7,856 matches
-
tovarășei Ana Pauker, publicat În Viața românească, sunt tot atâtea dovezi grăitoare ale creșterii vizibile de care dau dovadă studenții școlii. Roadele muncii lor se vor oglindi de altfel Într-o antologie care va apare În curând. Critica adusă de Scânteia prin articolul Când poetul se depărtează de viață, atrage atenția asupra acestei probleme. Absolvenții „Școlii de Literatură și Critică Literară” trebuie să Întărească frontul nostru cultural, să dea poporului muncitor opere bogate În idei, de un Înalt nivel calitativ, pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
seamă ale luptei pentru construirea socialismului și În special sectorul principal: lupta muncitorilor din industria grea. Unii dintre prozatorii care au dat lucrări valoroase, Întârzie lucrările noi. În poezie sunt cunoscute manifestările individualiste, criticate de organul Comitetului Central al partidului, Scânteia, pe asemenea nu au fost lichidate, cu totul, abaterile proletcultiste. În unele piese de teatru Întreaga bogăție a vieții de astăzi este sărăcită adesea de un conflict artificial neinteresant, dovedind insuficienta cunoaștere a realității. Tov. Novicov a arătat, de asemenea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literar, Cluj, nr. 5 (18), mai 13. Al. Horia - Discuții publice despre lucrările unor scriitori din Cluj. Ibidem, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. 14. xxx Când poetul se Îndepărtează de viață. Pe marginea unor poezii de tov. Maria Banuș În: Scânteia, nr. 2073, 29 iun. 15. În: Viața românească nr. 5, mai, 1951: Maria Banuș - Spunea odată Heineă „Spunea odată Heine: - L-aud parcă-i aici - «Din marca suferință Scot cântecele mici». Știa să râdă bine, Poetul suferinții, Știa să muște
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prospețimii care-și taie drum harnic - și te Împlinești În soarele arzând văpaie. Din tine va miji curând mlădiță tânără - și-mi pare că viața noastră, fremătând, te crește și te face floare”. Maria Banuș. - Când asasinii devin gentili. În: Scânteia, nr. 2115, 11 aug. xxx Cărți ce oglindesc o rodnică muncă. - Ibidem, nr. 2041, 18 mai. Mihail Novocov. - Un rod minunat al luptei partidului. În Flacăra.nr 18 (174), 5 mai 21. xxx Cărți apărute În cinstea aniversării Partidului. Două
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
24-31 mai 23. Ovid S.Crohmălniceanu. - Drum fără pulbere de Petru Dumitriu. Cronică literară, I-II. În: Contemporanul nr. 243-244 (22-23), l-8 iun. 24. Sergiu Fărcășan. - O carte a construcției socialiste. Romanul „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2197, 17 nov. Petru Dumitriu. - Întâlnire cu eroii. În: Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iul. Dumitru C.Micu. - Pentru Înlăturarea unor neajunsuri ale criticii noastre literare. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Laurențiu Tudor. - Câteva din problemele criticii literare la „Almanahul literar” din Cluj. Ibidem, nr. 8 (21), aug. 1951 În: Scânteia, nr. 1493, 2 aug. 1949 În: Scânteia nr. 1171, 15 iul. 1948 Sorin Toma. - Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. (I, IV). Ibidem, nr. 1013-1016, 5-10 ian. 1948 40. Al. Costin. - Pentru o Înaltă principialitate În literatură și artă. În: Flacăra
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neajunsuri ale criticii noastre literare. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Laurențiu Tudor. - Câteva din problemele criticii literare la „Almanahul literar” din Cluj. Ibidem, nr. 8 (21), aug. 1951 În: Scânteia, nr. 1493, 2 aug. 1949 În: Scânteia nr. 1171, 15 iul. 1948 Sorin Toma. - Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. (I, IV). Ibidem, nr. 1013-1016, 5-10 ian. 1948 40. Al. Costin. - Pentru o Înaltă principialitate În literatură și artă. În: Flacăra, nr. 21 (177), 24 mai 1951 41
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu se culce pe laurii primelor succese și În același timp a atras atenția criticii literare «să lichideze rămânerea În urmă față de Însăși dezvoltarea literaturii noastreă să sprijine cu toată dragostea noile talente ieșite din popor». Aceste lucruri le scria „Scânteia” acum un an, cu prilejul consfătuirii tinerilor scriitori. Fără Îndoială, de atunci frontul nostru literar a cucerit noi și mari victorii. Dar În ce privește critica noastră literară am câteva nedumeriri pe care le voi arăta deschis În rândurile ce urmează, pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
relații de dragoste, dovedesc existența unor rămășițe ale mentalității În legătură cu atitudinea față de natură, etc. Unde sunt criticii care să arate scriitorilor cum trebuie scrisă poezia bună despre dragostea nouă, despre natura În plină transformare a patriei noastre?! Ă) Prin glasul „Scânteii” partidul a arătat tovarășilor critici cum trebuie făcută o critică principială capabilă să Îndrume literatura noastră. Criticii noștri au În fața lor marele exemplu al criticii literare sovietice. Pe baza lucrării tov. Stalin „Cu privire la marxism În lingvistică” criticii sovietici au dezbătut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu trebuie să vorbească la fel ca toți oamenii? De ce atunci unii cronicari vorbesc păsărește? Ce Înseamnă de pildă că: «mari părți din această lucrare nu sunt propriu zis rotunjite epic» - cum scrie tov. Horia Bratu În cronica lui despre „Scântei În beznă” (Viața românească, nr. 12, 1950). Iar despre fraza Întrebuințată de A.G.Vaida criticul spune că «devine uneori abruptă și nepotrivită prin ritmul ei, pentru redarea unor sentimente mai variate». Cititorul Însă se Întreabă nedumerit: Ce Însemnează o frază
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure (Vioara roșie), Marcel Breslașu (Poeme pentru un ziar de perete), Mihail Sadoveanu (Păuna mică) ș.a. Paradigmei proletcultiste, copilăriei RS, Îi aparțin și numeroasele poezii despre contemporaneitate, publicate În: Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Viața românească, cum ar fi: lirica șantierului, susținută de Dan Deșliu, Nina Cassian, Victor Tulbure, Ion Potopin, Petru Vintilă, Eugen Jebeleanu, Sebastian Agnezia, Mihu Dragomir, Ioana Postelnicu, Elena Mătasă ș.a. sau poezia apologetică (conducător, eveniment politic sau social) scrisă de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Armistițiu, iar pentru realizarea acestui plan au beneficiat de sprijinul Comisiei Aliate, controlată de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste și înlocuirea lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare, care opuneau o rezistență
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și el în Târgșor în momentul încercărilor de „reeducare”, spune că le erau puse la dispoziție diverse cărți: Manifestul Comunist al lui Makarenko, opere pedagogice din Makarenko, Învierea lui Tolstoi sau Desculț a lui Zaharia Stancu, dar și oficiosul comunist Scânteia. Uneori, participarea la ședințe era obligatorie, dar adaugă și el că Burada era amuzant prin incultura sa4. După nereușita ședințelor publice, și-a intrat în rol Dumitru Ibănescu; la momentul respectiv, acesta avea 17 ani și îl cunoscuse pe Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dacă e să apreciem presa comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată punctuației (dincolo de folosirea limbii de lemn, practicarea minciunii, a dezinformării și manipulării). Dacă am citi integral numere din Scânteia, de la frontispiciu până la caseta redacțională, vom constata că textele sunt impecabile sub aspectul punctuației. Cauzele acestei performanțe trebuie căutate În faptul că În redacție existau stilizatori, fiecare articol fiind văzut de mai mulți redactori (cenzori) Înainte de a fi publicat. Invocăm
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
două situații care pot fi considerate sinonime cu plagiatul, care aparțin domeniului presei. Am constatat astfel un abuz În cazul ziarelor care și-au luat nume similare cu cele ale unor publicații apărute În diverse perioade. De pildă, Adevărul (fost Scânteia), se consideră seria a V-a a ziarului omonim, fondat În 1888 de Al.V. Beldiman, director fiind Constantin Mille. Adevărul este, după Universul, „ziarul cu cea mai Îndelungată apariție” (Hangiu, 1996, p. 8); prin urmare, această tradiție convenea fostei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se consideră seria a V-a a ziarului omonim, fondat În 1888 de Al.V. Beldiman, director fiind Constantin Mille. Adevărul este, după Universul, „ziarul cu cea mai Îndelungată apariție” (Hangiu, 1996, p. 8); prin urmare, această tradiție convenea fostei Scântei (pentru câteva numere, Scânteia poporului). De altfel, pentru a-și legitima o asemenea ascendență ilustră, ziarul a Împrumutat pentru câțiva ani chiar și frontispiciul primei serii a ziarului Adevărul. La fel stă situația În cazul cotidianului Ziua, despre care se
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
V-a a ziarului omonim, fondat În 1888 de Al.V. Beldiman, director fiind Constantin Mille. Adevărul este, după Universul, „ziarul cu cea mai Îndelungată apariție” (Hangiu, 1996, p. 8); prin urmare, această tradiție convenea fostei Scântei (pentru câteva numere, Scânteia poporului). De altfel, pentru a-și legitima o asemenea ascendență ilustră, ziarul a Împrumutat pentru câțiva ani chiar și frontispiciul primei serii a ziarului Adevărul. La fel stă situația În cazul cotidianului Ziua, despre care se spune, În frontispiciu, că
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În nr. 165 din 5 decembrie 1951, În Mesajul adresat lui Stalin de către participanții la Conferința Unională a Partizanilor Păcii din URSS, din cuvântul muncii dispăruse consoana n, astfel că apăruse expresia „mucii tovarășului Stalin” (Ficeac, 1999, p. 57). În Scânteia tineretului din 21 noiembrie 1950, În loc de „forței economice socialiste” a apărut „fostei economii socialiste”. În Sportul popular din 20 decembrie 1950, În loc de „CC al PMR” a apărut „Ca Ca al PMR”. În Scânteia din 19 octombrie 1950, propoziția „În țară
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
tovarășului Stalin” (Ficeac, 1999, p. 57). În Scânteia tineretului din 21 noiembrie 1950, În loc de „forței economice socialiste” a apărut „fostei economii socialiste”. În Sportul popular din 20 decembrie 1950, În loc de „CC al PMR” a apărut „Ca Ca al PMR”. În Scânteia din 19 octombrie 1950, propoziția „În țară se dezvoltă mișcarea de constituire a activelor cetățenești” a apărut cu următoarea greșeală: „În țară se revoltă mișcarea...”. Într-un articol din Frontul plugarilor, intitulat „Oamenii muncii din Capitală și-au exprimat voința
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrare dedicată manipulării prin fotografie În regimurile totalitare, va putea prezenta câteva „studii de caz” ale unor fotografii: cum era „alungit” Ceaușescu dacă avea o Întâlnire cu un șef de stat mai Înalt decât el; cum, Într-o fotografie din Scânteia cu o secvență de la ONU, Ceaușescu este și la pupitru, și În sală - o mică „scăpare” a celor care mistificau fotografiile etc.). • 2-3 slide-uri vor fi rezervate concluziilor lucrării, rezultatelor obținute etc. 5. Evaluarea lucrării de licență În evaluarea lucrării
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lumea întreagă ș1943ț” 367 73. Alexandrina Cantacuzino, „Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor”, Timpul din 21 aprilie 1944 369 74. „Proiect de revendicări speciale pentru femei propus de Comitetul Central al Partidului Comunist Român”, Scânteia, nr. 14, din 4 octombrie 1944 371 75. „Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franța”, Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969 374 76. „Constituirea Uniunii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
octombrie 1944 371 75. „Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franța”, Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969 374 76. „Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România”, Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945 378 77. „Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră”, Scânteia, nr. 197, din 13 aprilie 1945 381 78. Pasana Giosanu, „Congresul Mondial Feminin și Pacea”, Drumul femeii, nr. 7
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969 374 76. „Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România”, Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945 378 77. „Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră”, Scânteia, nr. 197, din 13 aprilie 1945 381 78. Pasana Giosanu, „Congresul Mondial Feminin și Pacea”, Drumul femeii, nr. 7, ianuarie 1946 383 79. Ella Negruzzi, „șApel electoralț Românce!”, Dreptatea, nr. 1, din 5 februarie 1946 386 80. Pșasanaț Gșiosanuț, „Congresul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a U.F.A.R.-ului”, Drumul femeii, anul II, nr. 10, aprilie 1946 391 82. „Federația Democrată a Femeilor din România”, Femeia muncitoare, seria a II-a, anul VII, 1 mai 1946 394 83. „Chemarea Federației Democrate a Femeilor din România”, Scânteia, nr. 545, din 10 iunie 1946 397 84. „Ella Negruzzi împiedicată să-și spună cuvântul sub regimul Ana șPauker-țGroza”, Dreptatea, nr. 140, din 1 august 1946 400 85. Nybe, „Colțul femeii. Femeia și alegerile”, Liberalul, nr. 175, din 11 septembrie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noiembrie 1944-noiembrie 1946)ț, Femeia muncitoare, anul II, octombrie-noiembrie 1947 419 92. Eugenia Rădăceanu, „3 ani de luptă pentru socialism”, Femeia muncitoare, nr. 21, ianuarie-februarie 1947 423 93. „Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. la Conferința pe țară a Uniunii”, Scânteia din 19 februarie 1948 426 94. Maria Rosetti, „Spre unirea tuturor femeilor democrate”, Almanahul femeii, 1948 431 95. Gabriela Bernachi, „Activitatea F.D.F.R. în anul care a trecut” ș1947ț, Almanahul femeii, 1948 434 Indice de nume 439 Sumartc "Sumar" Notă asupra
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]