130,724 matches
-
-ntrece în cânt pițigoiul. Albinele zboară prin vie; Pe-un ram o gutuie pufoasă Se-ntoarce spre soare, iar mie Îmi pare că viața-i frumoasă. Sub pomi, pe-o bucată de scară Fasolea se-ntinde uscată; E toamnă și satul în seară I-o filă de basm, fermecată ! Bunicul mă cheamă și-mi pune În mână trei prune brumate, Iar soarele-n vie apune În boabele roz, parfumate. Referință Bibliografică: E TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
E TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378209_a_379538]
-
intențiile lui, că magazinul e doar la câteva case distanță și putea să meargă și pe jos că doar nu e olog, slavă Domnului!) A profitat de ocazie că nu era soțul meu acasă, că-l văzuse trecând către centru satului, și a început să-mi zică: că mă are în vizor de mult timp, că-i place despre persoana mea atrăgătoare, că sunt o femeie frumoasă din toate punctele de vedere, că îi e imposibil să se abțină a păcătui
SFINTE DOMNULE EPISCOPE (INSPIRATĂ DINTR-O SESIZARE REALĂ) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378193_a_379522]
-
-i zică, nici soțul meu nu a înțeles, dar de atunci și până azi nici pe mine nu m-a mai sunat și nici nu m-a mai chemat să-i fac frecție ... la picior. Am mai auzit eu prin sat pe mai multe femei tinere și credincioase că părintele Adonis le bagă pe sub patrafir și le mântuiește... de păcate și ele se simte foarte bine și atunci și dup-aia, fapt care mă... miră. De aceea eu consider că trebuie
SFINTE DOMNULE EPISCOPE (INSPIRATĂ DINTR-O SESIZARE REALĂ) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378193_a_379522]
-
nu mă ia în seamă, Îmi lasă sufletul acasă! Mă tot visez dormind în crâng, Lângă fântâna cu găleată, Unde mormintele își plâng Istoria demult uitată! Când obosesc de drum nebun, Când forța nu mai are forță, Mă întorc în satul meu, cel bun, Să îmi aprind o nouă torță! Mă întorc acasă de- Înălțare, Când bate toaca-n satul meu Și simt, din binecuvântare, Că mă înalț, prin EL, și eu! Referință Bibliografică: Mă întorc acasă de Înălțare! / Virginia Vini
MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLŢARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378229_a_379558]
-
Unde mormintele își plâng Istoria demult uitată! Când obosesc de drum nebun, Când forța nu mai are forță, Mă întorc în satul meu, cel bun, Să îmi aprind o nouă torță! Mă întorc acasă de- Înălțare, Când bate toaca-n satul meu Și simt, din binecuvântare, Că mă înalț, prin EL, și eu! Referință Bibliografică: Mă întorc acasă de Înălțare! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia
MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLŢARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378229_a_379558]
-
și sunt totuși specializați. Nu merg după așa-zisului principiu: ” nu știu să fac mare lucru, dar mă descurc..”. Nu doresc să se țină un spațiu blocat, doar din dorința aflării în ”descurcăreală”. Sunt multe de făcut chiar și la satele ce aparțin de noi. În 4 ani de mandat am încercat să dau din mine tot ce s-a putut: am încercat să susțin anumite pasiuni, sportul, apoi nu știu dacă știți avem doi instructori care fac balet cu copilașii
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
din România. De ce oare în unele zone ale țării reporterii nu au găsit nici urme ale cumplitelor dezastre naturale provocate de vitregiile naturii sau ale omului care a defrișat pădurile? Este adevărat că reporterii au găsit șantiere în care întregul sat, nu pompierii, armata și primarii, reconstruia casele avariate. Oare acei oameni năpăstuiți nu aveau gură să se plângă de ineficiența partidului tocmai ales, nu aveau cârciumi în care să-și înece amarul unei conduceri prost alese? Ei bine, acești oameni
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
de epigrame și texte umoristice, conferiri de diplome și distincții, o expoziție de fotografie umoristică, momente de muzică folk și populară, dansuri populare, alte momente umoristice, vizite la Băile Daco-Romane din Geoagiu Băi, la Casa memorială “Ion Budai Deleanu” din satul Cigmău, jud. Hunedoara și la Muzeul memorial “Aurel Vlaicu” din localitatea hundoreană cu același nume. Organizatorii evenimentului au fost scriitorul Claudiu-Nicolae Șimonați și eruditul om de cultură Aurel Dîncșorean, sprijiniți de autoritățile locale ale orașului Geoagiu. La 15 august, de
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
nu a observat nicio iluminare pe chipul copiilor. Atunci a insistat: - Sau poate că seamănă cu piticul din basmul... Aceeași neclintire pe fețele copiilor. Tăcere din partea ei și a copiilor, când, Dică a spus: - Domnișoară Iulia, noi nu avem în sat pitici și vrăjitori. Nu știm cum arată ăia. Mie mi se pare că cifra unu seamănă cu nea Mitică a lu’ Dore, că el are nasu’ mare și căciulă țuguiată! Au râs copiii, a râs mânzește și domnișoara Iulia. Nu
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
razi mustața lui nea Mitică? Nu-i mai ușor să-i pui mustață lui unu? - Nea Mitică se supără dacă cineva vrea să-i radă mustața! - Dacă află nea Mitică, să vedeți ce vă face! Biata domnișoară Iulia, venită în satul nostru de două săptămâni, de unde putea să știe cine este acest nea Mitică? S-a speriat de-a binelea. Te pomenești că individul acesta vine în clasă și mă repede: de ce vrei, cucoană să-mi razi mustața? Trebuia să-i
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
tăcut. Îi era teamă să mai spună ceva. Cine știe ce trăsnăi mai spuneau copiii? A continuat cu cifra cinci, dar hărmălaia copiilor nu s-a mai oprit. Nu știu de unde-i aduceau să defileze prin fața ei, roșie ca focul, toți amărâții satului: ciungi, cocoșați, șchiopi, cu urechi clăpăuge, burtoși cu picioarele târsâite pe pământ sau cu burta prin cer, grăsane cu siluete otova, o menajerie ciudată cu diferite comparații trăsnite, încât biata domnișoară Iulia își făcea cruce în gând de ce-i auzeau
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
tăblițe, a rămas uimită. Toți scriseseră cifrele și literele învățate fără greșeli. A râs cu hohote, spre uimirea copiilor. Probabil că și-o fi spus în gând: uite cum nea Mitică, baba Floarea, Gheorghe al lui Ciorap și toți locuitorii satului învățaseră copiii să rețină și să scrie așa de repede cifrele și literele. Mai bine decât personajele din basme, nevăzute de copii. A acceptat metoda, reușind să întipărească în drăgălașele căpșoare toate literele alfabetului și cifrele necesare operațiilor aritmetice. Imaginația
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
să scrie așa de repede cifrele și literele. Mai bine decât personajele din basme, nevăzute de copii. A acceptat metoda, reușind să întipărească în drăgălașele căpșoare toate literele alfabetului și cifrele necesare operațiilor aritmetice. Imaginația copiilor aducea în clasă tot satul, cu oamenii, vitele, orătăniile din curte. De fapt, tot universul copilăriei participa la învățarea fascinantelor semne care le deschideau magica poartă a cunoașterii. De aceea, la sfârșitul orelor, domnișoara Iulia ne zâmbea obosită: - Vă iubesc, copii! Nici nu știți cât
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
-vei-n pământ. Omului rău Ce țel avut-ai tu în viață, De ai făcut doar răutăți? Viața-i delicată ca o ață, Cum ai ajuns să ți-o trăiești! Dac-ai avut iubiți cu carul, Tu ai crezut, în sat, că ești vedetă, Acum ai terminat și capitala, tot localul Precis vei deveni atletă. Din epoci preistorice era stimat, Omul inteligent și învățat, Dar am ajuns în epoca această, Să fie admirată ființa cea mai proastă. Cu mii de locuri
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
că poți și tu să faci, dar vai! Nu vezi că e enormă diferență! Omul bun Omul care este bun, Știe totdeauna a-nțelege, Poate totdeauna-a ajuta Și pe prost, și pe nebun. Astăzi, toți de la oraș, cătun și sat S-au înscris la doctorat, Dar locurile libere tot nu s-au isprăvit, Astfel a ajuns să nu mai fie ceva deosebit. Când caută perechea orișicine Vrea cu averea cât mai mare, Să țină loc și de amor, de căldurică
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
suflare, sub o grindă de beton, (la un pas de ei zăceau nașii de botez ai soțului, Anisia și Ion Simu) între ruinele hotelului Victoria din București. Avea numai treizeci de ani (s-a născut pe 7 iunie 1947, în satul Dealu Roșu, comuna Alunu, județul Vâlcea, aflat la câțiva zeci de metri de granița cu județul Gorj, din părinții Maria și Victor Daju). Venise alături de soț, Gicu Simu, în București, (locuiau în satul Suseni din comuna Runcu, unde au fost
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
a născut pe 7 iunie 1947, în satul Dealu Roșu, comuna Alunu, județul Vâlcea, aflat la câțiva zeci de metri de granița cu județul Gorj, din părinții Maria și Victor Daju). Venise alături de soț, Gicu Simu, în București, (locuiau în satul Suseni din comuna Runcu, unde au fost și înmormântați) la Televiziunea Română, pentru înregistrări, și ca să imprime la Electrecord al treilea disc. Se cazaseră la un hotel situat între Palatul CEC și Magazinul Victoria, pe Calea Victoriei, și tocmai acea latură pe
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria Daju visase un roi de viespi năpustit asupra copilului. A încercat
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
roi de viespi năpustit asupra copilului. A încercat să îl izgonească întreaga noapte, cu baticul de pe cap, țesut cu modele înflorate. Abia într-un târziu, viespile au părăsait trupul în chinuri al Filofteei, zburând la turla bisericii aflate în marginea satului Alunu. Când s-a sfârșit visul de coșmar, mama Filofteei s-a trezit lac de sudoare, pe la orele trei dimineață, pe când pruncuța sugea netulburată la sânul ei. Tălmăcit de către bătrânele din sat ca o veste a necuratului, visul acesta a
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
Filofteei, zburând la turla bisericii aflate în marginea satului Alunu. Când s-a sfârșit visul de coșmar, mama Filofteei s-a trezit lac de sudoare, pe la orele trei dimineață, pe când pruncuța sugea netulburată la sânul ei. Tălmăcit de către bătrânele din sat ca o veste a necuratului, visul acesta a dat curs făptuirii unui ritual după care se tămâiază prin casă, prin curte, pe uliță, iar fata să poarte nume de sfântă. Unii au vrut Parascheva, alții Elena, Alții Maria, dar i
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
bocetca și cum plouăși cresc cimitire. Ca si cum pun cearăpe fruntea mea de copil.Plec,stând atât de alături,în același aer al camerei,trecând mut și aspruprin amândoi,hrănindu-ne deopotrivă... XVII. ÎNGER PUSTIIT (S-A STINS O BABĂ-N SAT), de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015. S-a stins o babă-n sat. Nimic fatal. Avea și ani destui, era schiloada, Mai bine că s-a dus; de la un timp Abia putea, săracă, să
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
același aer al camerei,trecând mut și aspruprin amândoi,hrănindu-ne deopotrivă... XVII. ÎNGER PUSTIIT (S-A STINS O BABĂ-N SAT), de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015. S-a stins o babă-n sat. Nimic fatal. Avea și ani destui, era schiloada, Mai bine că s-a dus; de la un timp Abia putea, săracă, să mai vadă. „Și-apoi, ce-i drept, a cam trăit destul; Și-a îngropat bărbatul și-un nepot, De parca
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
asta la vânzare Sau o păstrați și voi pentru nepoți?” „Da, o s-o vindem! N-are niciun rost”, Rosti de sub batic distinsa nora. „Noi suntem ocupați, mai mult de-o oră ... Citește mai mult S-a stins o babă-n sat. Nimic fatal.Avea și ani destui, era schiloada,Mai bine că s-a dus; de la un timpAbia putea, săracă, să mai vadă.„ Și-apoi, ce-i drept, a cam trăit destul;Și-a îngropat bărbatul și-un nepot,De parcă o
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
întinde la orizontală peste canapea. Pentru ce am venit aici!... Se apropie alegerile, cum stai?... XIII. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.12, de Eugen Lupu, publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep. 12 Maglavid Între Dunăre și sat este o fâșie de pământ lata de aproximativ trei kilometri la nivelul apei, inundabila, cu pădure pe unele locuri, mici lacuri pe alte locuri și cea mai mare parte teren argilos și nisipos pe care se dezvoltă o iarbă neinteresanta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
aflat la o înălțime de treizeci de metri deasupra apei și care nu mai coboară cât vezi cu ochii și mai departe , atât în lungul fluviului cât și dacă te îndepărtezi de el. Aici, incepand cu buza platoului, este așezat satul. Între sat și Dunăre, cam pe la jumătatea distanței, se află o movila de pământ sub forma unui trunchi de con cu baza mare având un diametru de cincizeci de metri și baza ... Citește mai mult RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUIEp. 12Maglavidîntre Dunăre și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]