4,171 matches
-
construită una modernă care acum este frecventată de un număr mai mic de elevi decât în 1918 datorită sporului natural extrem de mic. Prima biserică a fost construită din lemn cu contribuția totală a proprietarului moșiei, Petrache Cazimir, și a fost sfințită în anul 1819. Mutarea satului intervenită în anul 1865 a determinat construirea alteia, dar acest lucru s-a întâmplat foarte târziu, abia în 1958. Până în acest an, credincioșii din Cănțălărești fuseseră nevoiți să străbată câțiva kilometri la biserica veche, intrată
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
construită din lemn. Sfințirea s-a făcut la data de 4 mai 1832. Odată cu ruinarea acestei biserici, s-a ivit necesitatea construirii alteia. Cel care a luat această inițiativă a fost pr.Manoilescu așa că pe 2 decembrie 1918 s-a sfințit noua biserică ce are hramul "Sf.Mare Mucenic Dimitrie,Izvorâtorul de Mir". În sat există cămin cultural și bibliotecă. Cu mulți ani în urmă, formația de dansuri din Mărășeni era renumită pentru prestațiile sale dar astăzi nu mai există decât
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Episcop al Hușilor, de a reînființa vechile centre monahale, de o atenție deosebită s-a bucurat și se bucură Mănăstirea Dimitrie Cantemir, care prin binecuvântarea sa, și-a început lucrările de reconstrucție. La 24 iunie 1997, Prea Sfințitul Ioachim a sfințit locul unei noi biserici cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorătorul de Mir, în memoria ctitorului domnitor Dimitrie Cantemir.
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
1843, satul Baineț avea 286 locuitori ortodocși, dar postul de paroh era vacant. În 1876, când satul avea 345 ortodocși, patroni ai bisericii erau Abraham Neuberger și Swiencicki, dar încă nu era angajat un preot, care să slujească. Biserica satului, sfințită în 1525, dispărută prin vremuri, a fost reconstruită, în 1807, de Vasile Vasilco, apoi reparată și dotată cu un iconostas nou, în 1840. În 1890, când Baineț avea 650 de locuitori, fruntași ai satului erau preotul Teodor Bumbac, învățătorul Vasile
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
este așezată în partea de sus a parohiei. Este zidită din piatră și cărămidă, în anul 1868, prin grija preotului Tomovici Grigorie, a învățătorului Brăilean Gheorghe și a primarului Ungureanu Ștefan, pe spezele Fondului Bisericesc și ale poporenilor. S-a sfințit în anul 1877, de către vicarul arhiepiscopal Silvestru Moraru Andrieica. Biserica nu are niciun fel de pictură. Pictorul catapetesmei este necunoscut. În biserică se află protocoalele poruncilor din secolul al XIX-lea, icoane vechi și un diptih din același secol. În
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
între anii 1902-1905 a fost construită Biserica "Sf. Gheorghe" din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
localnici spun că satul a apărut ca urmare a împroprietăririi militarilor ce s-au întors din Primul Război Mondial. Această teorie poate fi, însă, contestată, deoarece, în anul 1910, se începuse construcția Bisericii Parohiale din acest sat. Aceasta a fost sfințită de părintele Sofronie, Episcopul Râmnicului Noului Severin, în anul 1916, înainte ca Primul Război Mondial ajungă și în zona Câmpu Părului și înainte ca să fie terminată.Așadar, înainte ca România să intre în război, satul Câmpu Părului exista deja. Analele
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
din lemn, cu foișoare lungi sculptate în lemn, una datând din 1917 (cea a lui Ion Dobre Sofilca) și alta din 1920 (cea a Mariei și Ion Iliescu) completează peisajul architectonic al locului. Biserica cu hramul Sfântului Nicolae a fost sfințită pentru prima dată în ianuarie 1912. Pictura în ulei din interiorul bisericii este opera renumitului pictor Dimitrie Cabadaeff. Absolvent al Academiei Belle-Arte din Venetia(1903) acesta a fost pictor ,scenograf la Teatrul Național din Craiova și profesor de desen și
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
lexicul de o specială expresie literară menit să-l convingă pe ministru să acorde ajutor material pentru construirea bisericii. În 1916, „în timpul războiului celui mare European”, cum scrie pe frontispiciul bisericii, aceasta a fost jefuită de armatele beligerante. S-a sfințit a doua oară în 1919, pe 9 aprilie.
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit? În asta lume finilor În cealaltă, nașilor Cinstite nânaș mare Ce dai finilor dumitale
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
placă comemorativă în biserică, întru cinstirea eroilor satului. Cu ocazia Paștilor din anul 2010 pe dealul ce mărginește la sud vatra satului a fost instalată o cruce metalică cu inscripția: În amintirea eroilor. În același an a fost dezvelită și sfințită o placă comemorativă și crucea de la mormântul preotului martir Grigore Danciu, ucis de trupele hortyste în retragere în octombrie 1944 și înmormântat înaintea bisericii. În luptele din primul război mondial au pierit 5 ostași români din Luna de Sus. În
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
icoane sunt cateva apartinatoare anului 1897, mai există un clopot, vase de cult, potir, disc, linguriță, copie, cădelnița, steluța și epitaf. În 1947, parohia ortodoxă avea 11,6 ha de teren. După o lucrare mare de renovare, biserica a fost sfințită în anul 1956 la 8 noiembrie, de un sobor de preoți în frunte cu ieromonahul Serafim Popescu de la Sâmbătă de Sus. Astfel s-a reparat biserică și acoperișul în întregime, s-a îmbunătățit turnul; în interior a fost zugrăvita din
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
noastre denumirea satului Tâmburești. Recunoscut drept ctitor și în semn de prețuire, maiorul Ioan Cacaliceanu își doarme veșnicia în cripta situată în pronaosul bisericii. După ce biserica a fost și pictată de pictorul Marin Comoșteanul, acest sfânt locaș de închinăciune se sfințește în luna noiembrie a anului 1838, primind hramul Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae. În anul 1912, Constantin Calețeanu, înlocuiește acoperișul bisericii și face clopotniță nouă, pe care o înzestrează în anul 1919 cu un clopot nou, în locul celui vechi
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Din acest drum, la Milcovățu se ramifică șoseaua județeană DJ612, care duce spre vest în județul Teleorman la Mereni, Botoroaga, Frăsinet, Băbăița, Orbeasca, Călinești, Rădoiești, Sfințești, Săceni și Ciolănești. De asemenea, prin sud-vestul comunei, prin satul Letca Veche, trece și șoseaua județeană DJ601D, care o leagă în județul Teleorman spre nord-vest de Mereni, Crevenicu și Videle, și spre sud-vest de Bujoreni (unde se termină în DN6
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
o frecvență săptămânală. Totodată, 83% dintre români spun că respectă zilele de duminică și sărbătorile religioase, 74,6% se închină atunci când trec pe lângă o biserică, 65,6% spun că se roagă în mod regulat și 60,2% afirmă că își sfințesc obiectele personale, casa, mașina, iar 53,6% dintre români contribuie periodic cu bani la biserică. În altă ordine de idei, 39,4% dintre români spun că apelează la preot atunci când au necazuri, 34,9% dintre ei se spovedesc periodic, iar
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
studiază la Școala publică din Chieri. Ajuns la vârsta de 20 de ani, la data de 30 octombrie 1835, Ioan Bosco este admis ca student la Seminarul din Chieri. Aici urmează studii filosofice (1835-1837) și apoi studii teologice (1837-1841), fiind sfințit preot în orașul Torino la data de 5 iunie 1841, la vârsta de 26 de ani. În prima sa liturghie cere de la Dumnezeu "eficacitatea cuvântului" pentru a face bine sufletelor. Apoi, între anii 1841-1844, Ioan Bosco face studii de morală
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]
-
arhitecți, pictori și sculptori ai Renașterii, printre care Michelangelo sau Bernini au participat la construcția uriașei biserici. Lucrările au durat 120 de ani, perioadă în care au domnit aproximativ 20 de papi. În anul 1626, bazilica a fost finalizată și sfințită de către Papa Urban al VIII-lea. A rezultat cel mai mare locaș al creștinătății, conținând sute de opere de artă de o valoare inestimabilă. Fațada în stil baroc este dominată de statuile Mântuitorului, a sfântului Ioan Botezătorul și a 11
Bazilica Sfântul Petru din Roma () [Corola-website/Science/298571_a_299900]
-
a dat o nouă viață celor strămutați, precum și o nouă patrie". Biserica Sf. Nicolae este o biserică construită în 1881 în centrul orașului, după planurile arhitectului Ton. Construită din foncurile credincioșilor ortodocși bulgari în cinstea Sf. Nicolae, ea a fost sfințită la 24 mai 1881. A funcționat până în anii '50 ai secolului al XX-lea, când a fost închisă de autoritățile sovietice atee. Clădirea bisericii a suferit în decursul timpului mai multe cutremure majore, ultimul dintre ele având loc în 1987
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
au existat pe aceste locuri lăcașe de cult mai ales că satele de aici erau închinate unor mănăstiri. Biserica din satul ULMI este cea mai veche din comună are hramul Sf.Ecaterina și a fost construită între anii 1810-1815,fiind sfințită de mitropolitul Veniamin Costache Biserica din Belcești-Centru(CIORĂNI) a fost construită între anii 1860-1862 și are hramul Sf.Arhangheli Mihail și Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o biserică din lemn încă din anul 1774 . În Satu Nou temelia
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Fiind epoca sistematizărilor localităților Imperiului Austro-Ungar, în mod "convenabil" un incendiu a mistuit satul vechi, ușurând procesul de strămutare pe vatra nouă. Atunci s-a început construirea bisericii noi, lucrare care a durat din 9 iulie 1823 și s-a sfințit în 1 ianuarie 1826. Preoții parohi ai vremii au fost: Sava Petrovici în parohia a I a, Teodor Codreanu în parohia a II a și Avram Ioanovici în parohia a III a. Satul avea un număr de 2184 ortodocși, 36
Alioș, Timiș () [Corola-website/Science/298650_a_299979]
-
elev al școlii mănăstirești. Mănăstirea a fost construită, conform legendei, în apropierea altei mănăstiri construită de Negru Vodă. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii 1387-1391, ctitor fiind voievodul Mircea cel Bătrân. A fost sfințită la 18 mai 1388, așa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Bătrân, în care se spunea: Hrisovul este totodată și actul de atestare a localității Călimănești din județul Vâlcea. Pictura interioară a fost realizată între anii 1390 - 1391. Mircea cel
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
din osânda veșnică. Coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea morților. La toate soroacele de pomenirea morților, creștinul se îngrijește să facă o colivă pe care s-o aducă la biserică împreună cu o sticlă cu vin, pentru a fi sfințite. Coliva a fost introdusă în practica Bisericii după minunea Sfântului Teodor Tiron, săvârșită la 50 de ani după moartea sfântului, în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363) care, dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
Lazăr din Sibiu a recondiționat pictura cu miez de pâine dar în lipsa unor tehnici de restaurare moderne aceasta s-a degradat din nou. Comunitatea greco-catolică și-a construit o nouă biserică, tot din piatră, însă de dimensiuni mai mici, biserică sfințită în anul 1838. În anul 1948 autoritățile comuniste au trecut lăcașul în folosința comunității ortodoxe. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” se mai întâlnește în documente și ca „Biserica din câmp”, „Biserica din Copăcele”, „Biserica mare” sau „Biserica nouă”. Aceasta a
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
a ctitorului principal Ioan Bungărzan din Rășinari, din donațiile credincioșilor dar și din ajutoarele obținute de la comună. De asemenea s-au primit ajutoare și de peste munți, de la donatori, în frunte cu Grigorie Brâncoveanu, strănepotul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost sfințită în ziua de 12 septembrie 1815 de către episcopul Vasile Moga, ajutat de un sobor de protopopi, preoți și diaconi, în număr de 14 persoane. Date despre zidirea și sfințirea bisericii se găsesc în însemnările preotului Vasile Papp de la Stează din
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
e concepută în stilul renașterii italiene târzii, cu capiteluri dorice și arhitrave individuale. Acoperișul clopotniței, ascuțit, are 4 fețe în formă simplă gotică. Mitropolitul Andrei Șaguna cerceta adesea această biserică, mai ales la sărbători, iar la 15 august 1865 a sfințit în ea ""întru arhiereu"" pe episcopul Ioan Popazu al Caransebeșului, cu care prilej a donat un frumos policandru care se găsește și astăzi în biserică. Rășinariul (""așa cum este"" - Nicolae Iorga) se înscrie în ierarhia satelor românești din Ardeal, care este
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]