6,936 matches
-
De asta nu sunt sigur. Cred că voi avea nevoie de peste o sută de mii. Funcționarii mei spun că ne vor fi de trebuință cam șaizeci de mii de oameni în fiecare zi, timp de trei luni, numai pentru a săpa șanțurile interioare și exterioare. Kazumasa rămase tăcut. Îl cuprinse deprimarea, în timp ce reflecta la marea deosebire dintre acel proiect și castelele de la Okazaki și Hamamatsu, în propria lui provincie. Însă urma oare Hideyoshi să fie într-adevăr capabil de a aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
zi Hideyoshi. Ia să aruncăm noi o privire. Când sosi, oamenii însărcinați cu proiectul începură să-i explice tot ceea ce se realizase până în acel moment. Mlaștina de la Naniwa era astupată cu pământ, iar pe toată lungimea și lățimea ei se săpau deja canale. Pe șantierul pentru Cetatea începeau deja să apară dughenele improvizate ale negustorilor. Privind spre mare, la portul Sakai și gura Râului Yasuji, se vedeau sute de corăbii aducând pietre, cu pânzele umflate aproape atingându-li-se între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o parte sau alta era, cu siguranță, imposibil. N-am putut face nici măcar o baie, de când am plecat din Osaka. Azi vreau să mă spăl și eu odată. Lui Hideyoshi i se pregăti imediat o baie în aer liber. După ce săpară o groapă în pământ, pajii săi o căptușiră cu hârtii uleiate. Umplând groapa cu apă, înroșiră apoi în foc o bucată de fier vechi și o aruncară în apă pentru a o încălzi. În sfârșit, așternură în jurul gropii scânduri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a zis: "Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri." $12 1. Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde. "Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri și a plecat din țară. 2. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să ia de la ei din roadele viei. 3. Vierii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
sutaș că a murit, a dăruit lui Iosif trupul. 46. Și Iosif a cumpărat o pînză subțire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfășurat în pînza de in, și L-a pus într-un mormînt săpat în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră la ușa mormîntului. 47. Maria Magdalina și Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau. $16 1. După ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov, și Salome, au cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
poate uita că arăta ca o umbră zdrobită de menghina anchetelor și a zidurilor reci și, mai ales, nu uită că, privindu-se în oglindă, zărește propria imagine ca pe o persoană străină cu obrajii brăzdați cu șanțuri și cicatrici săpate de sarea plânsului, ca o adevărată hartă a durerii. Și din infernul pușcăriei, cu chinuri suferite și orori îndurate, își amintește și de un strop de omenie a unui gardian care-i oferă o ramură de liliac înflorit pe care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de Creator, am și multe, multe amintiri care nu-mi dau pace, chiar dacă pe unii posibili cititori i-ar deranja acest lucru. 12 martie 2007. E zi de luni, început de săptămână. După ce cu două zile în urmă mi-am săpat și aranjat grădina de flori - ca la carte - m-am bucurat de zambilele albastre și de narcisele galbene, care și-au făcut apariția, răspândind parfumul pătrunzător, cu mulțumirea omului care se simte sănătos fizic și într-o bună, chiar foarte
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
groapă pentru la iarnă. Dincolo de vorbe, se putea ghici gândul: “Măcar pentru iarna asta, că... cine știe dacă oi mai apuca-o și pe cealaltă?...” “Ai s-o apuci, iubite părinte” - i-am răspuns eu în gând. Am început să sap. Bătrânul culegea cartofii și-i punea într-o coșarcă. Dar, după scurtă vreme, s-a îndreptat de șale, privind la mine cu oarecare jenă. --Părinte, stai liniștit. Eu am să sap o bucată, am să culeg cartofii și am să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
i-am răspuns eu în gând. Am început să sap. Bătrânul culegea cartofii și-i punea într-o coșarcă. Dar, după scurtă vreme, s-a îndreptat de șale, privind la mine cu oarecare jenă. --Părinte, stai liniștit. Eu am să sap o bucată, am să culeg cartofii și am să-i duc unde trebuie, iar sfinția ta să-i alegi pe cei buni de pus pentru iarnă. Călugărul a privit la mine cu oarecare fereală și a dat din cap într-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe chip, încât călugărul a remarcat: --Te văd nedumerit. Ai vreo întrebare? --Păi, drum la deal înțeleg, dar drum la vale?... --Aveam un gând, fiule. --Aștept să-l spui, sfințite. --Te-aș ruga ca astăzi după amiază să mă ajuți să sap grădina din poiană, că poate la primăvară oi mai semăna ceva... --Mai încape vorbă părinte?... Am pornit spre chilii. De această dată, mi s-a părut că pașii bătrânului sunt făcuți cu mai mulă nevoință, iar răsuflarea îi este, mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ajuns în grădina din poiană. Cu gesturi încete și moi, bătrânul a descuiat lacătul de la portiță. -Hai să vedem dacă sculerle sunt în bună stare și ascuțite - m-a îndemnat el. L-am urmat în magazie. Toate cele trebuincioase pentru săpat erau în cea mai desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar un hârleț și o sapă. Eu am să sap și sfinția ta are să mărunțească bolovanii... Bătrânul a privit la mine cu întrebarea pe chip: “Adică eu nu mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sunt în bună stare și ascuțite - m-a îndemnat el. L-am urmat în magazie. Toate cele trebuincioase pentru săpat erau în cea mai desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar un hârleț și o sapă. Eu am să sap și sfinția ta are să mărunțească bolovanii... Bătrânul a privit la mine cu întrebarea pe chip: “Adică eu nu mai sunt în stare să sap?” “Asta nu-i treabă pentru sfinția ta. Lasă-mă pe mine!” i-am răspuns eu din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar un hârleț și o sapă. Eu am să sap și sfinția ta are să mărunțească bolovanii... Bătrânul a privit la mine cu întrebarea pe chip: “Adică eu nu mai sunt în stare să sap?” “Asta nu-i treabă pentru sfinția ta. Lasă-mă pe mine!” i-am răspuns eu din priviri. Lucram amândoi cu spor. La un moment dat, bătrânul a făcut remarca: --Bolovanii nu trebuie mărunțiți prea mult, fiindcă peste iarnă zăpada își
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sfântului Ioan; Tăierea capului Sfântului Ioan de către un slujitor, iar altul ține tipsia; Înmormântarea Sfântului Ioan - în scenă este o construcție mare cu etaje, iar Sfântul Ioan este mort pe pământ; Prima aflare a capului Sfântului Ioan, într-un mormânt săpat de doi călugări cu sapele; A doua aflare a capului Sfântului Ioan - într-un mormânt înconjurat de mai multe persoane. Prin mulțimea personajelor, realismul și expresivitatea acestora, dar și prin bogăția cadrului arhitectonic, peisagistic și colorit variat aceste scene sunt
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
povestea-i lungă...Dar cum nu ne fugărește nimeni, am să ți-o spun: Cică unul din străbunii lui Gligorașco era fântânar. Sigur că numele lui nu era Moarte. Îl chema altfel - nu-mi amintesc acum. Povestea e că el săpa o fântână...Cum-necum, deodată o bucată de mal se rupe și cade peste el, astupându-l! Cel care îl ajuta la treabă a strigat după ajutor. Au venit sătenii și până la urmă l-au scos, dar...Dar omul nu mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu pământul rezultat de la săpare. Au cerut să le fie transmisă o indicație prețioasă, în această problemă spinoasă. După îndelungi calcule, încununate de o matură chibzuință, consilierii prezidențiali de atunci, demni înaintași ai celor de azi, au indicat ca să se sape o groapă mare, în care să se pună pământul rezultat de la săparea metroului. Și totuși metroul nu s-a mai construit, fiindcă după ce săpaseră marea groapă, rezultase parcă și mai mult pământ. Au încercat ei să-l pună în altă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
matură chibzuință, consilierii prezidențiali de atunci, demni înaintași ai celor de azi, au indicat ca să se sape o groapă mare, în care să se pună pământul rezultat de la săparea metroului. Și totuși metroul nu s-a mai construit, fiindcă după ce săpaseră marea groapă, rezultase parcă și mai mult pământ. Au încercat ei să-l pună în altă groapă, pe care o săpaseră și mai largă, însă iar aveau probleme cu pământul rezultat. Unii dintre ei, cum ar fi Diaconescu de la OTV
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care să se pună pământul rezultat de la săparea metroului. Și totuși metroul nu s-a mai construit, fiindcă după ce săpaseră marea groapă, rezultase parcă și mai mult pământ. Au încercat ei să-l pună în altă groapă, pe care o săpaseră și mai largă, însă iar aveau probleme cu pământul rezultat. Unii dintre ei, cum ar fi Diaconescu de la OTV, au săpat până au ajuns la București, unde nu au mai avut nevoie să sape, deoarece întregul oraș era doar o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
groapă, rezultase parcă și mai mult pământ. Au încercat ei să-l pună în altă groapă, pe care o săpaseră și mai largă, însă iar aveau probleme cu pământul rezultat. Unii dintre ei, cum ar fi Diaconescu de la OTV, au săpat până au ajuns la București, unde nu au mai avut nevoie să sape, deoarece întregul oraș era doar o mare de gropi, în care bucureștenii, dau de când se știu. Poate nu mi aminteam acest episod despre „Epoca de aur”, dacă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în altă groapă, pe care o săpaseră și mai largă, însă iar aveau probleme cu pământul rezultat. Unii dintre ei, cum ar fi Diaconescu de la OTV, au săpat până au ajuns la București, unde nu au mai avut nevoie să sape, deoarece întregul oraș era doar o mare de gropi, în care bucureștenii, dau de când se știu. Poate nu mi aminteam acest episod despre „Epoca de aur”, dacă Epoca de varză tocată, pe care o traversăm acum, nu ar prezenta unele
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
înaintează la Ministerului Culturii, urmând ca în secolele viitoare, specialiștii de la Minister să dea sau nu acceptul, pentru continuarea lucrărilor la parcare. Adică în felul cesta, am putea să-i punem cruce parcării. Peste vreo zece secole, alți arheologi vor săpa și vor da peste niște muncitori citind Click și Libertatea, adevărate urme ale civilizației postdecembriste. Dar se pare că nu este cazul. Și așa ziarele scriu că arheologii au foarte mult de lucru, fiindcă sub drumul roman de la Sarmisegetuza a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
semn că aștepta de prea mult timp pe cineva. Mă opream adeseori lângă gardul din bețe de floarea soarelui, ca să îi zăresc chipul de bătrână, înfășurat în hainele-i cernite, lungi până în pământ, și ca să mă mir de fața ei săpată în șanțuri adânci de riduri ce părea un adevărat labirint prin care mă pierdeam în lumea sufletului ei trist și răvășit, unde întâlneam oamenii ce probabil i-au trecut prin cale, foști tovarăși care stăteau și ei pe prispele lor
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
urât. Odihnește-te.Treacă cu noaptea, zicea mama, făcându-mi cruce. Noaprea trecea, dar venea alta și alta. Ziua, noi, copii satului, porneam tăcuți spre iaz și priveam înfiorați de departe lucruri pe care nu le înțelegeam.Un furnicar neobosit. Săpau, cărau pământul cu roabele sau cu căruțele, tăcuți ca zilele de post și veșnic adânciți în gânduri, priveau spre noi de sub frunțile brăzdate de riduri adânci și pline de boabe de sudoare. Trebuia să mărească matca râului, să construiască diguri
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de grijă. Moș Filip devenise un fel de bunic al nostru. Dormea la noi în una din camere. Când se întoarce la lucru de acasă (pentru mine „acasă” al moșului era tărâmul celălalt), ne aducea multe dulciuri. Când pleca la săpat, noi cotrobăiam după dulciuri și i le mâncam dând vina unii pe alții, spre disperarea tatălui meu care ne ținea discursuri despre demnitate. Seara ne adunam cu toții pe o rogojină în fața casei și eu stăteam veșnic în brațele lui mirosindu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mincinoase, răvașele de dragoste netrimise vreodată, pribegite clipe, ostatice în burți nedemne. Stanca Iubirea pentru el o durea mult. Se lăsa o clipă spre ea, ca o pâlpâire ușoară deasupra sufletului, doar atât încât să îi vadă cutele acelea, adânc săpate de o cuminte așteptare. Apoi, vanitos din fire, își lua răcoarea de pe tâmplele ei arzânde, îndreptându-și trupul zidit cu mare migală spre alte femei cărora le închina viața lui searbădă, cu acel "ceva" sălbatic în privirile languroase de cuceritor
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]