10,213 matches
-
accentul pus pe activismul cetățenesc și pe problemele sociale (Coronado, J.P., 2003). 1.1.3. Reacții la globalizare Discuțiile cu privire la costurile pe care schimbările aduse cu sine de globalizare le atrag, estimate ca fiind imense pentru grupurile aflate la marginea spectrului social pensionari, sindicate, micii întreprinzători și tinerii fără locuri de muncă, au alimentat o opoziție puternică față de globalizare. "Globalizarea nemulțumirilor (J. Galtung, 1999) unul dintre efectele perverse ale fenomenului a generat o mișcare la nivel mondial care reunește intelectuali, sindicate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
respectării diversității culturale au devenit o parte esențială a politicilor educaționale ale UNESCO în ultima perioadă. Programele educaționale elaborate pentru următorii ani reflectă preocuparea pentru protejarea și sporirea diversității culturilor în fața globalizării economiei și a societății din ce în ce mai mult aflată sub spectrul cunoașterii digitale. Diversitatea lingvistică și culturală a secolului XXI constituie în același timp o provocare pentru a reflecta la cea mai bună cale de educație a viitorilor cetățeni și de realizare a Educației pentru toți până în 2015 "În următorul mileniu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ces dernières années. Les programmes éducatifs élaborés pour les prochaines années reflètent le souci de protéger et de promouvoir la diversité des cultures en face de la globalisation de l'économie et de la société située de plus en plus dans le spectre de connaissances numériques. Il est cité à cet égard la Déclaration universelle sur la diversité culturelle (2001), adoptée par l'UNESCO avec l'objectif déclaré de faire un impact significatif dans l'humanisation de la mondialisation et dans la sensibilisation des
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pricini de poticnire, ci scopul este de a observa cum Dumnezeu și-a zidit biserica locală și cum a rezistat în ciuda impedimentelor. Totuși, lucrurile negative nu vor fi evitate sau minimalizate însă vor fi amintite deoarece istoria nu trebuie prezentată prin spectrul triumfalist. Experiențele negative ar putea reprezenta greșeli care trebuie evitate pe viitor. De asemenea, acestea explică motivul pentru care în prezent există anumite lucruri negative în biserica locală. Nicolae Iorga, istoric român, afirma că „cine nu-și cunoaște istoria este
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Caracteristicile grupului sinectic: - reunește 5-7 membri și 2 lideri: unul cu atribuții strict organizatorice și unul pentru coordonarea ședințelor; - durata unei ședințe este de 2-3 ore. Condiții care trebuie respectate: - participanții să difere ca formație profesională, și să aibă un spectru larg de interese, pentru a constitui o premisă a plasticității mentale; - vârsta participanților trebuie să se plaseze între 25-40 de ani, perioadă în care este acumulată experiența de viață și, în plus, nu există eroziuni importante în plan spiritual; - pentru
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
transferul și/sau conversia de know-how predării în know-how de învățare; inovație; umor creativ și entuziasm; echilibrul conduitei stimulative/punitive; calitatea proceselor evaluative etc. 7.3. FAMILIA, MEDIUL FAMILIAL: calitatea atmosferei, a climatului familial; interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
echilibrul competiție-cooperare; relații interpersonale mature etc. 7.7. COMUNITATEA, SOCIETATEA CIVIL): (văzute ca factori cu statut de parteneri educaționali): atitudine proeducațională; subsidiaritate; inițiativă; voluntariat în participare; implicare nonpartizană; relații cu mediul educațional bazate pe responsabilitate etc. 7.8. TEHNOLOGII EDUCAȚIONALE: spectru larg; complementaritate; adecvație; nonsaturație, acces larg, gestiune deschisă elevilor, profesorilor, comunității. 7.9. CONTEXT/MEDIU: complementaritate; calitate; adecvare, controlul calității la nivelul componentelor sociale, culturale, economice, tehnologice, ecologice, politice; cu valoare de suport educațional. 7.10. RELAȚII EDUCAȚIONALE: calitatea relațiilor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1975; Neacșu, 1990; Negovan, 2007). I.8. Repere în managementul învățării eficiente Interesul școlii și actorilor ei pentru strategiile destinate optimizării proceselor ce definesc managementul și selfmanagementul învățării aflate sub incidența evaluărilor, examene, concursuri, selecții, promovări, este în creștere semnificativă. Spectrul orientărilor adresate tehnologiei învățării și actorilor este poliform, nuanțat și diferențiat. Particularizările sunt expresia Țesăturii de practic, experiențe, criterii, motivații și așteptări, de modele pedagogice validate sau încă nevalidate. În scopul satisfacerii unor scopuri și interese informative, listăm câteva orientări
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Învățarea școlară are o natură individuală și socială. Fundamental, ea este proces experiențial, informativ și formativ, cu efecte în planul schimbărilor valorice stabilite ale comportamentului/conduitei celor care învață. • Principiile, legitățile și mecanismele învățării pot fi gândite ca traversând în spectru larg variatele obiective, conținuturi, metodologii, niveluri și rezultate ale activități umane. • Sunt recomandate și acceptate modelele alternative de analiză a structurii și procesualității funcționale a învățării școlare. • Concepțiile moderne de clasificare a tipurilor/formelor învățării sunt axate pe matrici criteriale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de fapt. Acum vreo lună, fixase ca termen al retragerii data de 1 ianuarie 2007, după aderare. Faptul că a făcut-o mai înainte cu o lună mi se pare de bun augur, măcar intrăm în UE fără acest ciudat spectru politic la conducerea țării, iar până atunci se limpezesc și apele noastre politice. Pe mine m-a amuzat însă mai mult modul în care cam toată săptămâna, de duminică încoace, media și "analiștii" alocați care își merită ghilimelele măcar pentru
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
similar cu cele din comunismul de război, a fost unul "de largă concentrare democratică", "de uniune națională" de altfel cu mandat limitat la gestionarea problemelor curente ale administrației și organizarea alegerilor din 1992, dar s-a bucurat de sprijinul întregului spectru politic. Toate celelalte guverne de după aceea începând cu cel condus de d-l Văcăroiu, despre care toată lumea credea că va cădea a doua zi, dar a ținut tot mandatul de patru ani, grație sprijinului "patrulaterului roșu"! au fost guverne minoritare
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
iritați de amestecul merelor cu perele. Ce nume noi ți-au atras atenția în "Cotidianul"? Liviu Antonesei: Am constatat că publicul a lărgit "baza de selecție"! De pildă, la politicieni, pe lista inițială predomină cei din partea stângă și extremă a spectrului; iată însă că publicul este mai generos și mai imparțial, astfel încât au apărut deja, cu destule voturi, dnii Emil Constantinescu, Teodor Meleșcanu, Petre Roman, Ioan Talpeș proaspătul "creștin democrat", și chiar Lazslo Tokes, fostul simbol al Revoluției de la Timișoara. Aceeași
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-l înțelege fără a supără, enervă, dezamăgi pe nimeni, face din jurnal un aliat fidel, "dispus" oricând să-l "asculte", fără a-l judeca. Deși ocupă un rol important în viață adolescentului, jurnalul nu poate cuprinde, și nici surprinde întregul spectru al gândurilor și trăirilor sale. Până la urmă, intensitatea acestor trăiri poate fi atât de profundă, încât adolescentul să simtă o anumita neputința a cuvintelor de a exprima, în mod exhaustiv ceea ce se petrece cu el în această perioadă. Ca urmare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
42 datând din zilele imediat următoare revoluției și asociat cu strângerea de semnături pentru desființarea PCR cer dizolvarea partidului comunist; nr. 130 exprimă folcloric, iar nr. 131 categoric politic, ideea regimului comunist criminal. În jurul acestei revendicări radicale, se organizează un spectru destul de articulat de exigențe politice: "pluralism și democrație" (nr. 1, 40, 52, 58, 112), "alegeri libere" (48, 72), "libertate" (49, 54, 78, 96, 105, 123 cu varianta "România liberă", nr. 61, 112). Doar câteva texte permit o interpretare restrictivă "libertatea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
autoritariste". Raport Final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza regimului comunist în România, decembrie 2006, p. 62746 În Polonia, apoi în Cehoslovacia și Ungaria, primele alegeri cu adevărat libere, chiar dacă negociate, au fost dovada incontestabilă a voinței majoritare, de la dreapta la stânga spectrului politic, de a rupe orice legătură cu comunismul și de a regăsi, pe cât posibil, vechiul cadru al democrației parlamentare antebelice și al unei societăți burgheze, mai mult sau mai puțin modernizate. În România acea Românie care își cucerise libertatea printr-
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
magistrați specializați în fraude economice și corupție, cu o infrastructură încă insuficientă, aceste carențe se resimt până azi în funcționarea justiției. Corupția este un fapt de netăgăduit în societatea românească așa cum e un dat constant al societăților post-comuniste, urmând un spectru descrescător dinspre est spre vest, cu o cotă explozivă în Rusia și Ucraina, atenuându-se apoi cu cât privim către Europa Centrală. Pe această hartă a afacerilor ilicite, România și Bulgaria au devenit mult prea vizibile în decursul procesului de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nevinovăția în fața propriului fiu, judecător intransigent, dogmatic, lipsit de simțul nuanțelor și de o autentică vocație filozofică, sau măcar de înțelepciunea care să-l fi învățat lecția toleranței (asemeni tatălui său, Luca nu vorbește aproape deloc, comportându-se ca un spectru sinistru, răzbunător). În consecință, sinuciderea Anei pecetluiește victoria "sângelui" asupra cuvântului, triumful impulsului vindicativ asupra discursului "îndrăgostit", ceea ce înseamnă că dialogul însuși lasă impresia unui adaos suspect, făcut a perverti "naturalul", "libidinalul" raport dintre sexe. Or, dacă dezolanta constatare nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
judecătorului sindic există proprietarul casei, aprodul, expulzarea, poliția" (Jacques Kaufmann, L'internationale terroriste, pag. 66, citînd-o pe Ulrike Meinhof, Die Rote Armee aufbanen). Totuși, în aceste declarații exaltate, apare expresia personalității martirizate, dureroase a lui Ulrike Meinhof, ca și cum un același spectru de durere și de ură ar sta în spatele fiecăruia dintre aceste manuale de "război revoluționar" sau de "terorism aplicat" tineri cărora le este frică de lumea exterioară, de vîrsta adultă, prezentînd ca fiind rău tot ceea ce nu este un tineret
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
mai citești (iar despărțirea se complică, devine „despărțiri”). Evident sunt n-răspunsuri la de ce-uri: datorită excesului, maturizării, specializării, noilor interese teoretice, dezamăgirii ș.a. Paradoxal, trebuie să-l recitești (lucid și precaut) pe Cioran pentru a te îndepărta de spectrele textelor sale. Este nevoie, cum preciza Fernando Savater, de „exerciții de defascinație”, de o lectură dehagiografică pentru o astfel de întreprindere. Ego-scrierea cioraniană este seducătoare, contaminant de persuasivă, o disanghelie inclasabilă, un labirint de oglinzi lustruite. Sunt binecunoscute etichetele atașate
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
celorlalte femei, ca să poată pregăti drumul întregii familii domnitoare spre Istanbul. Când își reveni, vodă încercă să se adresese boierilor ca să aprobe o eventuală evadare, dacă nu pentru el cel puțin pentru cei trei fii ai lui, dar în zadar. Spectrul unei invazii turcești și tătărești nu fusese cu nimic atenuat de cei douăzeci și cinci de ani de pace și amenințarea capugiului învinsese eventualele sentimente de loialitate ale boierilor care rămăseseră la Curte să l păzească pe domn. Seara cei patru ostatici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prismă Newton admite că răspunzător este fenomenul de refracție a luminii: indicele de refracție al sticlei diferă funcție de culoarea luminii (dispersia luminii). Lumina - amprenta atomilor Newton nu a încercat să afle dacă lumina produsă de alte corpuri incandescente are același spectru cu cel solar. De această problemă s-a ocupat cu două secole mai târziu chimistul german Robert Wilhelm Bunsen (1811 - 1899) și fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff (1824-1887). Kirchhoff și-a început cariera universitară în 1850 la Breslau unde s-
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
distinge nuanțele foarte apropiate. În ajutorul lui Bunsen a venit prietenul său, Kirchhoff, care cunoștea proprietatea prismei de sticlă de a descompune lumina în culorile componente. El a presupus că prisma ar putea arăta că flăcările diferitelor substanțe ar da spectre diferite. Pentru a-și verifica presupunerea el a construit primul spectroscop introducând o prismă într-o cutie de țigări. Lumina ajungea pe prismă printr-o fantă îngustă dintr-un perete lateral al cutiei, iar observarea se făcea printr-un tub
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
lateral al cutiei, iar observarea se făcea printr-un tub prevăzut cu lentilă convergentă fixat în peretele opus al cutiei. Cu acest aparat cei doi au observat deosebirea între flăcările diferitelor substanțe. Unele dintre ele, deși identice în aparență, au spectre diferite: litiul o singură linie roșie și una portocalie, iar stronțiul - o linie albastră, una galbenă, una portocalie și două roșii. Deci fiecare substanță are propria ei simfonie de culori, spectrul fiecărei substanțe fiind un indiciu sigur în identificarea substanței
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
substanțe. Unele dintre ele, deși identice în aparență, au spectre diferite: litiul o singură linie roșie și una portocalie, iar stronțiul - o linie albastră, una galbenă, una portocalie și două roșii. Deci fiecare substanță are propria ei simfonie de culori, spectrul fiecărei substanțe fiind un indiciu sigur în identificarea substanței și deosebirea ei de altă substanță. Studiul spectrelor a devenit o metodă de cercetare deosebit de sensibilă și precisă. Valoarea spectroscopiei a devenit în scurt timp limpede. Spectroscopia, care își are originile
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
una portocalie, iar stronțiul - o linie albastră, una galbenă, una portocalie și două roșii. Deci fiecare substanță are propria ei simfonie de culori, spectrul fiecărei substanțe fiind un indiciu sigur în identificarea substanței și deosebirea ei de altă substanță. Studiul spectrelor a devenit o metodă de cercetare deosebit de sensibilă și precisă. Valoarea spectroscopiei a devenit în scurt timp limpede. Spectroscopia, care își are originile în demonstrația făcută de Newton asupra naturii compuse a luminii, a dobândit brusc o largă aplicabilitate. Fiecare
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]