4,384 matches
-
vom exemplifica în următoarele secțiuni ale cărții) și principiul ritualizării, ce poate fi explicat prin apelul la teoria lui Goffman (apud Bayon & Mignot, 2000, p. 268), care diferențiază ritualurile "de acces" (marcă a apropierii sau a distanțării, de exemplu, prin salut) de ritualurile "de confirmare" (a imaginii de sine și a manierei de raportare la interlocutor de exemplu, prin folosirea unui apelativ care individualizează funcția sau profesia interlocutorului: "Domnule Decan", "Domnule profesor"), de cele "de reparare" (actualizate atunci când relația de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemplu, scuzele sau formule de tipul "nu te supăra, dar.../ sper să nu te superi dacă-ți spun că..."), respectiv de ritualurile "cotidiene" (concretizare a normei sociale actualizate în comunicarea interpersonală de exemplu, maniera adulților cunoscuți de a se saluta, salutul copil adult, gestul de deschidere a ușii pentru a intra primul interlocutorul dintr-o anumită situație de comunicare etc.). Interesante, în acest joc al ritualurilor comunicative, sunt și elementele de specificitate pe care le aduc situații de comunicare contextualizate diferit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumită situație de comunicare etc.). Interesante, în acest joc al ritualurilor comunicative, sunt și elementele de specificitate pe care le aduc situații de comunicare contextualizate diferit; vezi, de exemplu, anumite perechi de replici 9 subsumate, în comunicarea interpersonală: (1) ritualului salutului, de tipul: bună dimineața bună dimineața, la revedere pa/pa-pa (în contexte obișnuite, neutre, de comunicare oficială, curentă sau familiară), Să trăiți! Să trăiți! (în context profesional militar), Sărut mâna! Doamne-ajută! (în context profesional religios/teologic), La mulți ani! La
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru anumite grupuri (ecusoane, pixuri, mape etc.) tonalitate caldă marcarea atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a empatiei față de acesta Îți stă foarte bine așa! Cum ți-a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumit reper "mâine va fi întâlnirea... mâine, joi" sau concepte care vor constitui baza dezvoltării ulterioare a mesajului științific: "pronumele ține locul unui nume; pro-nume = în loc de nume..."); (b) acumulări în planul informației (vezi, de exemplu, în comunicarea curentă, debutul prin salut și dezvoltarea ulterioară a discuției, despre cele întâmplate pe parcursul zilei, despre planurile pentru săptămâna în curs etc.; sau în comunicarea didactică captarea atenției, anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale, secvențe urmate de dirijarea învățării, implicând transmiterea graduală de noi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel 9.2.); discurs interactiv etc.; * structura întrebare răspuns feedback, a unor "strategii participative", respectiv unele "strategii de feedback din partea profesorului" (Pontefract & Hardman, 2005, p. 93, 97); * "perechi corelative" de tipul: "salut salut", "întrebare răspuns", "invitație accept", "scuze acceptare a acestora", "evaluare acord/dezacord" etc. (Rymes, 2008, p. 55); * "vorbirea exploratorie" (McVittie, 2004, p. 502); * tehnici de "construire a identității de rol" (Cohen, 2008, p. 84), de raportare a locutorului la ceilalți prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ludwig din Wan Chai, centrul Hong Kong-ului. Aici ne-a întâmpinat patronul cu o sală ornată sărbătorește în stil specific, cu accesorii de carnaval, cu o mulțime de baloane colorate, cu jocuri de lumini și cu fețele zâmbitoare însoțite de salutul și urările de petrecere plăcută ale personalului. Ne-am simțit excelent printre germani, englezi, filipinezi, chinezi veniți cu tot cu copii să prindă fericiți trecerea dintre ani. Atmosfera de sărbătoare a fost întreținută de muzică plină de antren interpretată de o mică
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
susținut-o în mai 1976, însă întâmplările povestite au avut importanța lor, căci mi-au întârziat susținerea tezei cu cel puțin trei ani. După încetarea colaborării ca doctorand cu profesorul Tutovan, ani în șir acesta nu mi-a răspuns la salut. Nu mică mi-a fost mirarea când, după un timp de la confirmarea titlului de doctor, întâlnindu-mă cu profesorul Tutovan acesta m-a oprit și mi-a spus următoarele cuvinte: ”Toma, m-am interesat. Am stat de vorbă cu profesorul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
mare consum de energie și timp, să ajungă la liman. Am fost surprins, dar și bucuros de modul cum s-a comportat profesorul Tutovan după ce m-a felicitat. Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, mi-a răspuns întotdeauna la salut și mai mult, am avut dese prilejuri de a discuta absolut normal probleme științifice, dar și de viață. Poate, în sinea lui a gândit că, la un anumit moment, nu a avut cea mai bună rezolvare a unei probleme. Cunosc
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
ce le are. Ea se arată plină de interes pentru locuitorii Țării Românești. Mai trebuie oare altceva pentru a îndemna provinciile aparținând turcilor să se puie sub ocrotirea ei ?...” Următoarele extracte sunt luate din memoriile și rapoartele adresate Comitetului de Salut Public de către C. Stamati, întâiul agent francez acreditat în țările noastre: „De când pacea de la Kainargi, precum și cea de la Șiștov, între Poarta Otomană și cabinetele din St. Petersburg și din Viena, au atras o nouă linie de graniță între stăpânirea turcească
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și amenințările, speranța și teama, asuprește pe inferiorii săi în putere, înșeală pe sămeni, corupe pe superiori și încearcă să facă Europa întreagă, mirată de îndrăzneala lui, cofăptașa proiectelor sale infame...” Iată acum un extract din raportul ce Comitetul de Salut Public puse să i se facă asupra memoriilor lui Stamati: Dar el înfățișează națiunea grecească sub alt raport, mai conform politicii noastre, când vorbește de seducțiunile întrebuințate de Rusia, pentru a ațâța această națiune împotriva stăpânilor săi și spre a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
le impune cu tărie (uneori coercitiv) conștiinței indivizilor prin "formule" stilizate. Unui observator din afară aceste "formule" pot să îi apară ca avînd o funcționalitate și o valoare îndoielnică, sau chiar nici una. Dacă cineva ar întreba ce utilitate poate avea salutul răstit, sacadat "Să trăiți dom-nu-le comandant" însoțit de o ținută corespunzătoare a corpului (pas cadențat, trupul drept, burta suptă, privirea înainte etc.), nu va găsi nici un răspuns. Dacă ar face însă efortul mental de demontare a acestor ritualuri și de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Se face prea târziu pentru tine. Hai s-o lăsăm pe mâine, iubire. Sau când poți tu. Hai. Te pup tare-tare. Ai grijă. (Bărbatul ia telefonul de la ureche, apasă o tastă. Stă. Apasă altă tastă. Duce telefonul la ureche. Așteaptă.) Salut, moșule. Mare rugăminte. Mi-ai adus tu niște vitamine acum vreo lună sau așa. Da, alea. Foarte OK. Mai fă-mi rost de o cutie. Sau două. Și încă ceva. Prezervativele alea supersubțiri. Alea de nici nu le simți. De unde
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pe colo. Mă adâncesc în admirația țesăturii decolorate și învechite de vreme. La un moment dat simt că cineva mă privește fix. Ridic privirea. O doamnă cu batic se uită la mine cu o expresie miloasă. Îi zâmbesc. Apoi o salut din cap și-mi văd mai departe de treaba mea. Trec vreo zece secunde. Doamna cu batic e tot acolo. O simt. Mă privește în continuare. Ridic din nou privirea și constat că expresia de pe chipul doamnei s-a îmbogățit
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Pare chel de-a binelea, pentru că e tuns foarte scurt, iar pe cap mai are doar niște urme de puf gălbui. Roxana pare mai slabă decât e în realitate. Lui Paul îi râd ochii. Când ne-ntâlnim, formula lui de salut e banală, nici măcar nu mi-o amintesc. În schimb, întotdeauna aștept să aud felul lui de a spune la revedere. Bucurii. Un singur cuvânt. Îl spune simplu, nimeni n-ar putea să-l imite. Dimineața, dacă mă-ntâlnesc cu el
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cheamă locul ăsta în care am ajuns. Mirano. Am văzut eu o tăbliță mai devreme. Mirano. Stăm, mâncăm, scuipăm coji. Dintr-un copac se aude căzând o frunză. Mână de fier Sună telefonul. Mă ridic din pat și răspund. Alo. Salut. Raluca Hagiu la telefon. Nu știu cine e Raluca Hagiu. Așa că-i explic Ralucăi Hagiu că nu prea știu cine e. Sunt redactor-șef la Unica. Scrii tu un material pentru noi, o dată pe lună. Îi cer scuze Ralucăi Hagiu că-s
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
vița de vie furtunul și uda cu nesaț pământul până făcea băltoace și pe trotuar; trecătorii grăbiți executând adevărate acrobații prin aer să le ocolească cu bine. Unii aruncau priviri încruntate, el n-avea însă timp să răspundă nici la saluturile cunoscuților, ca om respectat ce era pentru munca pe care o făcea și o făcea totdeauna dezinteresat, cu zâmbetul pe buze. Tot udând și săpând mici rigole prin care apa se strecura la rădăcinile plantelor aici, arătăm că domnul A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
familiei acestuia și celorlalți colaboratori. Această masă era dovada că toate româncele stabilite în Cipru prin căsătoriile mixte din perioada comunismului reveniseră la sentimente mai elastice, comunicau între ele, erau chiar bune colege, spre satisfacția soților lor. În cuvântul de salut, de bun venit în "inima Ciprului" cum erau considerați munții Trodos, vorbitorii-gazde, pentru noi, afirmau că noul ambasador a adus nu numai pacea dintre ei, ci și o altă atmosferă în relațiile lor cu ambasada, "care ne va permite să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
românesc pe aeroportul din Larnaka, împreună cu demnitarul cipriot, eram la scara aeronavei din care cobora Petre Roman. Le-am făcut cunoștință, ei și au dat mâna și împreună ne-am deplasat spre salonul oficial. Acolo, cei doi demnitari au rostit saluturile protocolare, după care au fost evocate perspectivele relațiilor bilaterale. În timpul convorbiri în trei, opiniile mele erau susținute de Președinția Ciprului, dar neglijată de Petre Roman. Îi recunoșteam stilul său cribdos, răutatea lui față de persoana mea, în repetate rânduri, după scena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
delimitării dintre cele două comunități, păzită de forțele ONU și de forțele de poliție greco-cipriote și turco-cipriote. Trebuie să subliniez că nu am fost pus în situația de a mă legitima și nu a trebuit decât să răspund cu un salut normal la modul foarte politicos în care se onora fanionul românesc și la atenția firească pentru persoana aflată în autoturismul oficial. Imediat ce trecurăm în teritoriul turco-cipriot, o mașină din partea domnului Denktaș se postă în fața autoturismului nostru și ne conduse până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cele mai dragi amintiri ale mele este o montare istorică a operei Samson și Dalila la Teatro San Carlo din Napoli, cu tatăl meu, tenorul Mario del Monaco și cu doamna Cortez! O mare artistă și o femeie splendidă! O salut cu prețuire. giancarlo del monaco, regizor O ador pe marea Viorica Cortez. Pe când nu intrasem încă în lumea operei, eram fascinat de spectacolele sale de Carmen, de frumusețea și bravura sa. Eu sunt genovez, iar ea a cântat la Genova
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de„dragi” îi mai erau copii, în special când plângeau și nu-l lăsau să doarmă. Cred că i-ar fi dat la căldărari pe două cazane de aramă pentru făcut rachiu,dar pentru asta, noi,copii, nu aveam alt salut decât sărut mâna, pentru ambii părinți. Nu exista să le răspundem obraznic,să comentăm negativ sfaturile lor,sau să spunem că nu facem. I-am auzit de multe ori pe copii și chiar pe adolescenți spunându-le părinților și bunicilor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu cunoșteau nimic din specificul activității unui militar, care trebuia să umble în majoritatea timpului, cu pistolul asupra lui. Să revin la subiectul de bază, spuneam că la nivelul ministerului s-a constatat mari deficiențe în comportamentul ca militar, inclusiv salutul,dar în special în mânuirea armamentului din dotare, cât și folosirea lui unde și când nu trebuie. Am avut mai multe cadre, care s-au împușcat, pentru unele motive bizare, care nu merită amintite,doar ca lipsă de educație și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
omul activ, dinamic, care a lucrat toată viața, iar acum a rămas liber fără obligații, însă cel harnic și priceput, găsește preocupări suficiente, numai să vrea. Vorbesc unii invidioși, că foștii militari sunt supărați că nu mai sunt onorați cu salutul de "să trăiți", nu mai pot da ordine, nu-l mai bagă nimeni în seamă, dar nu au dreptate. Cei care au fost respectați ca militari și au respectat oamenii, se bucură de respect și pe stradă,sau oriunde se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de desfășurare, în care cerea guvernarea 140. Între vorbitori s-au numărat fruntași din conducerea centrală a partidului: Al. Vasilescu-Valjean, Petre Dragomirescu, C.C. Giurescu, Istrate Micescu, Grigore Nandriș, care a vorbit în numele organizației din Bucovina, Constantin Toma, care a prezentat salutul organizațiilor din Moldova și Ion Mateiu, care a vorbit în numele organizațiilor din Ardeal. Se făcea simțită o nouă tendință în organizare, aceea de a constitui organe de conducere supra-județene, pe regiuni istorice. Cu ocazia unei noi întruniri în culoarea de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]