3,985 matches
-
mai mare la nivelul comunelor bogate, atunci este de așteptat ca instituția PL să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre comunele județului. De aici nu rezultă o evaluare negativă a modului în care s-a făcut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectate prin facilitarea mai intensă a noului rol instituțional la nivelul comunelor sărace din județ. Revederea fundamentelortc "Revederea fundamentelor" Deși nu dispunem de evaluări standard asupra impactului pe care l-au înregistrat experimentele comunitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005 52 www.mfinante.ro, Îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice. Guvernanța corporativă 152 152 informarea și comunicarea conținând următoarele standarde: informarea, comunicarea, corespondența; semnalarea neregularităților; activități de control reunind standardele: proceduri, separarea atribuțiilor; supravegherea; gestionarea abaterilor; continuitatea activității; strategii de control; accesul la resurse; auditarea și evaluarea din care fac parte standardele: verificarea și evaluarea controlului; auditul intern. Cubul din reprezentarea grafică din figura
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Performanța și managementul riscului Standardul 7 OBIECTIVE Standardul 8 PLANIFICARE Standardul 9 COORDONARE Standardul 10 MONITORIZAREA PERFORMANȚELOR Standardul 11 MANAGEMENTUL RISCULUI Standardul 15 IPOTEZE, REEVALUĂRI 3. Informarea și comunicarea Standardul 12 INFORMAREA Standardul 13 COMUNICAREA Standardul 14 CORESPONDENȚĂ Standardul 16 SEMNALAREA NEREGULARITĂȚILOR 4. Activități de control Standardul 17 PROCEDURI Standardul 18 SEPARAREA ATRIBUȚIILOR Standardul 19 SUPRAVEGHEREA Standardul 20 GESTIONAREA ABATERILOR Standardul 21 CONTINUITATEA ACTIVITĂȚII Standardul 22 STRATEGII DE CONTROL Standardul 23 ACCESUL LA RESURSE 5. Auditarea și evaluarea Standardul 24 VERIFICAREA
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
1999, republicată, privind activitatea de audit financiar nr. 598/2003. Capitolul 2. Controlul intern 191 191 ETAPA a IV-a - Identificarea riscurilor și disfuncționalităților care pot afecta realizarea obiectivelor Standardele avute în vedere: 11 - Managementul riscului; 15 - Ipoteze reevaluări; 16 - Semnalarea neregularităților; 18 - Separarea atribuțiilor; 23 - Accesul la resurse Elaborarea Registrului riscurilor conform modelului de pe site-ul: www.mfinante.ro, atașat ca anexă la documentul Metodologia de implementare a Standardului de control intern nr. 11 - Managementul riscurilor. Prezentăm în continuare modelul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
is tr ul ri sc ur ilo r Guvernanța corporativă 194 194 ETAPA a V-a - Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control managerial prin raportarea la codul controlului intern Standardele avute în vedere: 8 - Planificarea; 9 - Coordonarea; 16 - Semnalarea neregularităților; 18 - Separarea atribuțiilor Coroborarea ROF-ului entității cu Lista obiectivelor și activităților pe compartimente, care se va concretiza în: 1. actualizarea ROF-ului; 2. actualizarea fișelor posturilor prin stabilirea atribuțiilor de serviciu pentru fiecare post; 3. constituirea Arborelui activităților
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Planul strategic și planul anual al activității de audit intern ETAPA a VII-a - Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfășurării acțiunilor și activităților Standardele avute în vedere: 8 - Planificarea, 9 - Coordonarea, 10 - Monitorizarea performanțelor, 12 - Informarea, 13 - Comunicarea, 16 - Semnalarea neregularităților, 19 - Supravegherea, 20 - Gestionarea abaterilor Guvernanța corporativă 196 196 Pentru activitățile din structura obiectivelor sunt stabiliți indicatorii de rezultat sau de performanță, resursele necesare și termenele limită de realizare. Obiective Activități Rezultate așteptate Indicatori de rezultat și/sau de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
serv. SMG Auditorii interni desemnați Noiembri e 2007 ETAPA a VIII-a - Autoevaluarea realizării obiectivelor generale și a celor specifice și îmbunătățirea sistemului de control managerial Standardele avute în vedere: 6 - Structura organizatorică, 7 - Obiective, 15 - Ipoteze și reevaluări, 16 - Semnalarea neregularităților, 21 - Continuitatea activității Pentru fiecare activitate din structura obiectivelor se evaluează rezultatele așteptate și indicatorii de performanță. Capitolul 2. Controlul intern 197 197 Obiective Activități Rezultate așteptate Indicatori de rezultat și/sau de performanță Resurse Responsabili Termen limită OBIECTIV
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
stilului personal al autorului. Au fost unificate forme grafice diferite; ca Pasvanoglu, scris Pasavan-Oglu, Pasvan-Oglu, Odessa și Odesa, Șuțu - Suțu, Vogoridi - Vogoride ș.a. Sublinierile în italice, uneori și în bold, cu mențiunea (subl.a.), aparțin autorului, ca și notele cu semnalarea (n.a.). Celelalte note, nesemnate, aparțin editorilor. Rareori s-a folosit semnul [ ] când au intervenit în completarea textului. Fie pentru că traducerea din rapoartele consulare s-a făcut din limba franceză, fie pentru că aceasta era limbă uzuală pentru autor, în text s-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a eugeniei după 1945 și de o identificare În curs de consolidare Între eugenie și ideologia nazistă, și-a adaptat ideile la presiunea momentului și a adoptat noțiunea eufemistică de politică a vieții, o mască destul de transparentă, dar semnificativă pentru semnalarea convingerii sale persistente că eugenia rămânea În continuare o teorie normativă care trebuia să fie Încorporată În procesul de creare a noului stat, după război. Faptul că ideile sale nu erau considerate amenințătoare de către regimul comunist În curs de consolidare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Elvira Sorohan, Singurătatea scriitorului, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004. În: Cronica (Iași), 39, oct. 2004, nr. 10, p. 9. CREȚU, Bogdan. Iașul literar în 2007. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2008, nr. 5 (5013), p. 6 A. Semnalare a apariției cărții: Elvira Sorohan. G. Călinescu în autoportet. Iași: Timpul, 2007. DRĂGHICI, Georgeta. În apărarea lui Călinescu? În: România literară, 41, 29 aug. 2008, nr. 34, p. 18. Elvira Sorohan. G. Călinescu în autoportret: câteva lecturi în palimpsest. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
criteriile de exigență ale secolului nostru". Practiciană consecventă a "lecturii literare în spiritul textului", Profesoara e interesată să depisteze "posibilități de actualizare" în cursul unei lecturi analitice nu doar de interogare a textului, dar și de explicare a acestuia, de semnalare pe traseu a elementelor de vocabular critic, cu atât mai mult cu cât lucrarea, ține să avertizeze suav-ironic din preliminarii, "nu vrea să fie o demonstrație de erudiție adresată specialiștilor prea inițiați în materie", ci destinată studenților care abordează literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
imaginare, dar în consonanță cu intenția polemică a lui Voiculescu. Relația cu textul Wertheimer a fost semnalată de Victor Crăciun Radu Voiculescu, în nota ce însoțește publicarea Lobocoagulării, în vol. Voiculescu 1986: 538-539, problemă asupra căreia vom reveni. În pofida acestei semnalări, trimiterea la presupusul savant, citat, a fost însă preluată ca atare de unii biografi actuali; vezi, de exemplu, următoarea afirmație: "Pe marginea unei cărți "Lobii prefrontali, inamici ai umanității", de Karpman [sic!] Voiculescu dezvoltă un adevărat eseu de combatere a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu se ostenesc să verifice proveniența și calitatea fructelor și legumelor pe care le consumă. Mărturisesc că acest lucru este uneori o adevărată problemă. Dovada: în Canada nu exista încă, la momentul apariției acestei cărți, o lege care să oblige semnalarea alimentelor modificate genetic. În Franța și în Anglia, aceste alimente sunt deocamdată interzise, dar până când? Bineînțeles, ideal ar fi să consumăm numai alimente biologice, dar ele nu sunt întotdeauna ușor de găsit, iar prețurile sunt uneori descurajante pentru cei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
și separării adolescentului, care reacționează prin mecanisme inadecvate. Inferioritatea, nesiguranța și incapacitatea liderului familiei descurajează și desecurizează adolescentul care se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-o violență activă, ca mesaj agresiv de semnalare a acestui grevaj. Dinamica factorilor psihologici individuali și familiali În generarea și structurarea conduitelor violente este În permanență relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
și receptării lui, cât și cu publicul de artă, cu diferitele tipuri de percepție în funcție de diferitele credințe, convingeri și afecte, formate diferit în diferite împrejurări, devine unul dintre genurile de discurs paradigmatice pentru legitimarea teoriei post-estetice în condițiile culturale actuale. Semnalarea unora dintre reperele criticii de artă contemporane, situate în raporturi de comunicare contradictorii, însă în fin acord cu dezvoltarea practicii artistice dinspre modernism către post-modernism, întăresc argumentarea cu privire la relevanța structurării teoriei post-estetice în contextul condiționării critice. 2.3. Repere în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și alte civilizații mediteraneene, Burebista, Decebal, lupte cu romanii, provincia imperială Dacia, romanizarea dacilor, retragerea aureliană, continuitatea daco-romanilor, creștinarea lor și disoluția migratorilor în masa autohtonilor latinofoni. Această aglomerare de episoade se încheia cu asimilarea slavilor de către autohtoni și cu semnalarea primelor știri scrise despre existența unei populații romanice în zona dunăreană; autorii prezentau de o manieră favorabilă semnificațiile termenului vlah și, în final, cheltuiau multă energie împotriva teoriei imigraționiste. Povestirea lui Neagu Djuvara a urmat însă un traseu original, respectând
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conțineau. 104 E.P. Désiré ș.a., op. cit., p. 197, 199. 105 După ce se prezenta succint scopul educației sovietice (toți tinerii trebuie să devină "buni comuniști"), se ajungea și la expunerea mijloacelor, pusă sub titlul "cultul progresului" (Ibidem, p. 189, 202-203). În ciuda semnalării mizelor ideologice și a unor disfuncționalități vizibile ale educației sovietice, concluzia era optimistă, foarte asemănătoare cu aceea din manualul bulgar, albanez ori moldovenesc: "a permis să se dea maselor un nivel ridicat de cultură" (Ibidem, p. 202). 106 Ibidem, p.
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
supravegherea (acțiunea continuă de observare). Pe de altă parte, Poliția de siguranță avea sarcina de a se infiltra în mediile ostile României, în scopul de a identifica acțiunile care vizau destabilizarea statului. Pentru aceasta se impuneau trei acțiuni concrete: urmărirea, semnalarea și informarea. În acest context, rolul agentului informator devine unul esențial deoarece, pentru a deveni un bun profesionist, acesta trebuie să aibă „inteligență, cultură generală cât mai vastă, cunoașterea de limbi străine, curaj, memorie și, mai presus de toate, însuflețire
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
efectuate în stabilimentele lor erau găsite persoane care desfășurau acțiuni potrivnice siguranței statului. Conducătorii de întreprinderi private au fost atenționați, din nou, asupra activității subversive a subalternilor, fiind invitați la „o strânsă colaborare” cu autoritățile în vederea monitorizării funcționarilor și a semnalării unor acțiuni ostile. În cazul unor sincope de la aceste norme, voite sau nu, legea pentru apărarea ordinii în stat a prevăzut la art. 26, 27 și 30 pedepse variind între 1-5 ani închisoare și amenzi cuprinse între 10.000-500.000
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
intrare în țară conform instrucțiunilor în vigoare. La jumătatea anului 1940, serviciile de informații/contrainformații și-au cristalizat atribuțiile și domeniile de colaborare, urmând să-și desfășoare activitatea în acest cadru. Au fost cooptate Ministerul de Finanțe - Direcția Vămilor, pentru semnalarea intrărilor/ieșirilor de colete suspecte, contrabande ș.a., Corpul Grănicerilor și Ministerul Comunicațiilor, prin instituțiile subordonate de interes (P.T.T., C.F.R., N.F.R.). În noua configurație, domeniile de acțiune și relațiile de colaborare între structurile menționate au fost stabilite astfel: 1. Urmărirea acțiunilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cazurilor; P.P.C.: participă la urmărirea, dirijarea și cercetarea cazurilor; Corpul de Jandarmi (C.J.): participă la urmărirea, dirijarea și cercetarea cazurilor. Relații de colaborare: S.S.I.-Ministerul Finanțelor: - urmăresc toate intrările și ieșirile de colete semnalate; - semnalează contrabandele descoperite. S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalarea indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ieșirile de colete semnalate; - semnalează contrabandele descoperite. S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalarea indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.: semnalarea cazurilor suspecte; S.S.I.-C.J.: urmărește acțiunile suspecte semnalate pe teritoriul rural. 2. Urmărirea suspecților de spionaj: M.St.M.: semnalează suspecții din cadrele armatei; D.G.P.: semnalează suspecții și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.: semnalarea cazurilor suspecte; S.S.I.-C.J.: urmărește acțiunile suspecte semnalate pe teritoriul rural. 2. Urmărirea suspecților de spionaj: M.St.M.: semnalează suspecții din cadrele armatei; D.G.P.: semnalează suspecții și participă la cercetari în colaborare; S.S.I.: urmărește și cercetează cazurile semnalate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sosiri-plecări din gări, aeroporturi etc.; C.J.: controlul persoanelor în teritoriu. Relații de colaborare: S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalează intrările frauduloase, dezertorii străini și trimite cazurile la S.S.I. pentru cercetari; S.S.I.-Ministerul Finanțelor: operează percheziții sub motiv vamal asupra supușilor străini în urma semnalărilor venite din teritoriu; S.S.I.-D.G.P.: - controlul străinilor din țară; - urmăresc activitatea străinilor semnalați de oficiile teritoriale; S.S.I.-P.P.C.: urmăresc mișcarea străinilor în Capitală; S.S.I.-C.J.: controlul străinilor a căror mișcare se află în evidența P.P.C. 7. Interceptarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
S.S.I.: în special chestiunile care au atacat politica de stat, interesele superioare și apărarea națională; schimb de informații. P.P.C.: în general, rapoarte informative, urmărire, supraveghere, cercetare în legatură cu siguranța statului generală; schimb de informații. C.J.: în general, rapoarte informative, semnalare la S.S.I. a problemelor care interesază politica de stat și apărarea națională; Relații de colaborare: S.S.I.-MtSM: schimb de informații; S.S.I.-D.G.P.: schimb de informații și cercetarea acțiunilor semnalate, de către S.S.I.; S.S.I.-P.P.C.: schimb de informații și cercetarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]