3,463 matches
-
estival asemenea unei ciuperci cu bulinuțe albe, simpatică, dar gata să-i otrăvească pe mâncători. Noroc că românii, arși de feluritele promiscuități televizate, au învățat că nu tot ce zboară pe ,aripi hertziene" este și comestibil; ba, tot mai des, scuipă îngrețoșați și ,trec" pe teve ,Animal Planet" unde ordinea și disciplina junglei li se pare mai literă de lege, fiindcă altfel cele mai multe mârâituri, cât ar fi ele de trufașe se transformă în schelălăituri jalnice... Acolo! Că la nooooi... Mă rog
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
peste oceane, zăpezi, pământuri de secetă și orezării: și nici o membrană-a auzului nu prinde zgomotul celor trei lucruri. Zgomotul soarelui care merge prin cer zgomotul ploii când vântu-o desprinde de nori și zgomotul sufletului dintr-un trup ce-l scuipă. Tu Un cuvânt e de-ajuns și îmi smulgi strigăte, mă vei atinge, va ieși repede sângele, mă vei privi, voi fi de îndată orb. Ești neliniște, capcană, încăierare, de-ndată ce respir. Dacă fac o rocadă ca să mă apăr
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
ai numit Ursu, ori c-ai fost instigator la crimă și asasinat. Important e ca atunci când împlinești o vârstă rotundă să ți se atârne în piept o medalie. E bine și așa. Măcar pentru ca, data viitoare, să aibă pe ce scuipa cei care te aplaudă astăzi.
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
mi s-a rupt sufletul am spus" (în "prima zi de subașezare"), "rulați cu zid cu tot tapiseria", "cine nu cunoaște drumul/ pune osul pe Doamne ajută/ nimeni nu se rătăcește/ de pe-o lume pe alta", "poporul e primăvăratec/ scuipă și se face că plouă". Folosirea exagerată a acestui procedeu întoarce limba în limbaj și banalitate: "cine fură azi un tun/ mîine fură procurorul/ cum să furi un procuror măi Gigea/ ca pe un vapor...", "dacă te-a văzut Dumnezeu
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
îmbogățit aceeași partitură sub Iliescu), Vadim știe la perfecție cât îi e îngăduit să îndrăznească. Rupând o bucățică rumenioară din voturi, el continuă să fie cel mai comod component al opoziției: un gură-mare ineficient, dispus să lingă acolo unde a scuipat (și invers) fără nici un tremur în glas și fără nici o cută pe frunte. Pentru astfel de personaje nu există nici onoare și nici bariere legale. Deși s-a emis o decizie judecătorească prin care pierdea dreptul de a-și edita
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
cineva a dat din mîini/ spărgînd mănușile de porțelan în care-l/ visați/ a dat și din picioare/ deșirînd ginsii de fonta/ în care-l turnaserăți/ (după acest ultim cuvînt/ simt nevoia să trag în piept/ puțin aer curat!)/ cineva/ scuipînd mîlul/ pe care i-l injectaserăți în plămîni,/ v-a murdărit/ prea cinstitele obrazuri" (Cineva). Uscăciunea catastrofica a unor asemenea versuri nu reprezintă decît o stare-limită, o conținuta disperare care dezvăluie orizontul valorilor descompuse. Ne aflăm într-o lume de-
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
a făcut așa ducînd că tarăncile mîna la gură și clătinînd din cap: "Ăăăă, ... vasăzică așa!" Era cum ai fi avut în față un ins al unei țări vestite prin purtările scandaloase ale cetățenilor ei, în care toți fură, insultă, scuipa pe orice și înjură totul. Despre vizita am mai scris. Repet doar tonul atît de sfios al lui Cioran, aerul sau prăfuit de fluture de noapte și cum și-a dat brusc drumul pe românește (condiția fusese să se vorbească
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
bucurie a depravării". O teribilă apăsare e resimțită fizic, nervii sunt încordați la maximum: "O sanie că un tăvălug, trasă de reni, / ți se suie în pat, / ți se așază pe piept cu toată greutatea, / te privește în ochi, iti scuipa în fața imaginile copilăriei / - clopoței, stridente spărgând auzul - îți ninge pe creier / / dormitoare de soldați nervii mei - mereu în alarmă". Pântecul protector al mamei e căutat într-o poezie cu vibrații de Duhovniceasca argheziana: În pântecul pântecului mamei mele m-aș
Vulnerant omnes, ultima necat by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17676_a_19001]
-
cu nădejde către el, voiau să ating fiara, botul negru al bestiei să-l sărut în gloria pierzaniei.(...) Eram doar un mercenar femeesc, dar știam îndeajuns, lacoma te vînam așa mort cum erai, vesmîntat în piele boțita, zgîrietor de icoane scuipate cu sfiiciune" (Un anotimp în Rimbaud). Paradigmă cristica astfel tratată înfățișează o pistă a deplețiunii, a golirii de sens pozitiv. În măsura în care poetul consacrat propune un artificiu estetic în raport cu naturalul ontologic al lumii, aci ambiția distrugătoare tinde a acredita ideea artificiului
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
ordinele și ce e de neînțeles, cănd jandarmii aveau de executat o manevră atât de simplă?! Să ne imaginăm că în fața lor nu se află o gloata de mineri, ci un dușman al țării. Cine ar mai fi ascultat explicațiile scuipate printre dinți ale noului ministru de interne? E tragic că abia instalat în funcție el și-a luat drept model pe cei care au cedat Capitala în 1916 și pe cei care, în 1940, au admis, fără să tragă măcar
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
care-a publicat fragmente din ceea ce el numește un 'atac pe Internet împotriva Armatei' califică documentul 'pe cât de incendiar, pe atât de dubios'. De ce 'incendiar' ' se înțelege la simpla lui lectură. Dar de ce 'dubios'? Chiar nu pricep de ce adevărul trebuie scuipat în față cu atâta virulență. Am trecut cu toții ' partea bărbătească a nației ' prin instituția armatei, iar astăzi se întâmplă să avem 'sub arme'' cum poetic-belicos se spune ' copii, nepoți, verișori sau vecini. Grozăviile care ne ajung la urechi sunt floare
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
nu este de mirare că unii nu l-au putut suporta. Un șofer care Încercase să evadeze din acel infern a fost prins, legat de un stâlp și toate brigăzile au fost obligate să treacă prin fața lui pentru a-l scuipă. A fost ținut la stâlpul infamiei fără apă și hrana până a murit În chinuri Îngrozitoare. Profesorul Simionescu de la Facultatea de Medicină din București, fost ministru În guvernul Cuza-Goga, nemaiputând suporta umilințele și bătăile pe care le Încasa zilnic de la
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
Își mângâia brațele cu lumânări aprinse, dansa desculță pe rugul arzând și îl răscolea cu mâinile goale, se așeza pe fier încins și fumegând, se îmbăia în flăcări, făcea gargară cu ulei fierbinte, înghițea foc, mesteca cărbuni încinși și îi scuipa preschimbați în lire sterline... Și la sfârșitul acestor spectacole arzătoare, își arăta trupul intact, cu pielea de culoarea zăpezii, și primea ovații. - Sunt trucuri -spuneau cusurgiii. Ea nu spunea nimic.
31 MAI. INCOMBUSTIBILA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295884_a_297213]
-
luna fiindcă ești singur și răul pe care l-ai făcut te ma- ci- nă poate că sunt ultima creatură din lume -îi spun - care se hrănește cu poezie - dar pentru asta nu trebuie să mă urăști nu trebuie să scuipi în etimonul ființei tale dar joia mergi omule la bodegă să-ți bei porția de fiere porția de iad - zice - lasă - îi spun - am altă treabă acum dar el îmi dă de înțeles că pentru noi nu există iertare Expect
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
tot pe dos și aiurea. Pînă spre prînz nu adunaseră nici un franc. Ghemuit într-un Ford Capris peste o geantă diplomat, Ierusalim răvășea hîrtii și acte, ziare și reviste cu poze colorate înfățișînd bărbați goi și femei goale peste care scuipa îndîrjit răsfoind și scuturînd. Gura strîmbată într-o grimasă a neputinței, privirea îngustîndu-se, ochii lui ca niște crestături de cuțit, lacrimi de obidă, nu-i nicăieri nici o bancnotă, doar un pachet de țigări și o brichetă în cutia de la bord
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
hă-hă-hă... Ba bine că nu, s-ar fi suit într-un tren, el și Claudiu, un tren care să-i ducă acasă-n România, și Claudiu că ți-e dor cumva, păi cum dracu, făcu Robert înecîndu-se și tușind și scuipînd un guguloi de flegmă neagră peste șervețelele sandviciurilor, mă piș pă România, nu-mi mai trebuie... Chiar nu le mai trebuia. Nu știau ei traiul de-acolo? Pe străzi și-n gara de Nord din București era de departe mai
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
mugea și se ruga ca o sfântă în ieslele putrede aici LINIȘTE pacea noroadelor înfrățite singuri cu Dumnezeu și cu steaua aceea pe frunte privegheau în tăcere pe cel care vine pe cel care se duce copii femei și bătrâni scuipau furioși în sân de deochi (pe furiș) cu limba-n cerul gurii mare făceau CRUCE dar eu cum mă știți (până și de părinți n-am ascultat niciodată) am văzut și am auzit TOTUL (așa ca prin vis) de acolo
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
bună dimineața zice, bună dimineața zicem și noi. Cel bine pitit în iarbă, pe acoperiș, după nori, sub pragul casei pe care călcăm toți numai desculți în levitație. Aporie Poet bețiv e un pleonasm, dă din mână grămăticul. Vierme scârbos, scuipă uscat slăbănogul. Câine slobod din lanț, țipă femeia sfâșiată dimineața. Bătrân libidinos, plânge fetița printre sughițuri într-un colț. Soare al dreptății, declamă nebunul de după gard, printre gratii. Seara e liniște se închide cimitirul cu un lacăt la care iarăși
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
ajunam acolo în întuneric și el m-a îmbiat să înghit o sămînță de rodie. ca să nu-l mai părăsesc. altădată știam că tinerețea e-o piatră care ucide. eram kore fata cu brațele îndoite pe grumazul fiarelor. acum șterg scuip lustruiesc pantofii albaștri ai morții. ce sigur lucrează antreprizele spaimei cînd scriu pe ascuns „în marea mea singurătate creat-am cînturile mici”. am lăsat-o pe fanny feifalik s-o înlocuiască pe old sisi la urcarea în tren. așa cum s-
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
cînd se-ntîlnesc se răsfață avide profitoare fiecare-n visul celuilalt. Ape Ape cu zimți aidoma unor monede. Ți-ar fi Ți-ar fi să fie așa și-ar fi să fie pe dincolo te irită capriciile orei nevrotice care-și scuipă clipele cum semințe răsucirile cerului în cearceafurile puse pe sîrmă la uscat din ce în ce mai posac cerul mahmur (nu-i mai intră nimeni în voie) iar vîntul se depune pe lucruri fără-ncetare aidoma prafului. Cît timp Cît timp va trece pînă
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
din zori și până seara dar iubirea nu e de pe această lume e criză de serotonină și de vorbe clare un secol al bolnavilor va fi acesta (și nu religios vorba unui ministru al culturii) un secol al sufletelor moarte scuipă sânge florile în glastră iar tu arunci gunoiul în stradă ca în evul mediu în care eu eram mai mult ca sigur trubadur 7. nu am tăcut am vorbit în șoaptă vorba mi-a supt-o luna ca pe o
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
în brațe și m-am tot gândit în noaptea aceea cu trupul cald al lui Răpan la pieptul meu dacă nu cumva L-a văzut pe Dumnezeu și Dumnezeu l-a certat că se face că înghite pastilele apoi le scuipă sub pat *** ne-au cerut fiecare obiect ascuțit să nu încercăm cumva să ne tăiem dar de ce ne-am tăia căci locul acesta era noua noastră casă aici aveau grijă de noi aici aveam să îmbătrânim departe de lume dar
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
înăuntru în pămînt. Zi după zi sapă mai adînc, se învîrtește se învîrtește, se-nșurubează înăuntru. Polyhymnia țîșnește din fîntînă, duce pietre în brațe ca niște merinde în dar. Duce pietre în gură, pe cap și se -nvîrtește, asvîrle și scuipă. Pas de deux-ul se dansează de unul singur în fața oglinzii, așa iese adevărul la lumină nu aurul. Tul alb în peșteră, ocrotitoare a căutătorilor, cheltuiește întrebări și nu lasă semne. Dansează ca să zornăie pămîntul în Neant și nu găsește nimic
Dana Ranga by Nora Iuga () [Corola-website/Imaginative/9305_a_10630]
-
anti-αTNF) sunt factori importanți de creștere a riscului, mai ales în țările dezvoltate. De asemenea, există o predispoziție genetică, dar oamenii de știință nu au stabilit ponderea acesteia. Când o persoană cu tuberculoză pulmonară activă tușește, strănută, vorbește, cântă sau scuipă, elimină picături infecțioase de aerosoli cu diametrul de 0,5 - 5 µm. Un singur strănut poate elibera până la 40.000 de picături. Fiecare picătură poate transmite boala, deoarece doza infecțioasă a tuberculozei este foarte mică (o persoană poate fi infectată
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
După ce oamenii de știință au stabilit, în jurul anului 1880, că boala este contagioasă, tuberculoza a fost inclusă într-o listă a bolilor cu declarare obligatorie în Marea Britanie. Au fost inițiate campanii care să îi convingă pe oameni să nu mai scuipe în locurile publice, iar persoanele sărace infectate erau „încurajate” să se interneze în sanatorii care semănau mai degrabă cu niște închisori. (Sanatoriile pentru clasele de mijloc și cele superioare ofereau servicii excelente de asistență medicală.) Se presupunea că sanatoriile oferă
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]