7,322 matches
-
succesiunea de culoare ce pare fără de sfârșit, prin camere în care se pot vedea tablourile luminate de becuri și populate de manete cauciucate, către o încăpere în care câțiva ingineri în mantale negre și având pe braț, ca o insignă, steagul Borduriei, supraveghează un calculator plasat într-o nișă protejată atent. Din acest punct al centrului de comandă, prin ferestrele largi care se deschid, se poate vedea o imensă mulțimea de trupuri umane prizonieră a abisului. Apropiindu-se de ferestre, Olrik
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lui Rackham cel roșu. Profitând de relaxarea în supravegherea pe care o aducea pauza de masă a prizonierilor, Tintin, Haddock și Maketero își începură explorarea, precedați de Milou, ce savura aventura, la rândul său, fluturându-și codița ca pe un steag de catarg. Locul în care Tournesol era deținut putea fi doar bănuit - una dintre camerele de comandă în care erau adăpostiți tehnicienii bordurieni. Instinctul lui Milou nu putea da greș. La capătul acestor culoare luminate electric se afla temnița în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se vedea într-adevăr fațada aurită de ultimele raze de lumină ale unui soare fără căldură. În jurul fațadei se contura un spațiu mare și gol care se întindea până la trotuarul din față. În mijlocul șoselei, se zărea în mod distinct un steag și o bucată de pânză murdară. Rieux și Grand puteau să vadă foarte departe, pe cealaltă parte a străzii, un cordon de agenți, paralel cu acela care îi împiedica să înainteze și în spatele căruia unii locuitori din cartier treceau repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
realiste, caracteristice totalității societății noastre din acele vremuri vitrege, de neuitat. Este chintesența unei atitudini dârze, inflexibile, aflate în genere în acele zvâcniri de haiduc din anii tineri. Poetul, omul luminat cetățeanul inflexibil, scriitorul refractar oricărei comenzi sociale ridica hotărât steagul împotrivirii declarând cu ironie vitriolantă: „Sunt liber ca pasărea prinsă în laț/...Sunt liber ca javra cuprinsă în lanț:/ dar nu voi să latru de frică.” E curajul dus la extrem, ca atitudine constantă - curaj care, din păcate, a lipsit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
erou de război și apoi un extremist de dreapta, priceput la orchestrarea unor acțiuni decisive. Unul din site-uri conținea un clip video, în aparență de la un protest, cu Guttman în fața unei mulțimi, pe vârful unui deal, toți participanții fluturând steaguri ale Israelului. Maggie presupuse că era vorba despre o așezare care urma să fie ori înființată, ori dărâmată. Era o prezență impunătoare, cu o claie deasă de păr cărunt în bătaia vântului și o burtă sănătoasă prelingându-se pe deasupra pantalonilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de la școală, striviți sub greutatea unor rucsacuri supradimensionate. Se uită în altă parte. Pe toate zidurile și pe toate ferestrele magazinelor abandonate erau lipite postere cu chipuri de copii și bărbați, imaginile fiind încadrate de verdele, albul, roșul și negrul steagului palestinian. —Martiri, spuse Lee. —Atentatori sinucigași? Da, dar nu numai. Și copii care au tras în imigranți sau care poate au încercat să lanseze o rachetă. Mașina se lăsă brusc în jos, intrând într-o groapă mare. Maggie continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un peisaj generat de calculator începe să umple ecranul, ca pentru a anunța începutul unui joc video. În planul apropiat, cu spatele la Maggie, se afla o versiune CGI a unei femei tinere, suple, care purta blugi mulați și un maiou cu steagul Regatului Unit. Aceasta, și-a dat seama Maggie, era Lola Hepburn, întruchiparea lui Liz din Second Life, avatarul ei. Maggie privi la setul de butoane care apăreau în partea de jos a ecranului: Hartă, Zboară, Vorbește și alte câteva al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Uite una! spuse Uri, arătând jos, în stânga ecranului. Cu mișcări stângace, Maggie se întoarse și se apropie cât de tare putu, plutind pe deasupra a ceea ce părea o schiță de desen animat a unei insule pustii. Era rotundă, cu un singur steag înfipt în nisipul galben: anunța orarul pentru un cenaclu săptămânal de poezie. Maggie apăsă săgeata sus. Erau mai multe insule pe lac, unele din ele folosite ca locuri de întâlnire pentru evenimente virtuale - Maggie văzu afișe care făceau reclamă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
apă și așa mai departe. Cum însă nu mănânc la restaurante cu autoservire și nu înot, i-am ignorat sfaturile. Tema secundară a scrisorilor este îndemnul de-a veni în Manhattan, astfel încât ea și cu mine să ne putem înălța steagul confuziei îngemănate, în centrul ororilor mecanizate. Dacă mă voi simți vreodată într-adevăr bine, s-ar putea să fac propusa călătorie. În momentul de față, această mică flușturatică cu miros de mosc se află probabil în vreun tunel de sub străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fără să deranjeze tulpinele fragede. Pe când medita la această enigmă de conțopist, fu surprins să-l vadă pe însuși domnul Reilly năvălind ca o torpilă prin ușă. — Bună dimineața, domnule, spuse brusc Ignatius, cu fularul fluturând orizontal în urma lui, ca steagul unui clan scoțian pornit la luptă. De umăr îi atârna un aparat ieftin de filmat și sub braț avea o legătură care se dovedi a fi un cearșaf de pat făcut sul. — Astăzi ați venit foarte devreme, domnule Reilly. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mea, ar putea fi o sindrofie nemaipomenită. Nu avem timp de pierdut, spuse grav Ignatius. Apocalipsul ne dă târcoale. O vom face săptămâna viitoare la mine acasă. Va fi nevoie să faci rost de pânză roșie, albă și albastră pentru steaguri, îl sfătui Ignatius. Mitingurile politice au întotdeauna așa ceva. — Voi avea zeci și zeci de metri. Ce chestie colorată ne așteaptă! Va trebui să chem câțiva prieteni să mă ajute. — Da. Așa să faci, spuse Ignatius înviorat. Începe să te organizezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a civilizației este o forță în slujba obținerii bunurilor productive și nu doar un instrument de creare de noi piețe pentru consum și materialism. Trebuie să învățăm să ascultăm ce ne spune lumea. Trebuie să respectăm vocile diferite în timp ce fluturăm steagul capitalismului și să încurajăm piețele libere. Trebuie să ne asigurăm că mesajul și acțiunile noastre respectă demnitatea celorlalte națiuni, care s-ar putea teme de amenințarea rapace a globalizării în loc să vadă valoarea tot mai puternică a încrederii de sine regionale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cele pe care Mustafa le lăsase În urma lui, și s-a grăbit spre casă. A trecut prin raionul cu ziare și cărți și a zărit acolo ceva de care avea neapărată nevoie: Marele Atlas al Lumii. Sub titlu scria: Atlasul Steagurilor, Evenimentelor și Hărților Lumii Ce Vine În Ajutorul Părinților, Elevilor, Profesorilor și Călătorilor din Întreaga Lume. A Înșfăcat cartea, a căutat „Istanbul“ la index și, după ce a găsit pagina corectă, s-a uitat la hartă ca să vadă unde era. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-și averea, pe care o Împărțea cu prietenii, și ura, pe care o păstra pentru dușmani. Era un afacerist care răzbise prin propriile puteri, la Început cazangiu, meșteșugar și apoi un Întreprinzător destul de Înțelept ca să intre În afacerea confecționării de steaguri la momentul și la locul potrivit. În timpul anilor 1920 noua Republică Turcă pulsa Încă de zel și lucrul manual, deși venerat sistematic În propaganda guvernamentală, aducea puțini bani. Noul regim avea nevoie de profesori ca să scoată turci patrioți din elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și lucrul manual, deși venerat sistematic În propaganda guvernamentală, aducea puțini bani. Noul regim avea nevoie de profesori ca să scoată turci patrioți din elevii săi, de finanțatori care să-l ajute să creeze o burghezie națională și de fabricanți de steaguri ca să Împodobească Întreaga țară cu steagul turcesc, Însă cu siguranță nu avea nevoie de cazangii. Așa a intrat Riza Selim În afacerea fabricării de steaguri. În ciuda faptului că din această nouă afacere câștiga o grămadă de bani și de prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În propaganda guvernamentală, aducea puțini bani. Noul regim avea nevoie de profesori ca să scoată turci patrioți din elevii săi, de finanțatori care să-l ajute să creeze o burghezie națională și de fabricanți de steaguri ca să Împodobească Întreaga țară cu steagul turcesc, Însă cu siguranță nu avea nevoie de cazangii. Așa a intrat Riza Selim În afacerea fabricării de steaguri. În ciuda faptului că din această nouă afacere câștiga o grămadă de bani și de prieteni influenți, când și-a ales un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de finanțatori care să-l ajute să creeze o burghezie națională și de fabricanți de steaguri ca să Împodobească Întreaga țară cu steagul turcesc, Însă cu siguranță nu avea nevoie de cazangii. Așa a intrat Riza Selim În afacerea fabricării de steaguri. În ciuda faptului că din această nouă afacere câștiga o grămadă de bani și de prieteni influenți, când și-a ales un nume de familie În 1925, după ce Legea Numelor de Familie i-a obligat pe toți cetățenii turci să poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și acum. Iat-o, o fată de opt ani, blondă, cu ochi albaștri din Thessaloniki Împreună cu mama ei, plângând amândouă după ce tatăl ei murise În Războaiele Balcanice; apoi se vede la Istanbul, e sfârșitul lui octombrie, proclamarea Republicii Turce moderne. Steaguri. Vede multe steaguri, colorate În roșu și alb, iar pe ele semiluna și steaua, fluturând În vânt ca niște haine abia spălate. Din spatele steagurilor se ivește chipul lui Riza Selim, barba lui deasă și ochii mari și triști. Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-o, o fată de opt ani, blondă, cu ochi albaștri din Thessaloniki Împreună cu mama ei, plângând amândouă după ce tatăl ei murise În Războaiele Balcanice; apoi se vede la Istanbul, e sfârșitul lui octombrie, proclamarea Republicii Turce moderne. Steaguri. Vede multe steaguri, colorate În roșu și alb, iar pe ele semiluna și steaua, fluturând În vânt ca niște haine abia spălate. Din spatele steagurilor se ivește chipul lui Riza Selim, barba lui deasă și ochii mari și triști. Apoi se vede ca tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În Războaiele Balcanice; apoi se vede la Istanbul, e sfârșitul lui octombrie, proclamarea Republicii Turce moderne. Steaguri. Vede multe steaguri, colorate În roșu și alb, iar pe ele semiluna și steaua, fluturând În vânt ca niște haine abia spălate. Din spatele steagurilor se ivește chipul lui Riza Selim, barba lui deasă și ochii mari și triști. Apoi se vede ca tânără femeie stând la pianul ei Bentley, cântând melodii vesele pentru oaspeții dichisiți. În cămăruța de deasupra celei a lui Petite-Ma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pătruns În sprânceana primului dintre ei, ceilalți s-au răzgândit. Apoi a venit un microbist care voia să-și tatueze emblema echipei de fotbal preferate pe piept. După aceea a venit un ultranaționalist care a cerut să i se tatueze steagul Turciei pe vârful degetului mijlociu, În așa fel Încât de fiecare dată când le făcea cu degetul altor oameni, să fluture de fapt steagul. Și În cele din urmă a venit o cântăreață travestită, blondă și impresionantă, care voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
preferate pe piept. După aceea a venit un ultranaționalist care a cerut să i se tatueze steagul Turciei pe vârful degetului mijlociu, În așa fel Încât de fiecare dată când le făcea cu degetul altor oameni, să fluture de fapt steagul. Și În cele din urmă a venit o cântăreață travestită, blondă și impresionantă, care voia să-și tatueze pe Încheieturile degetelor numele iubitului ei. Apoi a intrat un bărbat Între două vârste care arăta anormal de normal față de clientela obișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o camionetă Coca-Cola de un roșu strălucitor. Când semaforul s-a făcut verde și au Început iarăși să Înainteze, pe banda din dreapta lor s-a ivit un convoi de mașini cu suporteri ai unei echipe de fotbal. Aveau șepci, fulare, steaguri și eșarfe, iar unii din ei aveau părul vopsit În culorile echipei cu care țineau: roșu și galben. Dezamăgiți de traficul greoi, majoritatea fanilor se cufundaseră pentru o clipă În apatie, pălăvrăgind leneș Între ei și agitând din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
desculțe și murdare În ritmul imnului. La fiecare câteva secunde, băiatul se oprea din inhalat și rostea cuvintele imnului, Însă În urma celorlalți, ca un ecou straniu: „...sub pașii noștri grei... Între timp ceilalți petrecăreți au Început și ei să fluture steaguri și eșarfe de la ferestrele mașinilor lor, pe când se alăturau veseli cântecului. Din când În când toboșarul se oprea și Își folosea bățul ca să deseneze În aer șerpi imaginari Înspre trecătorii și vânzătorii ambulanți de pe trotuar, de parcă Îi dirija pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În fereastra din spate. — Uită-te la ei! Așa ar trebui să se comporte niște oameni maturi?! a explodat șoferul dricului. Așa se-ntâmplă uneori. Un suporter moare și familia sau prietenii lui descreierați vor să-i Înfășoare sicriul În steagul vreunei echipe de fotbal. Și după aceea se așteaptă să transport sicriile astea profanatoare la cimitir! Dacă e să mă-ntrebați pe mine, toată chestia asta e blasfemie curată! Ar trebui să existe o lege care să interzică tâmpeniile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]