3,416 matches
-
dramele, nostalgiile și ratările lui, de a releva tragedia unui destin, mascată, de cele mai multe ori, sub aparențe calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a smulge vălul pentru a ajunge la fața nevăzută, ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează fibrele cele mai intime ale sufletului omenesc, scoțând la iveală toate lașitățile, toate abdicările, toate ororile refulate, altfel perfect camuflate sub aparența unor ființe liliale, echilibrate, fericite. În concepția sa nu există așadar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
unele aspecte mai semnificative, care să dezvăluie adevărata opinie a lui Ovidiu cu privire la moralitatea sau lipsa de moralitate a lui Augustus. După ce am demonstrat, pe baza textelor, că literatura greacă și cea latină sunt departe de a prezenta doar aspectul sobru și moral al vieții, Ovidiu trece la acuzarea fățișă și directă a lui Augustus: și Augustus a asistat la asemenea spectacole imorale, mai mult, adesea el însuși le-a oferit...; ochii lui, care veghează la interesul întregii lumi au văzut
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de Cer troglodit, ambele semnate Ursula Biji. În colaborare cu Al. Andrițoiu, a alcătuit Antologie de poezie canadiană de limbă franceză (1976). Precizată de la început, menținută pe parcursul deceniilor, caracteristica poeziei scrise de Ș. e un lirism în care intră intimitate sobră, confidențe cuminți, melancolie discretă și, mai ales, contemplație interiorizantă. O figurație rurală, în covârșitoare proporție, devine suportul unei sensibilități ușor maladive. Factura versurilor, libere cu moderație, când albe, când rimate, fluente în permanență, la modul minor, adesea elegiace, produce o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin „păduri bătrâne” „trec urșii spre izvoare cu botul sângerând de mure, / un cerb flocos își spală barba în roua ierbilor lăptoasă”. Dominantă în poeme e o atmosferă sobră, de reculegere și cucernicie, solemn melancolică, suav hieratică: „Înconjurat de rude la masă stau sfios / și nu vorbește nimeni. E o tăcere calmă. Ei mă privesc pe mine și eu privesc în jos / și-mi caut șerpuirea destinului în palmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
literară anecdotică și umoristică a timpului contemporan. Și Dicționar sentimental de poezie (I, 2002) configurează, într-o modalitate originală, o galerie „de familie”, în care se înșiruie portrete ale confraților din mai multe generații. Romanul Patima e o povestire țărănească sobră, viguroasă, fuziune de realism aspru și romantism crâncen, de atmosferă baladescă, în tradiția lui Slavici din Moara cu noroc și a lui Agârbiceanu din Popa Man, având ca eroină o altă Mara, ce își asumă rolul Vitoriei Lipan. Negustoreasa Ecaterina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
sub cuvânt că băiatul trăiește, văduva ia contact cu toți cei năpăstuiți de omul infernal și, la momentul oportun, împinge pe unul dintre ei, un fel de duh al pustiei, Alimandru, soț al unei „strigoaice”, să-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru - între timp întemnițat, la cincisprezece ani după moartea bătrânei - în „hodaia” lui din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
by John J. Deeney (Hong-Kong, 1980), pp. V VI. 22. Adrian Marino, ch. 4, Contre l'europeocentrisme; ch. 5, Contre l'imperialisme et le colonialisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, 1982), pp. 51-81. 23. Desiderio Navarro, Otras reflexiones sobre eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria de la America Latina y Europa, in: Casa de las Americas, XXV, 150/1985, pp. 68-78 (autorul are și alte contribuții în același sens). Un excelent rezumat la Earl Miner, op.cit., pp. 129, 165, 166
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
eurocentrista en le ciencia literara de la America latina y Europa, in: Casa de las Americas, 1/1980, pp. 79-81; Eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria de America Latina y Europa, in: Revista de Crítica Literaria Latinoamericana, 16/1982; Otras reflexiones 251Note sobre eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria de la America Latina y Europa, in: Casa de las Americas, 150/1985, pp. 68-78. 5. H.H.H. Remak, cf. Roland Mortier. Cent ans de litterature comparee, in: proceedings of the IX Congres of I.C.L.A. (Innsbruck
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spirituale. (Ă). Iar toate acestea au pornit să se Înfăptuiască și la noi. Dragostea Statului pentru tot ceea ce este talent, pentru tot ceea ce este artă, exprimând viața reală și de luptă a prezentului și a viitorului, se transpune În cuvinte sobre, izvorâte din judecata unor oameni ai faptei care-și prețuiesc aiezii și nu vor decât să le acorde locul de cinste, când li se cuvine. Trăim o epocă revoluționară, dragă prietene, și revoluționar este acest decret pe care-l avem
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cea mai pregnantă prezență de arhitectură clasică din textura imagistică a Bacăului. Deși a rămas până în zilele noastre cel mai important reper arhitectonic al orașului, impozanta construcție înregistrează un bilanț al descrierilor literare extrem de sărăcăcios. Dintre acestea, prin stilul său sobru, critic pe alocuri, am ales spre expunere descrierea realizată de Ortensia Racoviță: „(...) nu are un stil bine pronunțat, dar cu cele dou) ale sale caturi, cu ferestrele sale foarte mari, cu cele trei intrări, cu scara-i principală de piatră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Rousseau, La Nouvelle Héloise, publicat în 1761, cu un imens succes, răspunde acestei evoluții a sensibilității publicului, la fel ca și tablourile lui Chardin sau Greuze. De altfel, rococoul se retrage din fața neoclasicismului: se revine, în arhitectură, la un stil sobru și sever (Saint-Sulpice, Panteonul), în timp ce în pictură opera lui Louis David ilustrează perfect această întoarcere la antic. În același timp, strălucirea Franței în Europa se micșorează, în fața influenței engleze, foarte clară chiar și în Franța și mai ales în fața reacțiilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Baden-Baden. Pe frontispiciul ediției originale a cărții lui Bacon, Despre dezvoltarea științei, se pot vedea niște balene ciudate. Dar să lăsăm toate aceste încercări ale unor amatori, pentru a arunca o privire asupra acelor imagini ale balenei, care se pretind sobre și științifice, opere ale unor cunoscători. în străvechiul memorial de călătorie al lui Harris, există cîteva planșe extrase dintr-o carte olandeză publicată în 1671 sub titlul O expediție de vînătoare spre Spitzbergen cu corabia Iona în pîntecele balenei, comandată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mixt: "A fost odată" anunță o poveste românească, iar Cătălin și Cătălina sunt elemente populare românești; "castelul" și "pajul" sunt medievalism occidental. Aceeași degajare de influență romantică se vede și în formă. Stilul, la început înflorit, "figurat", spre sfârșit devine sobru, alcătuit mai mult din termeni proprii, căci acum Eminescu devine mai analist, mai "realist" și mai subiectiv - mai el. (Se înțelege că aici nu e vorba de acele părți din poezia sa care, prin genul lor, reclamă numaidecât stilul figurat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Balin 2059 1999 gz Compact 2059 2000 gz Conni 2059 1999 gz De Transilvania 1006 1966 1999 L Fima 1006 1999 Mardona 2059 2001 gz Pegasus 2059 1999 Platini 2059 2001 gz Skiz 2066 2002 Sobra 2059 2001 gz ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GHIZDEI - Lotus corniculatus L. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alină 1004 1994 Livadă 1013 1984 1999 Nico 1013 1995 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GOLOMĂȚ- Dactylis glomerata L ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații soiului înregistrării reînscrierii �� (radierii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
termina nicicînd. Închid ochii. E trecut de miezul nopții într-o gară pustie. Doi bărbați însoțesc o femeie. Nu se aud cuvinte. Ciudat... Sînt numai gesturi, multe inutile, care își doresc să îmblînzească despărțirea. Locomotiva șuieră de departe. "Pleci..." spune sobru Tucu. În noaptea adîncă și grea, Alexa murmura monologul Soniei din Unchiul Vania. Despărțirea doare. Înainte să urc în tren, mă întorc către Alexa. Rostea totul ca pe o rugăciune. Iar lumina ei se întinsese pe tot chipul lui, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că posibila victimă de mâine se află printre tăinuitor. Nu există decât o singură șansă: recunoașterea adevărului. (Ion Cocora) 1972 VINOVATUL Ion Băieșu Teatrul Nottara Mircea Anghelescu El și Cristina Tacoi Ea Un talent ...Alexa Visarion e un regizor grav, sobru, ferit de teatralism, de gestica obositoare și vetustă, conflictul merge drept, vorba este spusă sec, sterilizată de orice efecte exterioare, cuvântul trebuie să spună, nu să sune frumos. Montând Vinovatul la Arad și acum la Teatrul Nottara, regizorul dă incandescență
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unei experiențe scenice... (Dinu Săraru) Regizorul Alexa Visarion realizează, în ansamblu, o inteligentă conlucrare de stil și viziune cu scenografia lui Vittorio Holtier, iar de stil și limbaj cu actorii Cristina Tacoi și Mircea Anghelescu, tensionează interior, cu o gestică sobră și expresivă, dar și cu o rostire vibrantă, un spectacol dificil și ambițios, în care fiecare clipă se adâncește în destin, cu disperarea unei tragice interogații. (Ion Cocora) Un spectacol original, incitant, profund, în perimetrul actual al teatrului românesc. (Horia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
obiecte-detalii, reușeau să dea seamă de o anume viziune estetică derivată dintr-o viziune a existenței caracteristică spațiului românesc. De altfel, spectacolul a fost itinerat în multe țări europene și a reușit să poarte acest discurs vizual extrem de reținut, de sobru, în străinătate, oferind o imagine interesantă, autentică unui public interesat. Năpasta lui Caragiale un univers cu semne vizuale proprii. Spectacolul cu Năpasta atingea, așa cum au considerat la acea vreme mulți comentatori, prin forță și autenticitate, tăriile tragediei antice. Opera exprima
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bâlci grotesc, un circ pestriț, mortificat și agitat, o debandadă deșucheată în care țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției, în bâlbâielile aberante ale unor găinari mărunți, puși obsesiv și iremediabil pe furtișaguri, trândâvie, escrocherie, hoinăreală și cerșetorie [...] Spectacolul este sobru, amar și pestriț, măcinat de domnia fatală a kitschului. Coroziv, necruțător și sumbru, în ciuda exuberanței sale coloristice vestimentare (în care scenografa Geta Mendinschi aduce o contribuție remarcabilă) e un spectacol incomod, pe o temă neplăcută și prea actuală, care zgândăre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
naște dintr-un gând șăgalnic, binevoitor, sau, dimpotrivă, pregătea o șarjă ascuțită și caustică. Fumase mult în tinerețe, mai ales țigări tari, fără filtru, cărora le ducea mereu dorul, după ce medicii i le interziseseră. Se îmbrăca îngrijit, afișând o eleganță sobră, rafinată, fiindu-i străină orice stridență. Emana un aer aristocratic, de intelectual rasat, era cult, cu experiența "lumii bune", îi plăcea să aibă în preajmă oameni inteligenți și interesanți, fiind, pe de altă parte, alergic la tot ceea ce aducea a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu boruri mici, mici, nu ca cele burgheze, făloase, pălăriuța ștabului din mașina neagră antiglonț, dar și a șoferului. A șoferului dar și a întregii garnituri, de sus, de la C.C., pînă la portarul fabricii de cherestea. Pardesiul? Paltonul? Da. Dar sobre, tovarăși, nu cu guler burjuiesc, de vizon, ci cu reverașe cuminți, demne, urmașe ale tunicilor leniniste. Elegante, nu? Regele Mihai, adolescentul în uniforma comandantului armatei române, își inspecta frontul, pilotîndu-și singur avionul. Ce vedetă a Hollywood-ului putea concura atunci această
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fotbalierii și cu managerii lor cu ochi albaștri, sau lăsîndu-se premiat de barzi mai mult decît literari, în chiar alcovurile lor imunde, sau bîntuind, omnipriceput, turnătorii și saivane, cu mîndra caschetă albă, inginerească pe-o sprînceană, sau... sau... Există codul sobru al taciturnului Rege Carol I, asumat de marea elită românească, cea care numai și prin comportamentul ei civilizat a făurit statul român modern, cod asumat, la rîndul său, de Regele Mihai și, iată, după fractura sistemului totalitar și de formațiunile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iscată de o mică și, poate, insignifiantă recentă experiență. Cunoscusem, într-o seară, în pauza unui concert, la Filarmonică, doi adolescenți cu aer exotic (dacă America de Nord poate suporta calificativul), blonzi, înalți, bine făcuți, într-un fel de costumație aparte, foarte sobră, extrem de afabili, în "interesul" lor de a cunoaște lume. Îi observasem și pe stradă, dîndu-mi seama că dorința lor de a sta de vorbă (într-o românească proaspăt învățată), cu ieșenii, era motivată aveam s-o știu chiar de la ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceea? A existat. Pentru că numai în lumea aceea fermecătoare, înmănușata mînă se putea desprinde de corpul-veninoasă-liană, începea să plutească lin, ca o pasăre suverană, așteptînd lucid apropierea buzelor virile. Ce lume! Dar tot în lumea aceea, de altfel atît de sobră, de austeră, a nordului teuton, sărutatul mîinii nu prea avea trecere. Femeia de lume întindea pur și simplu dreapta de obicei neînmănușată și i se răspundea la fel de simplu, de sobru, cu dreapta bărbatului. Care bărbat își înclina o secundă capul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lume! Dar tot în lumea aceea, de altfel atît de sobră, de austeră, a nordului teuton, sărutatul mîinii nu prea avea trecere. Femeia de lume întindea pur și simplu dreapta de obicei neînmănușată și i se răspundea la fel de simplu, de sobru, cu dreapta bărbatului. Care bărbat își înclina o secundă capul, gest aproape cazon. Cît de vecină era gestica aceasta sumară cu asprimea din anturajul Führerului! Dacă sărutatul mîinii a cunoscut undeva apogeul, asta s-a întîmplat la noi, în acea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]