6,982 matches
-
și pentru că el și semenii lui au făcut lucruri cu cei din noi mult mai grave, luându-ne până și numele și înlocuindu-l cu pronunțarea unui simplu număr aritmetic. Am fost mai generoși, l-am numit, totuși «Ghetu’ om, săracu’!», un pseudonim, care la comuna Adam îl deslușesc până și vecinii din satele apropiate, dar nu o fac, ci evită... Eu am făcut evocarea mai cu seamă pentru ca lumea să înțeleagă și să aibă în vedere că vremurile despre care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai sus, scrise de Alexandru Mânăstireanu, se adeveresc spusele mele dintr-o încercare de cronică la cartea citată: „astăzi debutant în literatură, aștept de la consăteanul meu și alte lucrări literare, oferite nouă, pe măsura experienței sale de viață”. «Ghetu’ om, săracu’!» este un început. Îi mulțumesc. Ion N. Oprea, „Elanul”, Nr.64, iunie 2007 *** Acorduri pe strune de suflet Recent am primit de la profesorul și scriitorul Vasile Fetescu din Iași un prea frumos dar de suflet sub chip de carte cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la viața reală tot singură și tristă. Singurătatea mă doboară; e ca o boală grea (pag. 248). Repetă obsedant: „Viața mea e doar o iluzie, un vis continuu. Ce s-a ales de mine? Tot ce am să dau la săraci și la biserică, așa cum mă sfătuiesc preoții. Viața e o luptă dintre hiene, se dă din coate, se strigă, se urlă ca să poți supraviețui...simt că nu mai exist ca ființă umană. Nicio lacrimă să mai curgă în urma mea! Am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de o oră. I-am oferit un exemplar cu autograf (puțin cam târziu) și mi-a mulțumit pentru gest. În ziua următoare, pe la ora 10, transcriu un articol pentru Iași după care încerc cristalizarea unui articol cu titlul „Ghetu’ om, săracu”, având ca prototip pe un odios specimen de turnător din perioada 1950-1952, când am lucrat la Căuești-Adam și când am fost în vizorul lui de turnător. Specimenul respectiv se numea Ion Manole și avea funcția de vice-președinte al Sfatului Comunal
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
aceeași vreme schimbătoare, nestatornică, însă călduroasă pentru luna în care ne aflăm. Din Iași primesc o scrisoare de la dl. Oprea, ca răspuns la scrisoarea mea de săptămâna trecută, când i-am trimis două articole. E foarte încântat de „Ghetu’ om săracu’ ”, dar e nemulțumit că nu i-am dat și numele acestui sinistru și odios personaj din vremuri de tristă aducere-aminte. Are însă și unele îndoieli despre caracterizarea făcută învățătorului Ștefan D. Baștă. Eu nu l-am avut ca învățător, ci
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
scoată de la naftalină, din anonimat și să-mi facă un locușor în posteritate. E un altruist în privința scrisului. Am constatat chiar lucrul acesta în articolul „Addenda la cartea Călător... prin vâltoarea vremii”, când domnia-sa prelucrând articolul meu „Ghetu’ om săracu’”, a adăugat o informație documentară privind denumirea codrului de la Fundeanu - vecin apropiat Căueștilor - drept „Codrul Ghenghea cum îi spun documentele arhivistice de la anul 7184 (1676) dintr-un catalog cu astfel de acte păstrat la Arhivele Statului. Dl. Oprea adaugă această
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în care au fost implicate echipe românești, plus unele emisiuni cu muzică bună. În jurul orei 20 primesc un telefon de la dl. Oprea. După discuții antrenante - ca de obicei -, mă anunță despre apariția în revista „Elanul” a articolului meu „Ghetu’ om săracu”. O oră mai târziu mă sună din Londra vecinul meu, Teodorescu, și soția lui, pentru ca, imediat, să mă sune din Paris Mariana. Am vorbit și cu nepotul Cosmin și prietenul nostru Gil Crăescu. O zi în care primesc telefon din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de Irimiia, vătavul de vieri. --Ia să auzim de unde până unde se ține de noi vătavul? --Asta o s-o aflăm din zapisul de la 7 iulie 1692 (7200) al Mariei Toderețoaia și a fiului ei Neculai, care vând “dumisale Agafii Vasilie săracului un loc de casă” care “iaste în Târgul Făinii, între Gligorașco staroste și-ntre Irimie vătavul... Și acest zapis s-au făcut denainte a mulți oameni buni și bătrâni. Și eu, preutul Misai, am scris zapisul să fie de mare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
toate onorurile din partea sultanului, Duca Vodă reușește să instaureze o guvernare a terorii în Moldova, teribilă prin consecințe. A pus dări multe, obligându-i și pe boieri și mănăstirile să plătească. Erau pline închisorile și de boieri, nu numai de săraci. Cronicarul a consemnat că toți se rugau ,,lui Dumnezeu să-i mântuiască de mânia lui, și-l blăstămau de la mic pă-n la mare pentru că i se desfrânase și i se lărgise mațele spre luatu<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ori, după cum mărturisesc cronicile. Dacă oamenii nu puteau să plătească, satul trebuia să plătească în locul lor. Cei care nu puteau plăti în nici un fel erau bătuți și aruncați în închisori ,,ce era pline închisorile de boieri și grosurile de cei săraci, de-i bate și-i căznie cu capeteli pen garduri, și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și murie prin grosuri. Și giupânească sărace încă, le lega la pușci și le închide la siimeni pentru bani”<footnote Ibidem, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ținând câteva spice și un coș. Pe fațadele laterale sunt câte 7 scene, din care 4 pe glafurile celor două ferestre, în total 14 scene. Pe latura de sud sunt următoarele scene de la vest la est: Pilda despre bogatul și săracul Lazăr, bogatul stă la masă, un tânăr servește. Lazăr stă la poartă, iar un câine îi linge rănile de pe picioare. Se arată apoi, moartea celor doi, ca la moartea dreptului și a păcătosului, Iona este aruncat din corabie în apă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
registrul de evidență a monahilor din cancelaria de la Horaița se spunea despre el că a dus o viață smerită și a avut o vedenie înainte de moarte. Unii părinți din Horaița spuneau despre el că avea darul înainte vederii, făcea milostenie săracilor, și că, în cei 20 de ani cât a fost egumen dormea pe un scaun, sprijinindu-și capul pe masă”<footnote Timotei Aioanei, Portrete în cuvinte, Editura Trinitas, Iași, 2007, p. 263 footnote>. În prima jumătate a secolului al XX
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
socotit și ni-am învoit de l-am dat danie la svînta besiarică la Sveti Neculaiu caria iaste făcută de Luca părcălabul de Chișinău care iaste pe Ulița din Afară”. Păi acestei biserici îi mai zice și Sfântul Nicolae cel Sărac. Dacă vrei s-o vezi, ai de mers oleacă, pentru că se află tocmai în celălalt capăt al uliței. Cam acolo de unde începe Hindichiul (șanțul) târgului. Chiar dacă nu mergem până acolo, sunt bucuros că m-am dumirit unde este acea biserică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în prizonierat, să lucreze ca salahor la construirea unei fabrici de avioane, pe undeva, prin Armenia. Povestea el, că la patru după amiază, suna clopotul și ei lăsau uneltele acolo unde erau în momentul acela, și plecau să se spele. Săracii români, se uitau cu jind peste gardul despărțitor, la prizonierii nemți, care aveau barăci cu apă caldă și cu tot dichisul, pe când ei nenorociții de români erau cazați ca vai de ei. Dar rușii procedau așa, fiindcă aveau mare nevoie
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu smerenie și cu deosebită evlavie duhovnicească, o sfântă ciomăgeală ereticului Arie. Punct. Celelalte chestii cu copiii, și alte povești cu daruri făcute fetelor de măritat, sunt doar hau-hau-ri pentru luat ochii proștilor, fiindcă numai Becali, de exemplu, a dăruit săracilor și bisericilor, mult mai mult decât acest sfânt. Numai că Becali dăruiește, fără a avea pretenția să fie trecut în rândul sfinților. Pentru noi românii, de vreo doi ani acest Sfânt Nicolaie, vine cu mare încrâncenare. Iată ce scriam anul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
se bucură cei mari, cățelușii de presă, știți dumneavoastră, e vorba de acele javre micuțe și păroase, care se tot încurcă printre picioarele comesenilor, pentru a primi și ei un os de la masa cu bucate, au prins glas și hămăie, săracii de ei, uitându-se pe furiș în lături dacă nu cumva, în loc de os primesc un șut, fix în locul de unde începe coada. Uite de exemplu, un pupincurist, atât de eficient în demersul său încât a fost cadorisit cu postul de consul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
întreprinse, am ajuns ca să fim originali chiar și în materie de haiducie. Astfel haiducia românească modernă, este profesată exclusiv de către stat, care ia sub amenințarea iataganului numit lege sau Ordonanță de urgență, tot ce se mai poate lua de la cei săraci, pentru a da la cei bogați. Pentru aceasta, Băsescu a și început să viseze, cum în viitor i se vor înălța statui, ode și cântece de vitejie. Dorește să intre în istorie, ca haiduc al crizei, care, de unul singur
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
zor, în cazanele de ciorbă caldă pentru nevoiașii acestei țări? Nu ați văzut așa ceva, ci doar popi cu burta umflată, de stă să le crape anteriul și cu mâna veșnic întinsă. O fi vreo boală popească, așa că ar trebui miluiți săracii de ei, că or fi trecut prin grele chinuri, de au ajuns așa. Ca niște oameni grijulii, ce sunt cu aproapele lor, au și ei oamenii lor de cifre, care muncesc de zor la mărirea tarifelor la înmormântări, botezuri și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
serie de campanii importante, în perioada 1976 1987, sabotând sistematic regimul comunist, prin introducerea în țară a unor materiale prohibite cum ar fi blugi, cafea, țigări Kent și alte alea. Din sabotajul acesta, în mod concertat, a obținut și el, săracul vreun milion de dolari, sumă cu care l-a apucat revoluția din 1989. Detașat ca șef al Agenției NAVROM din Anvers Belgia (1987 1989), Traian Băsescu, a făcut ceea ce știa mai bine, turnarea colegilor și exploatarea funcției în favoarea buzunarului propriu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
păsărilor... călătorite din săli parlamentare... Unde aruncăm pisica moartă? De când alde Osama bin Laden le-a înfipt un 11 septembrie, de le-a ajuns până-n măduva oaselor, americanii au redescoperit binefacerile salutare și reconfortante ale suflării în iaurt. Și suflă săracii, de li se desprind bojocii de coaste, însă cu toate acestea tot o mai pățesc, așa dacă nu săptămânal, măcar lunar ca să trăiască iar câte o mică alertă binladinistă. Conu Iancu Caragiale cred că la americani se gândea, când a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și mai nuanțată: „Era om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte. Știa limba turcească, cea grecească și cea românească, pe toți îi odihnea în tot chipul, mai ales el era milostiv cât se poate față de robi, de săraci, de mănăstiri, de biserici, de preoții de acolo și străini, așa încât orice om se miră cum în locuri ca acestea s-a putut găsi unul cu astfel de fire, mărinimoasă și foarte înțelept și foarte drept în judecățile lui... Era
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie dator mitropolitul... a ave purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoințe asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade... și pentru ucenicii de la amândoao școlile, cei carii să vor sili cu învățătura și vor fi săraci lipsiți de cele trebuincioase încăși să aibă de grijă mitropolitul a-i ocroti și a-i chivernisi... pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană pentru ca să nu să lasă învățătura dintru acea pricină”. Asta îi faptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de cheltuială... pentru tămâie și pentru untdelemn în candele... Și iarăși vecinii din cele două sate să nu plătească nici o dare... numai să aibă ei a da odată pe an, când va ieși haraciul împărătesc,... să dea ca și alți săraci din țara noastră. Și iarăși dăm... zece sălașe de țigani” La aceeași dată, vodă cere slujbașilor săi să nu ia dări de la „Doaă cârșme mari de aicea din târgu, a svintei mănăstiri a Bârnovii, ce iaste pomana noastră... Și am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnească demnă de toată lauda - cea din 24 iunie 1758 (7266) a lui Scarlat Grigorie Ghica voievod! Sunt numai urechi, părinte. „Am socotit de lipsa unui lucru... trebuincios țării aceștiia,... adică a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... Pentru care lucru, viind înaintea noastră cucernicul... Iosaf egumenul de la Sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, ce acmu de nou iaste zidită din temelie în târgul Iașii, ne-au arătat un hrisov de danie... de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al țării aceștiia, la acestu orașu și scaun domnescu ce păr-acum încă nu s-au căutat a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... S-au socotit și s-au pus la cale, ca să să facă spital la mănăstirea nouă, ce din nou s-au zidit aici în orașul Iașilor, a sfântului ierarh Spiridon... Și acest lucru bun
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]