11,582 matches
-
Ion Iliescu, pentru Petre Roman, reconcilierea națională pe baza amnistiei și a Închiderii arhivelor a reprezentat modalitatea ideală de raportare la trecutul comunist. Fostul prim-ministru valoriza În acest sens modelul spaniol de tranziție: „Eu rămân foarte admirativ față de modelul spaniol. În Spania nu s-a făcut o de-francoizare. Dimpotrivă, baza consensului pe care s-a construit Spania europeană a fost aceea de a nu introduce o represiune, care, În mod evident, ar fi Însemnat și o reacție foarte dură”. Deschiderea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la economia de piață. Pe de altă parte, programele PD nu au făcut referire la măsuri reparatorii pentru reabilitarea victimelor, poziționându-se atât Împotriva retrocedărilor cât și Împotriva lustrației și a deschiderii arhivelor fostei Securități. Ideea unei amnistii de tip spaniol a fost În acest sens des uzitată de liderii PD cu privire la gestionarea trecutului dictatorial. Partidul Democrat Agrar din România: „proprietatea de stat, principiul privatizării” Partidul Democrat Agrar din România a adoptat În 1990 o doctrină agrariană axată pe dezvoltarea agriculturii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
profund antinaționale, sugerând crearea unui mausoleu al fostului dictator. „Nicolae Ceaușescu a fost șeful statului pentru un sfert de secol, perioadă În care România a Înregistrat atâtea progrese. De ce Franco are dreptul În Spania la un mausoleu și de ce poporul spaniol și chiar regele Juan Carlos recunosc că, lăsând de o parte stilul lui dictatorial, Franco nu și-a trădat niciodată țara, așa cum Ceaușescu nu și-a trădat-o pe a lui.” În paginile hebdomadarului Politica, numeroase articole făceau referire la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
bulgară, maghiară, germană, chineză ș.a. Receptată favorabil la vremea apariției, poezia lui B. a fost considerată reprezentativă pentru modernismul românesc. Începând cu anul 1922, unele poeme au fost traduse și au intrat în antologii apărute în limbile maghiară, franceză, engleză, spaniolă ș.a. După 1950, numărul tălmăcirilor din opera sa este mult mai mare, cuprinzând și versiuni în limbile rusă, germană, italiană, portugheză ș.a. Puțin personală prin armonia exterioară a versului și limbă, această poezie se personalizează și se modernizează chiar prin
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
editor și traducător. Este fiul Aglaiei (n. Păduraru) și al lui Haralamb Buiciuc, țăran. După absolvirea Liceului Teoretic din Baia Mare (1956), urmează cursurile Institutului de Limbă și Literatură Rusă „Maxim Gorki” din București (1956-1960). Se specializează în limbile engleză și spaniolă, urmând cursurile din cadrul Universității Populare (1964-1968), și în ziaristică, în cadrul învățământului postuniversitar al Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1973-1974). Imediat după absolvirea facultății, începe să lucreze la Editura Univers, mai întâi ca redactor responsabil de carte, apoi ca redactor principal, coordonator de
BUICIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
primei serii reflectă preocupări științifice diverse, aparținând atât unor colaboratori fideli ai Bibliotecii Române din Freiburg, cât și altora, răspândiți pe alte meridiane: Mircea Eliade (Pentru o bibliografie a pribegiei, 1953, Preistoria unui motiv folcloric românesc, 1954), Alexandru Busuioceanu (Caietele spaniole. Pictorul Pătrașcu, 1953), N. I. Herescu (Apărarea limbii române, 1953, Nicolae Iorga, vizionarul, 1955, Cronica latină, 1957), D. C. Amzăr („Elegia română”, o poezie necunoscută de la 1840, 1953, Românii în enciclopediile străine, 1953, Sfântul Petru în tradițiile poporului român, 1954) ș.a.
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
care reunește sub titlul Preacurata în literatura universală traduceri din Francesco d’Assisi, Dante, Vicontele de Altamira, Sf. Iosif Scevophylaxiux, Francis Jammes, Paul Claudel, Pierre Emmanuel, din Vicleimul castilian, „o venerabilă relicvă literară care precedă și anunță viitoarea literatură dramatică spaniolă”, Vintilă Horia (prezent cu pagini de Jurnal, 4/1970), acestuia din urmă dedicându-i-se și un medalion datorat lui Miron Kiropol (Întâlnire cu Vintilă Horia, 3/1970). Între colaboratorii importanți ai revistei pot fi întâlniți cu pagini eseistice vizând
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
E. Lovinescu (4/1981), Lucian Blaga (2/1982), I.L. Caragiale (2/1983), Liviu Rebreanu (1/1985), Camil Petrescu (3/1985), Hortensia Papadat-Bengescu (2/1986), Ion Creangă (4/1989) ș.a. Articolele sunt scrise în limbi de circulație: franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă. Cronică traducerilor se preocupă, în fiecare număr, de unele cărți traduse în și din limba română. Printre semnatari: Edgar Papu, Virgil Nemoianu, Al. Ivasiuc, Victor Ivanovici, Șerban Cioculescu, Irina Bădescu, Alexandru Balaci, Ion Pop, Ileana Verzea, Radu Toma, Andrei Bantaș
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
literară, literatură memorialistică și jurnal (Fragment autobiografic, Jurnal de Cordoba, Jurnalul „Nopții de Sânziene”). Capitolul de proză este ilustrat prin texte de E. Lovinescu (pagini de Jurnal), Mircea Vulcănescu (eseul inedit Despre spiritul românesc), Al. Busuioceanu (Ceața, din suita Caetelor spaniole), Mateiu I. Caragiale (fragment din traducerea integrală în limba franceză a Crailor de Curtea-Veche), Emil Turdeanu (eseuri istorico-literare reunite sub genericul „Oameni și cărți de altădată”). Critica literară, larg reprezentată, de la comentariu și cronica de carte la exegeza de mari
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
poezia română și din cea franceză, prezentări ale unor personalități ale literaturii române moderne (Blaga și Rebreanu). Prin volumele de versuri Poemas patéticos (1948) și Proporción de vivir (1954), se impune ca unul dintre cei mai importanți poeți de limbă spaniolă. În același timp, este o prezență activă în publicațiile culturale românești ale exilului, numele său fiind întâlnit mai ales cu eseuri și versuri în „Luceafărul”, „Îndreptar”, „Caete de dor”, „Destin”, „România” (New York) sau „Revue des études roumaines” și „Revista scriitorilor
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
pasiunea carnală, cu desprinderea de material specifică motivelor platonice. Cel mai important studiu de mitologie și istorie comparată a religiilor, conceput în perioada exilului său în Spania, este cel consacrat lui Zamolxis și intitulat Mitul dacic în istoria și legendele spaniole, cercetare rămasă neîncheiată și publicată postum, în țară (1985). Teoria de la care pleacă reputatul istoric al artelor în demonstrația sa - singura până acum pe această temă - este mai puțin fantezistă și înaripat poetică decât ar lăsa să se înțeleagă o
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
e virulent și își caută imediat încarnări concrete.” De la mitul istoriografic al Daciei, „o lume de vitejie sălbatică, de curățire și dreptate”, în fond „idee nostalgică a omului antic”, pleacă studiul, urmărind contaminările și rezultatele prezenței sale în cronicile medievale spaniole, fără să ajungă însă la o concluzie sau la lansarea unei ipoteze. Considerațiile „daciste” ale lui B. au rămas fără ecou chiar în plan românesc, ele surprinzând mai degrabă prin insolitul „descoperirii”. Mult mai interesant pare, în schimb, modul în
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
Ciorănescu, Paris, 1963; Fructul de a trăi, îngr. și pref. Virgil Ierunca, Paris, 1963; Scrieri despre artă, tr. Oana Busuioceanu, îngr. Th. Enescu și Victor Ieronim Stoichiță, pref. Ion Frunzetti, București, 1980; Zamolxis sau mitul dacic în istoria și legendele spaniole, îngr. Dan Slușanschi, cu o evocare de Eugenio Battisti, București, 1985; Istoria literaturii române, ed. româno-spaniolă, îngr. Nicolae Florescu, tr. Irina Dogaru, pref. Alexandru Ciorănescu, postfață Andrei Ionescu, București, 1998: Caietele de miezul nopții (Jurnal. 1939-1957), tr., îngr. și pref.
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
este definiția clasică a unui partid politic - elementele ideologice contează. Ar fi interesant de urmărit evoluția Partidului Democrat, unul dintre puținele partide din România care părea să aibă o ideologie relativ coerentă, apropiată, de pildă, de cea a Partidului Socialist Spaniol. Mircea Mihăieș: Din păcate pentru el, a pierdut Între timp această ideologie - Partidul Democrat se identifică tot mai mult cu ideea de lider. Ceva În structura acestui partid cere o persoană autoritară. La un moment dat a fost Petre Roman
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
asiatici”. Vladimir Tismăneanu: Analiza lui Ludwak afirmă cu claritate: „Eu nu sunt printre cei care au susținut Înțelepciunea strategică a intervenției În Irak. În egală măsură, a ceda prin vot presiunii teroriste este o mare eroare politică”. Nu condamnăm votul spaniol, descriem o situație: a ceda acestui atac spune ceva despre incapacitatea unei largi părți a electoratului vest-european de a Înțelege că, ne place sau nu, trăim Într-adevăr pe picior de război. Trebuie să citez o celebră replică a lui
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
suficiente trupe. Nu se poate câștiga „a great war a cheap way”. Trebuie pusă În joc Întreaga putere militară a Statelor Unite, și În acel moment se va vedea foarte clar cine câștigă. În egală măsură, Freedman spune: „Decizia noului guvern spaniol de a răspunde atacului Al-Qaeda continuându-și planurile de retragere a trupelor din Irak constituie cel mai periculos moment cu care ne-am confruntat după 11 septembrie”. Nu e o joacă! Thomas Freedman este de departe unul dintre cei trei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
spune În engleză. Alegerile din interiorul țării dictează ce va face Spania În politica externă, cât e ea de parte a Uniunii Europene și a NATO. Nici Statele Unite, nici George W. Bush, nici Jacques Chirac, nimeni nu poate dicta poporului spaniol. Au făcut o opțiune, deși cred că a fost una derivată din condiții de șoc. Mircea Mihăieș: E vorba de alegerile din martie 2004, de după atentatul terorist de la Madrid. Vladimir Tismăneanu: Mai mulți comentatori pe care i-am mai citat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ceaușescu sau pentru partid? Vladimir Tismăneanu: Vorbea destul de mult, după cum reiese și din convorbirile mele cu Ion Iliescu. Biroul lui de la Editura Politică era un loc pe unde se trecea des. Avea și legături internaționale foarte puternice, cu Partidul Comunist Spaniol și cu cel Italian. Mircea Mihăieș: Da, dar nu putem invoca multe exemple În care Ceaușescu și-ar fi eliminat fizic adversarii. Vladimir Tismăneanu: Așa este. Revenind la această istorie care personalizează puțin discuția: am văzut acest text În arhive
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ideologic, și intră În categoria studiată de Eric Hoffer În cartea sa The True Believer. Esențialmente, motivația acestor oameni este una a profundului resentiment. Cum Îi tratezi, atunci? Există vreo formă de negociere? Probabil că actualul lider al Partidului Socialist Spaniol și viitor premier, domnul Sapatero, crede că prin concesii se poate obține ceva. Probabil că Romano Prodi Își Închipuie că se poate ajunge la o negociere atunci când afirmă că trebuie să căutăm și alte mijloace decât cele militare pentru a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
o discuție pe această temă cu unul dintre mentorii mei - chiar dacă nu am studiat cu el -, Zbigniew Brzezinski, care a criticat profund războiul din Irak, fiind un susținător al celui din Afghanistan. Nu mă refer deci acum la Partidul Socialist Spaniol, vorbesc de oameni În care am o mare Încredere intelectuală și politică, ce au rezerve serioase legate de anumite fisuri În Patriot Act, de fapt un acronim pentru legea dată imediat după 11 septembrie, votată și de John Kerry și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
universale, puncte pe care s-a conversat romanitatea antică, respectiv latinitatea antică târzie. Reflectând asupra trecutului și a condiției istoricului, Ortega y Gasset ne-a lăsat un număr important de „lecții” privind istoria și cunoașterea ei. Pentru omul de cultură spaniol, istoria a constituit o sursă fecundă a filosofării; studiind-o, a căutat să înțeleagă de unde provin limitele scriitorilor ei, a căutat să deslușească greșelile mai mari sau mai mici existente în operele lor, propunând un nou mod de a aprecia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
însuți sau pe alții”. Cât privește întâlnirea dintre ashkenazimi și sephardimi, ea nu e atât de simplă pe cât ne-o închipuim uneori. Legitățile sepharzilor erau complicate și vor rămâne, secole de-a rândul, conservatoare. Se considerau deosebiți prin tradiția lor spaniolă, prin limba pe care o vorbeau a cărei formă nu o vor schimba nicicând. Arareori se strecurau cuvinte turcești, dar pentru ele existau și corespondențe în limba spaniolă. Concepția de viață a sepharzilor era de neînțeles: „Cu îngâmfare naivă erau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rămâne, secole de-a rândul, conservatoare. Se considerau deosebiți prin tradiția lor spaniolă, prin limba pe care o vorbeau a cărei formă nu o vor schimba nicicând. Arareori se strecurau cuvinte turcești, dar pentru ele existau și corespondențe în limba spaniolă. Concepția de viață a sepharzilor era de neînțeles: „Cu îngâmfare naivă erau priviți de sus ceilalți evrei, un cuvânt încărcat totdeauna de dispreț suna „tedesco” și însemna evreu german sau ashkenaz. Ar fi fost de neconceput să te căsătorești cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe linia mediană a continentului arată această convergență. Prelungirea influenței islamice va fi un alt element care va asigura structura compozită a cetății de pe coastele dalmatice. Nu în ultimul rând, evreii. După 1492, se înregistrează o mare afluență a sephardimilor spanioli, îndeosebi comercianți, a căror activitate a dus la o prosperitate economică a orașului. Casele și companiile evreiești din Ragusa sunt, încă în secolul al XVI-lea, acelea care stabilesc legătura între Peninsula Balcanică și statele din restul Europei. Ele au
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
despre problema dreptului de proprietate asupra pământului; Hasdei David (cea mai importantă dintre scrierile sale), un comentariu la Tosephata, căruia i-a dedicat ultimii 20 de ani din viață. Multe dintre poemele sale au fost găsite în cărțile de rugăciune (spaniole și italiene), ele fiind dedicate sărbătorilor evreiești. La fel ca Nehemya Hayim, spre sfârșitul vieții a vizitat Eretz Israel, dar, spre deosebire de acesta, Pardo s-a stabilit în Țara Sfântă. Plecarea sa a fost un eveniment festiv, iar aprobarea coreligionarilor din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]