12,660 matches
-
dintre diferitele componente ale cunoașterii: ideologie, filosofie, sociologie). Dinamica acestor forțe a produs orientarea sociologiei, poziționarea ei În contextul cognitiv și modificarea atitudinii politice față de această disciplină. Costea, Larionescu și Ungureanu (1983) identifică o etapizare ideologizată a evoluției postbelice a sociologiei, impusă de epocă, care nu mai poate fi susținută acum. Utilizând datele oferite de autori, propun o altă etapizare, folosind drept criteriu momentele de schimbare a orientării politico-ideologice, cu efecte dramatice asupra sociologiei. Tabelul 1. Producția sociologică Între 1944 și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o etapizare ideologizată a evoluției postbelice a sociologiei, impusă de epocă, care nu mai poate fi susținută acum. Utilizând datele oferite de autori, propun o altă etapizare, folosind drept criteriu momentele de schimbare a orientării politico-ideologice, cu efecte dramatice asupra sociologiei. Tabelul 1. Producția sociologică Între 1944 și 1980 Producția sociologică: volum total Producția sociologică: medie anuală 1944-1947 68 17,0 1948-1953 7 1,1 1954-1958 57 11,4 1959-1963 118 23,6 1964-1968 351 70,2 1969-1973 1056 211,2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
351 70,2 1969-1973 1056 211,2 1974-1975 312 156,0 1976-1980 * 514 103,0 Sursa: Prelucrat după datele oferite de Costea, Larionescu, Ungureanu (1983). Autorii adaugă la lucrările explicit sociologice și lucrări cu tematică socială care pot fi asimilate sociologiei * Datele despre producția sociologică Între 1976 și 1980 sunt realizate de autori printr-o selecție pe criterii mai riguroase, prin excluderea unor articole fără orientare net sociologică, dar paternul dinamicii producției sociologice nu pare a fi sensibil modificat. Etapa Întâi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între 1976 și 1980 sunt realizate de autori printr-o selecție pe criterii mai riguroase, prin excluderea unor articole fără orientare net sociologică, dar paternul dinamicii producției sociologice nu pare a fi sensibil modificat. Etapa Întâi: revirimentul după război al sociologiei antebelice - 1944-1947 Această etapă conține studii sociologice solide, rezultatul unor acumulări anterioare, mai ales al cercetărilor empirice, cele mai multe finalizate În timpul războiului. În condiții grele, au fost publicate 68 de asemenea lucrări, cu o medie anuală de 17 volume și studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicate ultimele lucrări ale sociologilor din generația de aur. Cărți și studii ale acestor sociologi nu mai apar În 1948, cu excepția a două articole. După această dată apar doar articole vag sociale, majoritatea lor fiind puternic ideologizate. Etapa a doua: sociologia subterană - 1948-1965 În 1947 s-a declanșat „revoluția comunistă”. Începând cu 1948, noul regim a dezvoltat o atitudine politico-ideologică tot mai ostilă față de sociologia ca știință, cu un vârf În 1951, treptat slăbind apoi În intensitate spre sfârșitul anilor ’50
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
După această dată apar doar articole vag sociale, majoritatea lor fiind puternic ideologizate. Etapa a doua: sociologia subterană - 1948-1965 În 1947 s-a declanșat „revoluția comunistă”. Începând cu 1948, noul regim a dezvoltat o atitudine politico-ideologică tot mai ostilă față de sociologia ca știință, cu un vârf În 1951, treptat slăbind apoi În intensitate spre sfârșitul anilor ’50 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 92). Chiar la debutul regimului comunist, sociologia românească a fost „băgată la Închisoare” prin mulți dintre reprezentanții săi remarcabili, fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu 1948, noul regim a dezvoltat o atitudine politico-ideologică tot mai ostilă față de sociologia ca știință, cu un vârf În 1951, treptat slăbind apoi În intensitate spre sfârșitul anilor ’50 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 92). Chiar la debutul regimului comunist, sociologia românească a fost „băgată la Închisoare” prin mulți dintre reprezentanții săi remarcabili, fiind oficial excomunicată ca „știință burgheză”. Mulți sociologi au fost arestați sau dați afară din sistemul universitar și din cercetare. Publicațiile sociologice au fost sistate. Lucrările elaborate În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
50 s-au publicat puține lucrări cu teme sociale: În 11 ani apar doar 64, cu o medie anuală de 5,8. Și acestea, cu câteva excepții, au un caracter nesociologic, ci politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anuală de 5,8. Și acestea, cu câteva excepții, au un caracter nesociologic, ci politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze „În ilegalitate” Încă În perioada grea a anilor ’50. Sociologi de marcă din Școala de la București care au supraviețuit valului de teroare comunistă (H.H. Stahl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Institutul de Antropologie, mulți În Institutul de statistică, În Institutul de Folclor și Etnografie, Institutul de Cercetări Economice, Institutul de Igienă și Protecția Muncii, Muzeul Satului, În Comitetul de Stat al Planificării. Sub diferite etichete, altele decât cea de sociologie, au continuat cercetarea sociologică, aceasta fiind sursa cea mai importantă pentru transmiterea spre noua generație a unei culturi solide a cercetării sociologice. Ei le-au deschis tinerilor interesul pentru sociologie, i-au integrat În echipe de cercetare, formându-i profesional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Stat al Planificării. Sub diferite etichete, altele decât cea de sociologie, au continuat cercetarea sociologică, aceasta fiind sursa cea mai importantă pentru transmiterea spre noua generație a unei culturi solide a cercetării sociologice. Ei le-au deschis tinerilor interesul pentru sociologie, i-au integrat În echipe de cercetare, formându-i profesional, Îndrumându-i În bibliografia domeniului, inclusiv Împrumutându-le propriile lor cărți. Șt. Costea, M. Larionescu și I. Ungureanu (1983) utilizează o formulare excelentă: sociologia nu a continuat să activeze În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
le-au deschis tinerilor interesul pentru sociologie, i-au integrat În echipe de cercetare, formându-i profesional, Îndrumându-i În bibliografia domeniului, inclusiv Împrumutându-le propriile lor cărți. Șt. Costea, M. Larionescu și I. Ungureanu (1983) utilizează o formulare excelentă: sociologia nu a continuat să activeze În forme instituționalizate, ci a oferit o infrastructură culturală (89). Critica violentă a stalinismului În URSS Începând cu 1956, frânată Însă de la Început de reacția represivă față de efectele centrifuge ale Revoluției maghiare, a inițiat totuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proces de liberalizare internă a sistemului socialist. Acest proces a fost mai accentuat În România pe fondul afirmării politice de detașare de Uniunea Sovietică. Încă de la Începutul anilor ’60 În România a Început un proces de deschidere politică și ideologică. Sociologia era Încă un tabu. La sfârșitul acestei perioade sociologia Începe să fie menționată mai degrabă sub forma nevoii de detașare de „sociologia burgheză”. Semnificativ este Însă faptul că Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost mai accentuat În România pe fondul afirmării politice de detașare de Uniunea Sovietică. Încă de la Începutul anilor ’60 În România a Început un proces de deschidere politică și ideologică. Sociologia era Încă un tabu. La sfârșitul acestei perioade sociologia Începe să fie menționată mai degrabă sub forma nevoii de detașare de „sociologia burgheză”. Semnificativ este Însă faptul că Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Uniunea Sovietică. Încă de la Începutul anilor ’60 În România a Început un proces de deschidere politică și ideologică. Sociologia era Încă un tabu. La sfârșitul acestei perioade sociologia Începe să fie menționată mai degrabă sub forma nevoii de detașare de „sociologia burgheză”. Semnificativ este Însă faptul că Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deschidere politică și ideologică. Sociologia era Încă un tabu. La sfârșitul acestei perioade sociologia Începe să fie menționată mai degrabă sub forma nevoii de detașare de „sociologia burgheză”. Semnificativ este Însă faptul că Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În România. Studii critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema claselor (1962
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologia Începe să fie menționată mai degrabă sub forma nevoii de detașare de „sociologia burgheză”. Semnificativ este Însă faptul că Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În România. Studii critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema claselor (1962). Numărul publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
detașare de „sociologia burgheză”. Semnificativ este Însă faptul că Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În România. Studii critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema claselor (1962). Numărul publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În România. Studii critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema claselor (1962). Numărul publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice - 1965-1973
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema claselor (1962). Numărul publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice - 1965-1973. Contextul legalizării. Sociologia Începuse să fie acceptată tacit Încă de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60. Politic, necesitatea sociologiei a fost formal recunoscută Într-un document din 1965. Voi cita, pentru „parfumul” exprimării, actul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și problema claselor (1962). Numărul publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice - 1965-1973. Contextul legalizării. Sociologia Începuse să fie acceptată tacit Încă de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60. Politic, necesitatea sociologiei a fost formal recunoscută Într-un document din 1965. Voi cita, pentru „parfumul” exprimării, actul de recunoaștere a științei. În decembrie 1965, Într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice - 1965-1973. Contextul legalizării. Sociologia Începuse să fie acceptată tacit Încă de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60. Politic, necesitatea sociologiei a fost formal recunoscută Într-un document din 1965. Voi cita, pentru „parfumul” exprimării, actul de recunoaștere a științei. În decembrie 1965, Într-un document oficial, Ceaușescu afirma: „În domeniul științelor sociale și-au făcut loc fenomene de superficialitate, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unor teze teoretice, ceea ce a determinat scăderea nivelului științific al cercetărilor, tratarea neștiințifică a unor probleme ale vieții noastre sociale aflate În plin proces de transformare revoluționară, precum și a unor probleme ale dezvoltării societății contemporane. Nu a fost Înțeleasă Însemnătatea sociologiei ca știință socială, negândindu-se rolul ei În societatea socialistă” (apud Costea, Larionescu, Ungureanu, 1982, 87). Legalizarea sociologiei În România a avut loc Într-un context internațional și național favorabil din punct de vedere politic și ideologic. Contextul internațional: critica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noastre sociale aflate În plin proces de transformare revoluționară, precum și a unor probleme ale dezvoltării societății contemporane. Nu a fost Înțeleasă Însemnătatea sociologiei ca știință socială, negândindu-se rolul ei În societatea socialistă” (apud Costea, Larionescu, Ungureanu, 1982, 87). Legalizarea sociologiei În România a avut loc Într-un context internațional și național favorabil din punct de vedere politic și ideologic. Contextul internațional: critica neașteptată a stalinismului de către Hrușciov a reprezentat totodată și o deschidere ideologică. Zdruncinarea ideologiei marxist-leniniste a generat o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]