adunați-vă comori în Ceruri, unde moliile nu le rod, rugina nu le strică și unde furii nu le fură. Acolo unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră”. Era un prilej pe care Dumnezeu i-l oferise lui Rozin, ca măcar aici să-și arate dragostea și mila
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la mormânt. Acolo le voi răspunde! Te Deum Ca bobul din spic Te-ai copt, Cuvântule, în Holda Neamului... Și așteptăm doar ziua-hotărâtă plinirilor, Plinirii-n Veșnicie!... Ne bucurăm când secera-i aproape și ne plecăm cu spicul greu de roadă pe mâna îndemânatică și bună a Îngerului rânduit s-adune - din cele patru margini ale lumii - în Jitnița Stăpânului doar grâul! Prescură vrem să fim! Belșug de dar, pe Masa Sfântă a „Punerii-înainte” frângerii ne dăm! O, Sfântă Liturghie! „Ale
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Rosina și-a scos singură un pahar, și-a turnat puțin vin, și s-a așezat la masă în fața mea. Eram încă țeapăn de furie și tulburat de propria-mi frică. Dar acum că-mi astâmpărasem un pic foamea, mă rodea un grăunte de curiozitate în legătură cu strania apariție a Rosinei. În orice caz, cum puteam scăpa de Rosina, din moment ce refuza să plece? Era mai înțelept s-o îmblânzesc, și s-o conving să plece de bunăvoie. Am început s-o privesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aș iubi-o acum, numai dacă... Dar aveam încă o suficientă doză de prudență pentru a continua să gândesc. Am recapitulat mărturiile și nu aveam aproape nici o îndoială asupra a ceea ce dovedeau. Hartley mă iubea și de multă vreme o rodea regretul de a mă fi pierdut. Cum ar fi putut să fie altfel? Pe soțul ei nu-l iubea. Cum ar fi putut să-l iubească? Moralicește, era lipsit de orice distincție; în omul ăsta nu exista urmă de spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
niciodată mai mult de câteva secunde. Pe vremuri mă întrebam dacă nu cumva se droghează (mulți dintre cei care au lucrat în Orient o fac), dar e posibil să fi fost vorba doar de o simplă plictiseală. Ce mă mai rodea în copilărie gândul dacă nu cumva îl plictisesc pe James! — Dar nu-ți lipsește zarva teatrului? După câte țin minte, tu n-ai avut niciodată vreun hobby. Ce faci toată ziua? Zugrăvești casa? Se spune că asta fac pensionarii. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu iuțeală și cu oarecare îngrijorare dacă mă mai aflam, după cum speram, în raza vizuală a lui Titus, de pe stânca lui înaltă. Am aruncat o privire fugitivă în jur. Nu eram. Ben purta niște pantaloni negri din catifea reiată, complet roși la genunchi, cumpărați, probabil, la Magazinul Pescarilor și o cămașă albă. Nici un fel de jachetă, deși dimineața era încă destul de răcoroasă. Se îmbrăcase oare atât de sumar ca să mă asigure că nu e înarmat, sau ca să fie pregătit de luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
s-ar fi simțit îndemnat să mă lase singur cu Lizzie. Părea că nici nu mai dorește să stea de vorbă cu mine. S-ar fi zis că își prelungește șederea dintr-un motiv al lui propriu. Intuiam că îl rodea moartea lui Titus și că se învinuia singur, așa cum mă învinuiam și eu, că nu fusese mai grijuliu cu privire la isprăvile băiatului. Eu evitam acum stâncile și marea, dar James colinda întruna aceleași locuri, urcându-se pe „muntele“ meu, adăstând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mi-ați dat zece ani de închisoare, mi-ați luat tot ce-am muncit timp de cinci ani de căsnicie, tot ce am realizat, mi-ați lăsat fetițele pe drumuri, nu mi-am putut exercita meseria pentru care mi-am ros coatele pe băncile școlii 14 ani, ce mai vreți de la mine? N-am făcut destulă pedeapsă pentru o farfurie de mâncare pe care i-am dat-o fratelui meu? Nu v-o fost destul? N-am mai putut rezista, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
l-am trimes la Văcărești? Că îl făceam eu bine aici. Zic: Acuma tot atâta. Nu m-am putut înțelege cu el, nu m-o ascutat... Și l-o’ dus la Văcărești. Și o venit toamna, culesul porumbului. Toată ziua rodeam mălai ca porcii. Lumea flămândă, n-o fost mâncare... Mălaiul mucegăit o trebuit să-l deie la porcii din colonie, da’ ăla nu l-o’ mâncat, și dintr-ăla mălai ne-o făcut nouă mămăligă... și cum l-o dat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la domnu’ plutonier Bubi, și spune-i să vie pân-aici. Era unu’ Ferszedi, pe care l-am cunoscut... ăla am auzit că încă n-o fost tare rău. Mai era încă un ungur la care-i ziceam către el Roade Molai. Că zicea că: Dacă faci ceva te bag la izolare și rozi molai acolo. Mi se pare că pe ăla îl chema Seredoi. Și-apoi mai era Istrate. Și o mai fost încă, da’ am auzit că ăștia o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ferszedi, pe care l-am cunoscut... ăla am auzit că încă n-o fost tare rău. Mai era încă un ungur la care-i ziceam către el Roade Molai. Că zicea că: Dacă faci ceva te bag la izolare și rozi molai acolo. Mi se pare că pe ăla îl chema Seredoi. Și-apoi mai era Istrate. Și o mai fost încă, da’ am auzit că ăștia o murit amândoi, frații Șomlea. Aiștea o fost foarte răi, amândoi... Aiștea tare rău
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
67. Elias Rahela, născută la data de 10 ianuarie 1964 în Sfântă Elenă, județul Caras Severin, România, fiica lui Iosif și Ecaterina, cu domiciliul actual în Republică Federastiva Cehă și Slovaca, Pivovarska, Ubytovna Chebm, str. Wolkerova nr. 31. 68. Elias Rozi Rujenca, născută la data de 24 octombrie 1971 în Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ventel și Maria, cu domiciliul actual în Republică Fedyerativa Cehă și Slovaca, Liba, str.Hranicarska nr. 232. 69. Hruza Elisabeta, născută la data de
HOTĂRÂRE nr. 533 din 4 septembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137159_a_138488]
-
județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Lazăr și Ștefania, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit, Feldgasse 31/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, str. Ștefan cel Mare nr. 32, sc. A, ap. 5, județul Bistrița-Năsăud. 102. Ros Florentina, născută la 16 noiembrie 1968 în localitatea Caianu Mic, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Cretă Gavril și Dora, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit, Feldgasse 31/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, str. Ștefan
HOTĂRÂRE nr. 415 din 25 aprilie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
și colectarea lemnului), alte vătămări (incendii, poluare etc.). Identificarea acestora se face după caracteristicile proprii fiecărei vătămări. De exemplu, coaja dislocata de pe arbori de către urs lasă să se vadă urmele ghearelor, cea roasa de animale mari poartă amprentele dinților, frunzele roase de insecte defoliatoare au un contur specific etc. Intensitatea vătămării se stabilește pentru fiecare arbore prin aproximări vizuale ale gravitații acesteia, raportand-o la scară cu următoarele clase: 0 - fără vătămare; 1 - vătămare slabă; 2 - vătămare mijlocie; 3 - vătămare puternică
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
1976 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Helju Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 70569 Stuttgart, Am Schattwald 14A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Buia nr. 3, ap. 37, județul Sibiu. 37. Ros Iacob, născut la 4 septembrie 1970 în localitatea Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Anchidim și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Lannerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, Str. Eroilor nr. 6A, județul Bistrița-Năsăud
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
născut la 4 septembrie 1970 în localitatea Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Anchidim și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Lannerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, Str. Eroilor nr. 6A, județul Bistrița-Năsăud. 38. Ros Rodica, născută la 11 ianuarie 1972 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Ros Avram și Mariuca, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Lannerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, Str. Eroilor nr. 6A, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Ruxandra 19. Niculica Constantin 20. Onica Georgeta 21. Pandrea Alexandra 22. Pencea Paula 23. Plaveti Niculae 24. Popescu I. Dimitrie 25. Popescu Elizeu Adriana 26. Popescu Iuliana 27. Popescu Lucia 28. Popescu Zenovia-Mariana 29. Rădoi Rozalia 30. Român Maria 31. Ros Viorel 32. Stanciu Anisoara 33. Stancu Luana 34. Șerbănescu Cristide-Maria Magdalena-Sofia 35. Tătulescu Valentina 36. Teodorescu Georgeta 37. Teodorescu Margareta 38. Toaca Dorica 39. Tudorache Constantă 40. Vasilescu Stela 41. Vâlcu Maria 42. Vitelaru Paul 43. Zarafiu Ilie 8. Curtea
DECRET nr. 107 din 28 iunie 1993 privind numirea în funcţie a unor judecători şi procurori la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146511_a_147840]