5,527 matches
-
să-i fac față la universitate, vreo treizeci de ani mai târziu. Tineri colegi (femei și bărbați deopotrivă) au încercat atunci să-mi anuleze numirea la rangul de profesoară, pe motiv că eram o "bătrână feministă înțepată" (sic!) și nu sociolog al muncii cum pretindeam că sunt. Aceștia erau termenii adresei lor către Consiliul de Administrație (CA) al Universității din Franche-Comte, care era pe cale de a valida alegerea comisiei de angajare. Proba unei asemenea aserțiuni rezida, după ei, în faptul că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prevalează în disciplinile științei "dure"19. Faptul că era vorba de bastioane încă extrem de masculine 20 conferea cuvântului său despre consecințele negative ale foarte slabei prezențe a femeilor în aceste domenii de cercetare o autoritate pe care a mea, în calitate de sociolog, nu o avea. Ea a subliniat cu malițiozitate că tabloul pe care îl făcuse avea legătură mai mult cu sociologia decât cu științele exacte. Dar era nevoie de poziția pe care ea o ocupa atunci pentru ca, colegii mei să accepte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
reflectat până acum, chiar și reflecțiile altora. Totul este un construct. Eu mi-am construit argumentul și l-am deconstruit în același timp. Pe lângă faptul că nu sunt feministă, nu mă ocup nici de studii de gen, nu sunt nici sociolog. Nu am la îndemână statistici pe care să le analizez și care să îmi indice tendințe clare, cuantificabile. Nici nu mi se cer aceste lucruri. Mi se cere să reflectez la cum am devenit femeie și este a treia oară
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cercetare sociologică, în fapt un sondaj de opinie pentru a vedea care sunt așteptările studenților față de o asemenea publicație. În anul 1992, în perioada primei sesiuni, am participat la un seminar legat de învățământul sociologic, organizat de Asociația Internațională a Sociologilor de Limbă Franceză (AISLF) la Cluj, acolo cunoscându-l și pe Edward Tiryakian, de la Duke University, care era președinte al AISLF-ului pe atunci. Cu ajutorul acestuia am participat ulterior la Congresul AISLF din iulie 1992, la Lyon, cu lucrarea Colegiul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în lumea contemporană, mult printre bărbați, și nu puțin printre femei. În mod personal și eu sunt implicat. Trebuie să fac aici o mărturisire, să povestesc un episod despre care am vorbit puțin în Italia. Sunt întrebat adesea de ce eu, sociolog în educație și muncă, am început să mă interesez și să studiez masculinitatea. La astfel de propuneri, există explicații raționale, pe care le exprimă cartea mea: temă actuală, puțin (și adesea prost) tratată în Italia, cu o valență mare sociologică
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
imagine la infinit. Ceea ce începuse ca o simplă curiozitate intelectuală se dovedise a fi buturuga mică ce mi-a schimbat întrutotul înțelegerea societății în care trăiesc (Valentin Quintus Nicolescu). De la feminism la studiile despre bărbați: Sunt întrebat adesea de ce eu, sociolog în educație și muncă, am început să mă interesez și să studiez masculinitatea. (...) a fost un mic eveniment, în aparență irelevant, dar în realitate foarte semnificativ, care cred că a constituit începutul resortului, impulsul interesului meu (până atunci ocultat) pentru
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cărți și articole despre femeile în profesiile juridice, munca empirică în serviciile sociale din statul finlandez și statele europene, contractele genurilor, politica de cercetare în Uniunea Europeana, studiile feministe în Europa, metodologia cercetării (citirea narațiunilor; etică). Arnaldo SPALLACCI (n. 1948) este sociolog, Centrul de Studii despre Gen și Educație (CSGE), Universitatea din Bologna, Italia. Teme de cercetare actuale: identitatea masculină contemporană, stereotipuri de gen, consum cultural, experiența școlară a tinerilor. Dintre publicațiile sale recente: Maschi (Bărbați) (2012). Daniel ȘANDRU (n. 1975) este
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Studiul este completat cu o vastă culegere folclorică În jud. Pevnomaise, Znamenka, Voznesensk, Melitopol, Marinpol, Donețk. Descrierea românilor din Ucraina transbugeana aparține unor personalități de seamă, totuși istoria oficială aduce puțină lumină În acest domeniu. Au publicat studii istorice folcloriști, sociologi, istorici: Nicolae Iorga, Ștefan Ciobanu, Ion Nistor, Vasile Harea, Sergiu Grosu, Dumitrie Gusti, Anton Galopenția, Anton Rațiu, etc . O scriere relativ recentă o datorăm doamnei Ludmila Bulat din Chișinău, originară din localitatea Martonoșa regiunea Kirovograd, Ucraina Centrală care actualizează În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
autorităților românești din guvernământul Transnistriei. Cu timpul cecetători, foști demnitari, cronicari și martori oculari salvați din lagăr au relatat cu demnitate adevărul asupra soartei evreilor din Transnistria anilor 1941-1944. Realitatea privind regimul lagărului din Transnistria a fost restabilită de istorici, sociologi, oameni de bună credință, martori oculari. Deportații din România aflați sub jurisdicția autorităților românești nu au cunoscut privațiunile, silniciile și crimele aplicate grupurilor ajunse la malul Bugului cu intenția de a trece În zona sovietică unde sperau să fie ocrotiți
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Huștiuc Ștefan ( 1951 -) Levițchi Vasile ( 1921 ) , Luțic Mircea ( 1939 ), Nandriș Cudla Ana ( 1904 ), Posteucă Vasile ( 1912- 1975), Prepeliță Mihai ( 1947), Streinu Mircea (1910-1945), Suceveanu Arcadie ( 1952), Tărîțeanu Vasile ( 1945), Zegrea Ilie Tudor (1949). Oameni de știință, filologi, ingineri, profesori, juriști, sociologi, Îi nominalizăm din aceeași sursă : Botezat Eugen (1871-1964), Coroi Victor ( 1915), Găină Silvestru ) 18991970), Hacman Maximilian ( 1877-1961), Hurmuzache Eudoxiu (1812-1874), Longhin Constantin (1871- 1961) , Luceac Ilie ( 1950), Lunguleac Ioan ( 1886- 1942), Lupu Octavian ( 1898-1988), Morariu Leca ( 1888- 1963), Nandriș Grigore
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
aceasta servește la desemnarea ansamblului de țări pe care astăzi le denumim prin expresia Extremul Orient: extremitatea fostei URSS, China, Coreea, Japonia, țările peninsulei Indochina și ale subcontinentului indian. 3 Textul de mai sus este extras din discursul pe care sociologul Edgar Morin l-a rostit la Barcelona, cu ocazia decernării premiului internațional Catalunya 1994. 4 Ampelografia (de la Ampelos, companion al lui Dionisos) e definită de către Pierre Galet drept "știința care se ocupă de vița de vie și mai ales de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mai ales, de statura intelectuală a autoarei. Studiul sociologic al modei este o constantă în istoria sociologiei pe plan mondial. Nu același lucru se poate spune și despre sociologia românească. Este meritul autoarei de a fi adus în atenția comunității sociologilor din România o temă incitantă teoretic și de interes public deosebit. Așa cum relevă autoarea, sociologia modei reunește numeroase teorii cu nivel mediu de generalitate și zeci, dacă nu sute, de concepte în diferite stadii de cristalizare. În această situație, demersul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autoarea abordează fenomenul modei multidisciplinar, făcând trimiteri calificate la autori de referință din domeniile sociologiei, antropologiei, psihologiei și, de ce nu, din aria psihosociologiei. Referindu-se la perioada 1960-1990, numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
experimentele psihosociologice ulterioare dedicate funcțiilor îmbrăcămintei, uneori fără să se specifice acest lucru. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările psihosociologilor, sociologilor și istoricilor referitoare la subiectul în discuție, voi prezenta în continuare caracteristicile modei și ale teribilismelor vestimentare, fără a vedea în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și dezgolire a trupului. 1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și XX, sub semnătura unor sociologi de seamă ai timpului precum Gabriel Tarde (1843-1904), Thorstein Bund Veblen (1857-1929) sau Georg Simmel (1858-1918), moda își făcea debutul în discursul sociologic. Astăzi, reafirmarea interesului pentru abordarea acestui fenomen are nevoie de legitimare teoretică, tocmai pentru că, ulterior dezvoltărilor elaborate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1862-1939). 1.2.2. Charles R. Darwin și exprimarea emoțiilor Așa cum am precizat la începutul acestui subcapitol, cercetările cu privire la originea și funcțiile vestimentației au debutat la mijlocul secolului al XIX-lea, caracteristica acestora fiind imprimată de interesul unor biologi, filosofi, psihologi, sociologi și antropologi privind conceptul de "evoluție". De aproape un secol și jumătate numele și lucrările lui Charles R. Darwin (1809-1892) Descendent of Man and Selection in Relation to Sex (1871) și Expression of Emotions in Man and Animals (1872) sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
face pentru că ele reprezintă încălcări ale unei bune- cuviințe solid și înțelept stabilite. Aceasta se vede de fapt din derivația cuvântului "modest" din "modus", o măsură sau un criteriu de comportare" (idem). Într-un articol despre psihologia îmbrăcămintei (1899, 246), sociologul american William I. Thomas (1863-1931) arăta că ipoteza modestiei ca factor declanșator al acoperirii diferitelor părți ale corpului are o bază științifică în teoria darwinistă a universalității emoțiilor. Modestia, precizează William I. Thomas, se referă la încălcarea unor obiceiuri sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu organele sexuale sau cu funcțiile sexuale, ci cu un set de superstiții legate de acestea (W.I. Thomas 1899, 256). 1.2.3. Herbert Spencer: trofeul, emblema și vestimentația În sociologie, darwinismul social a fost reluat de filosoful și sociologul britanic Herbert Spencer (1820-1903). Acesta a arătat că toate fenomenele evoluează trecând de "la o stare de omogenitate indefinită și incoerentă la o stare de heterogenitate definită și coerentă" (F. Parot și E. Tirelli, 1991/2007, 304). În secolul al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sub denumirea comună de "evoluționism" (ibidem). O interpretare esențială pentru evoluția cercetărilor despre vestimentație se regăsește în volumul al doilea al lucrării lui Herbert Spencer, The Principles of Sociology (1890-1897). Așa cum indică și titlul acestui volum Ceremonial Institutions (1897) -, abordarea sociologului britanic viza comportamentul ceremonial, modul cum anumite reguli s-au schimbat pe parcursul evoluției societăților, de la cele mai simple pe care H. Spencer (1897/1900, 178) le numește "societăți de vânători", până la societățile mai evoluate, "militante", și cele moderne, industrializate. În
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reprezenta o practică indecentă (D. Regnier-Bohlen, 1985/1996, 72). Alte evidențe ale teoriei înfrumusețării susțin că îmbrăcămintea are motivații sexuale. În cadrul tezei sale de doctorat, prezentată în anul 1889 și publicată doi ani mai târziu sub titlul Tapojen historiaa (1891), sociologul și filozoful finlandez Edward Westermarck (1862-1939) a fost interesat de istoria căsătoriei. Iată de ce argumentele autorului despre practicile de vestimentație ale femeilor și bărbaților erau relaționate la tema principală a tezei sale. Astfel, înfățișarea fizică a femeii traduce statutul față de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
inferioare față de bărbat (idem, 182). Chiar dacă necesitățile funcționale ale adaptării la mediu au transformat vestimentația într-un imperativ, comportamentul vestimentar al unor populații din societățile izolate indică faptul că hainele au rolul de semnalizare sexuală (E. Westermark, 1891/1922, 192). Sociologul german Georg Simmel (1911, 96) referindu-se la motivațiile sexuale ale acoperirii diverselor părți ale corpului, observă că: Pentru etnografia actuală, este cert că acoperirea sexului ca și vestimentația în genere nu a avut inițial nicio legătură cu simțul rușinii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
treilea motiv fundamental fals în ceea ce privește îmbrăcămintea protecția (idem, 249). Desigur, critica întreprinsă de Ernst Harms, deși datată în 1938, își păstrează actualitatea. Însă marea parte a limitelor acestor teorii poartă amprenta timpului în care au fost lansate. Personal, subscriu argumentației sociologului german René Köning (1971/1973, 91): Trofeele de vânătoare sunt semnificația indirectă că vestimentația devine din ce în ce mai expusă; începând cu obiecte aduse acasă de la vânătoare, cum ar fi copitele, dinții, părul, urechile, penele, oasele, antenele, coarnele [animalelor n.n], care sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
remarcă, corelativ, funcțiile sociale ale acesteia: protecție, semnificarea statutului, înfrumusețare, semnalizare sexuală. În societățile urbane, motivele adeziunii pe scară largă a indivizilor la curentele modei ar putea constitui explicații ale iradierii acestui fenomen în toate domeniile vieții sociale. După cum sublinia sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), printre cauzele propagării modei se numără: 1) orientarea societăților contemporane către viitor, fapt ce determină percepția pozitivă a inovațiilor, care sunt considerate mai degrabă dezirabile decât periculoase; 2) interesele comerciale ale pieței susțin schimbarea modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
individualismului, "forța" mulțimilor, comportamentul maselor, pierderea tradițiilor, schimbările rapide ale modei. În acest context, vestimentația este analizată ca un fenomen caracteristic climatului modernității. Această etapă, pe care am denumit-o clasică, este cea mai prolifică din punct de vedere teoretic. Sociologi și psihologi de seamă precum Gabriel Tarde (1843-1904), Gustave Le Bon (1841-1931), Thorstein Bund Veblen (1857-1929), Georg Simmel (1858-1918), în demersurile lor științifice, consacră un loc special analizei fenomenelor modei. Sub influența unor lucrări celebre, respectiv Les lois de l
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1890) și George Simmel (1904) a reprezentat, pentru Edward Sapir, tema dezbaterii din acest articol. 1.3.4. Contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea sociologiei modei Volumul de față își legitimează analiza științifică a fenomenului modei bazându-se pe lucrările sociologului german Georg Simmel (1858-1918). După cum voi arăta în capitolul următor, pentru tema aleasă, principalul reper bibliografic din opera lui Georg Simmel este articolul Fashion (Die Mode), publicat pentru prima dată în anul 1904, la New York, în revista International Quaterly (vezi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]