4,125 matches
-
de a clarifica această problemă a literarității volumelor respective. Clarificată fiind această problemă, vom purcede la o mai profundă abordare a acestora, deoarece, așa cum am subliniat încă din Argument, nu o simplă și tehnicistă analiză a "caracterului lecturii"ori a "scriiturii" e obiectivul principal al demersului nostru, profunzimea operelor celor trei obligând la mai mult decât atât. Pentru coerența expunerii, însă, vom reaminti argumentele aduse în debutul lucrării în favoarea literarității cărții lui Frossard, atât pe cele de ordin general, cât și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
greu de înțeles și de acceptat. Dar mă refer strict la discursul teologic, la verbul său. Nichifor Crainic a fost, indiferent ce s-ar spune, un mare scriitor. In spațiul teologiei românești, nici nu cred că a fost egalat în privința scriiturii, chiar dacă el opera cu anumite categorii etno teologice care astăzi sunt revolute. A.S.: Pentru că v-am simțit deschis, vreau să vă fac o ultimă provocare. Preot fiind, v-ați gândit vreodată la faptul că monahul Nicolae De la Rohia ar putea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
expresia brută. E un punct de vedere. Pe de altă parte, dacă, să zicem, n-am ști că Jurnalul fericirii e scris din memorie, nu știu dacă ne-am da seama de acest lucru, pentru că toate secvențele creează impresia de scriitură imediată. În afară de anagramarea asta a cronologiei, secvențele luate în autenticitatea lor ne dau senzația că ceea ce e scris acolo chiar se întâmplă în acel moment. A.S. Alexandru Paleologu: "În 1972 mi-a adus manuscrisul Jurnalului fericirii. Până atunci eu îl
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
4. Pârvulescu, Ioana, "Einstein și Steinhardt", în România literară, nr. 6, 2002, p. 7. Pintea, Ioan, "Moștenirea Steinhardt", interviu realizat de Gavril Moldovan, în suplimentul României libere, 25 martie 2006, p. III. Razmoș, Florian, "Jurnalul fericirii: avataruri politice, metamorfoze ale scriiturii", în Observator cultural, nr. 48, 2006, pp. 12-13. Sabău, Adrian, "Dăruind vei dobândi sau între predică și eseu teologic", în Glasul Maramureșului, nr. 3031, 24 martie 2007, p. 7. Simuț, Ion, "N. Steinhardt îndrăgostit", în România literară, nr. 19, 2005
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și fals (pornind - în esență - de la premisa "evreii au adus comunismul") care l-a vizat și pe reputatul profesor de istorie a literaturii române. Acest reflector, care a dirijat un flux toxic și antisemit, a fost pus în serviciul unei scriituri nocive, lovind și în fiu - filosoful și influentul publicist Andrei Cornea - "judecat" prin prisma "vinilor" tatălui 3. Regăsim acest scenariu conspiraționist în procedeele aplicate în trecut atât de propaganda legionară, cât și de cea comunistă; din păcate, această practică de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aseamănă desenelor specifice galeților pictați din Azilian 5. Întrucât această civilizație derivă din Spania, reprezentările antropomorfe înscrise pe pereții de stâncă și cele de pe galeți trebuie să aibă semnificații asemănătoare. Au fost explicate ca simboluri faâice, ca elemente ale unei scriituri sau ca semne magice. Cea mai convingătoare pare comparația cu ciuring-uriaustraliene. Se știe că aceste obiecte rituale, cel mai adesea din piatră și ornate cu diverse desene geometrice, reprezintă corpul mistic al strămoșilor. Ciuring-urile. Sunt ascunse în peșteri sau îngropate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
concureze cu orice dispută pe o astfel de temă, în sensul fascinației pe care au capacitatea să o exercite. În consecință, abordarea noastră va fi, în principal, estetică, insistând asupra celor câtorva poeți care au propus o manieră originală de scriitură. Deși între membrii grupului de la Sibiu și cei care își leagă numele de revista Albatros, se pot descoperi destule asemănări, chiar dacă între ei a existat o distanțare mărturisită încă din epocă, studiul acesta îi va avea în centru doar pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al iubirii în aceeași măsură. Totul se aplatizează și aici, planurile se confundă, "un înger își desfrunzește din aripi albul arctic" e o construcție oximoronică, viață și pustietate alăturate, într-o demonstrație de pierdere în material a spiritului. Totul e scriitură, chiar și viața umană, nimic nu pare a avea suficientă consistență pentru a aspira la o existență de sine stătătoare, "amintindu-mi cum am fost un apostrof, o virgulă pe cer". Motivul trubadurului e folosit și aici, " Doamnă, aceasta e
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
alta. De la motivul luminii care se lichefiază și capătă consistență materială, aproape împietrind, dar care rămâne încă un semn pozitiv, în prima parte a strofei citate, la ancora cu dublu însemn se simte oscilarea interioară. Materia care se transformă în scriitură, are o proveniență ciudată, e "varul oaselor mele", luna se multiplică, devenind însemn al timpului și banalizându-se. Călătoria nefastă, ciudată revine și ea: "Sub Crucea Sudului peste cel mai mare existent poem/ ca o rochie de seară flutură plânsul iubitei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
descriptive, multe dintre ele formate dintr-un singur cuvânt, maximum două sunt oricum redimensionate, redefinite prin textul în sine, nimic nu rămâne atât de simplu precum pare. 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților Discutarea și rediscutarea modalităților de scriitură este un procedeu care-i apropie pe acești poeți de literatura postmodernistă. La Tonegaru, Alegorie generală pune în discuție, încă din titlu, o modalitate de contrucție a textului. Procedeul stilistic al alegoriei a fost destul de des utilizat, indiferent de epoca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și banal redă o stare de fapt a literaturii. Totul e fragil. Se propune o altă convenție literară. Poetul își asumă discursul atât timp cât reușește să-l convingă pe cititor că refuză să o facă. Pare paradoxal, dar e modalitatea de scriitură pe care Tonegaru încearcă să o breveteze. Atât timp cât reușește să creeze senzația de joc, de fals, de burlesc, de lume supusă carnavalescului, eul poetic pare să fie parte a universului creat. Hugo Friedrich afirma că poezia secolului al XX-lea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la modă, ci una de a găsi pentru poezia românească noi modalități expresive care să reflecte cât mai bine schimbările de percepție a literarului, schimbări datorate și contextului politic care nu mai lăsa loc pentru autoamăgire și impune indirect o scriitură a cărei principală trăsătură rămâne luciditatea. Marin Mincu este unul dintre criticii care a observat încercările de schimbare a paradigmei poetice realizate de reprezentanții generații Albatros și principalele modificări pe care aceștia le aduc modului de construcție a discursului poetic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru că odată cu debutul tinerilor scriitori în intervalul acesta, are loc și revenirea/ relansarea poeților aparținând generației "pierdute" (promoției "reformate" cum o numește Ulici). Pentru aceștia din urmă e un nou debut, pentru unii dintre ei se produc mutații la nivelul scriiturii, se adoptă câte ceva din elementele specifice noii generații sau se resimt influențe ale unui "spirit al epocii" fără ca acest fapt să-i ajute la integrarea lor în noua generație. În consecință e mult mai dificil de identificat elemente anticipative în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de cazuri. Atunci când totuși vom recurge la asemenea relaționări, ne vom folosi doar de textele apărute în preajma debutului (deceniul 5 pentru albatrosiști, deceniile 7 sau 8 pentru ceilalți) și vom viza, în principal, poeții care, datorită faptului că adoptaseră o scriitură lucidă, ironică, parodică, au fost considerați, de altfel, precursori ai postmodernilor din generația '80. Tabloul succesiunii generațiilor sau promoțiilor literare se prezintă, așa cum remarcau teoreticienii acestor concepte, ca o alternare a viziunilor poetice ("nepoții" își resping "părinții" și se revendică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
folosea ca mijloace de destructurare a textului literar fără o intenție explicită de a institui o nouă poetică, ci, mai degrabă, cu aceea de a distruge sfera literarului așa cum era înțeleasă până în acel moment. Poezia contemporană adoptă și ea o scriitură asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește modalitățile de refacere a autenticității exprimării poetice, însă finalitatea s-a schimbat. Scriitorii au acceptat limbajul cotidian (popular, argotic etc.) ca o condiție sine qua non a restabilirii punților de legătură dintre ficțiune și realitate. Realismul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a lăsa impresia de incomunicabilitate, deoarece cu cât o frază revine mai des, cu atât ea pare mai golită de semnificație ca și cum prin reluarea ei i s-ar șterge, i s-ar distruge sensul comun, nemairămânând decât o formă goală. Scriitura aceasta refuză să-și asume rolul de a semnifica impunându-i lectorului o atitudine participativă, aceea de a reconstitui lumea de dincolo de cuvintele devenite simple instrumente într-un joc literar: "și a bătut ceasul din turn/ și ei s-au
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1971, de discul cu vocea poetului, gravat pe vinil în 1966, așa nu știu unii, azi, de faptul că Bacovia apare într-un film: „George Bacovia - poemul de mîine”, un scurt-metraj bine făcut, operă a unui regizor și poet cu scriitură fină, calmă, Nicolae Cabel. După enunțarea succintă a principalelor teme bacoviene, filmul evocă mediul băcăuan, așa cum l au fixat ilustratele de la începutul secolului XX, evidențiază pasiunea lui Bacovia pentru desen și muzică, relevă existența banală, aproape anonimă, a poetului și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
după ce am primit scrisoarea de la dînsul, și că ar conține în filigran o replică. Nici vorbă de așa ceva! întîi, pentru că acel articol (un „pretext” de confesiune) e cu mult anterior scrisorii sale; al doilea, pentru că, ilizibilă pe anumite porțiuni, din cauza „scriiturii”, scrisoarea sa nu m-a impresionat întratît încît să mă provoace la replică. Am reușit doar să-i aproximez conținutul, nu și să-i sesizez subtilitățile. M-a ascultat zîmbind subțire, neîncrezător. Nu m-am oprit, ci am continuat. Dacă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Topîrceanu: „Plouă ca-n Parisul lui Verlaine...” Sau la I. Peltz, într-o proză de-a căruia am dat peste următoarea propoziție: „...Afară ningea egal ca într-o poveste rusească”. Versul din pagina lui Bacovia (o pagină cu exerciții de scriitură: scris drept, scris înclinat spre dreapta, înclinat spre stînga, buclat etc., și ornată cu o stea în cinci colțuri) nu apare în nici unul din poemele sale. Nu-s lămurit dacă pagina e din epoca Stanțelor burgheze, e de dinainte sau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
studii în domeniul jurnalismului literar" (www.ialjs.org). A ținut numeroase conferințe pe tema jurnalismului narativ/literar, publicând studii de specialitate în reviste precum Prose Studies, Genre, Points of Entry, Journal of Communication Inquiry sau Critical Studies in Mass Communication. Scriitura excelentă de care a dat dovadă într-o altă carte, dedicată vinului, Seasons of a Finger Lakes Winery (2011), i-a adus lui John C. Hartsock premiul I - "Gourmand Award", la Paris. Autorul este profesor la filiala din Cortland a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
superioare ale clădirilor. Wilson a lăsat punga să cadă, ducând cu ea doar propriul mesaj" (171). Analiza lui Boylan merită o examinare mai detaliată. În primul rând, punga "ducând cu ea doar propriul mesaj" este un indiciu clar al unei scriituri subiective: "propriul mesaj" al pungii nu este definit. Cu alte cuvinte, cu cât o scriitură este mai subiectivă, cu atât mai conștientă trebuie să fie de propriile limitări în impunerea unei concluzii "ce sugerează existența unor sentimente politice", spre deosebire de reporterul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
171). Analiza lui Boylan merită o examinare mai detaliată. În primul rând, punga "ducând cu ea doar propriul mesaj" este un indiciu clar al unei scriituri subiective: "propriul mesaj" al pungii nu este definit. Cu alte cuvinte, cu cât o scriitură este mai subiectivă, cu atât mai conștientă trebuie să fie de propriile limitări în impunerea unei concluzii "ce sugerează existența unor sentimente politice", spre deosebire de reporterul de la Times, a cărui subiectivitate se îndepărtează într-un grad mult mai mare de o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop ascuns, nici o cauză de susținut" (3). Acest comentariu reflectă intenția unui reportaj documentar descriptiv și nu instrumental, oricât de problematică ar fi subiectivitatea într-o scriitură ce se vrea neutră. În același an în care a apărut culegerea lui Anderson, Erskine Caldwell și-a publicat propriile impresii în urma unei călătorii prin țară, într-un volum numit Some American People. Caldwell își îndeamnă cititorii să evite monumentele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ve seen America" a devenit "forma predominantă de non-ficțiune" la sfârșitul anilor '30 (251). În ciuda atâtor eforturi de a scrie un jurnalism literar descriptiv, nici Anderson și nici Caldwell nu au reușit să evite în totalitate o abordare ideologică în scriitura lor. Stott îl acuză pe Caldwell de a fi oferit piatra filozofală cititorilor săi (242). În mod ironic, tocmai Caldwell își prevenea cititorii în Some American People să se ferească de piatra filozofală (9). Ceea ce au în comun Anderson și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de zece vieți și că a văzut moartea de mai multe ori decât ar fi crezut vreodată că o va vedea" (2, subliniere adăugată). Totuși mai târziu, simpla recunoaștere a faptului că nu poate ști toate lucrurile ce țin de scriitura sa - pe care Frus o numește "narațiune obiectivă estetizată" - îi conferă esteticii sale o subiectivitate pe care nu o poate nega: Ar fi imposibil să afli ce orori au rămas întipărite în mințile copiilor ce au supraviețuit" (90). Hersey recunoaște
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]