5,507 matches
-
un substitut; pentru unii ei pot să apară ca stimuli pozitivi, îndeosebi atunci când îi primesc, ca recompense, în timp ce pentru alții, ca stimuli negativi, atunci când îi dau, îi plătesc, ca pedepse. Uneori, chiar la una și aceeași persoană, unul și același stimul poate avea valori diferite în momente diferite. În clasificarea motivației comportamentului motivațional noi am pornit, pe baza unor sugestii ale diverșilor autori, de la principalele categorii de stimuli implicate în viața organizațiilor sociale (mai puțin cele școlare) capabile a se institui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
plătesc, ca pedepse. Uneori, chiar la una și aceeași persoană, unul și același stimul poate avea valori diferite în momente diferite. În clasificarea motivației comportamentului motivațional noi am pornit, pe baza unor sugestii ale diverșilor autori, de la principalele categorii de stimuli implicate în viața organizațiilor sociale (mai puțin cele școlare) capabile a se institui în stimuli motivaționali. Dintre acestea, trei ni s-au părut a fi esențiale: A - stimulii bănești, financiari, economici, care dau naștere sau evocă o motivație ce ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
avea valori diferite în momente diferite. În clasificarea motivației comportamentului motivațional noi am pornit, pe baza unor sugestii ale diverșilor autori, de la principalele categorii de stimuli implicate în viața organizațiilor sociale (mai puțin cele școlare) capabile a se institui în stimuli motivaționali. Dintre acestea, trei ni s-au părut a fi esențiale: A - stimulii bănești, financiari, economici, care dau naștere sau evocă o motivație ce ar putea fi denumită motivație economică; B - munca, activitatea profesională în calitate de stimul, care favorizează intrarea în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pornit, pe baza unor sugestii ale diverșilor autori, de la principalele categorii de stimuli implicate în viața organizațiilor sociale (mai puțin cele școlare) capabile a se institui în stimuli motivaționali. Dintre acestea, trei ni s-au părut a fi esențiale: A - stimulii bănești, financiari, economici, care dau naștere sau evocă o motivație ce ar putea fi denumită motivație economică; B - munca, activitatea profesională în calitate de stimul, care favorizează intrarea în funcțiune a unei motivații profesionale a muncii; C - interacțiunea dintre membrii grupului de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a se institui în stimuli motivaționali. Dintre acestea, trei ni s-au părut a fi esențiale: A - stimulii bănești, financiari, economici, care dau naștere sau evocă o motivație ce ar putea fi denumită motivație economică; B - munca, activitatea profesională în calitate de stimul, care favorizează intrarea în funcțiune a unei motivații profesionale a muncii; C - interacțiunea dintre membrii grupului de muncă, în stare să genereze motivația psihosocială a muncii. În tabelul 15.12 redăm principalele categorii de stimuli și motivații generate sau evocate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
B - munca, activitatea profesională în calitate de stimul, care favorizează intrarea în funcțiune a unei motivații profesionale a muncii; C - interacțiunea dintre membrii grupului de muncă, în stare să genereze motivația psihosocială a muncii. În tabelul 15.12 redăm principalele categorii de stimuli și motivații generate sau evocate de ei pe care vom încerca să le analizăm apoi în continuare. Categorii de stimuli Varietăți concrete de stimuli Tipuri de motivații A. Materiali (bănești) A1 - retribuția tarifară A2 - participarea la beneficii A3 - premiile Economică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
membrii grupului de muncă, în stare să genereze motivația psihosocială a muncii. În tabelul 15.12 redăm principalele categorii de stimuli și motivații generate sau evocate de ei pe care vom încerca să le analizăm apoi în continuare. Categorii de stimuli Varietăți concrete de stimuli Tipuri de motivații A. Materiali (bănești) A1 - retribuția tarifară A2 - participarea la beneficii A3 - premiile Economică B. Munca și condițiile ei B1 - munca în sine (conținutul și valorizarea ei) B2 - condițiile fizice ale muncii B3 - finalitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în stare să genereze motivația psihosocială a muncii. În tabelul 15.12 redăm principalele categorii de stimuli și motivații generate sau evocate de ei pe care vom încerca să le analizăm apoi în continuare. Categorii de stimuli Varietăți concrete de stimuli Tipuri de motivații A. Materiali (bănești) A1 - retribuția tarifară A2 - participarea la beneficii A3 - premiile Economică B. Munca și condițiile ei B1 - munca în sine (conținutul și valorizarea ei) B2 - condițiile fizice ale muncii B3 - finalitatea muncii Profesională C. Interacțiunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
B3 - finalitatea muncii Profesională C. Interacțiunea membrilor grupurilor de muncă C1 - scopul grupului C2 - structura grupului C3 - mărimea grupului Psihosocială Tabelul 15.12 - Tipuri de motivații ale comportamentului organizațional Motivația economică Acest tip de motivație este produsă sau evocată de stimulii bănești, financiari, printre care locul central îl ocupă banii. Prezentarea acestui tip de motivație ar putea debuta cu o întrebare: Constituie într-adevăr banii un stimul atât de important încât să fie capabil a determina comportamentele oamenilor? Opiniile autorilor sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale comportamentului organizațional Motivația economică Acest tip de motivație este produsă sau evocată de stimulii bănești, financiari, printre care locul central îl ocupă banii. Prezentarea acestui tip de motivație ar putea debuta cu o întrebare: Constituie într-adevăr banii un stimul atât de important încât să fie capabil a determina comportamentele oamenilor? Opiniile autorilor sunt împărțite: unii (Lawler, 1990; Flannery, Hofrichter, Platten, 1996 ș.a.), aflați în mod sigur sub influența teoriei caracteristicilor job-ului, susțin că banii nu au puterea să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mijloc prin care omul își satisface cele mai multe dintre trebuințele sale, uneori chiar aberante. Banii constituie, de asemenea, un mijloc de valorizare a oamenilor, un barometru foarte sensibil care măsoară (indirect) succesul în carieră. În legătură cu motivația economică generată de astfel de stimuli se ridică două probleme: prima se referă la găsirea și stabilirea unei game cât mai variate de modalități de plată a muncii membrilor organizațiilor, astfel încât să se poată satisface diversele lor trebuințe; cea de-a doua se referă la utilizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
avea în anumite condiții efecte pozitive, iar în altele, negative - în consecință, problema care se pune este aceea a manipulării adecvate a sistemului de retribuire în conformitate cu cât mai mulți parametri și condiții pentru a evita efectele negative. Manipularea diferențiată a stimulilor bănești poate duce fie la creșterea, fie la inhibarea motivației sau la orientarea ei pe o direcție negativă. O primă de randament, de exemplu, în calitate de stimul orientat spre satisfacerea nevoii de bani, poate să nu stimuleze suficient comportamentul nici când
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cât mai mulți parametri și condiții pentru a evita efectele negative. Manipularea diferențiată a stimulilor bănești poate duce fie la creșterea, fie la inhibarea motivației sau la orientarea ei pe o direcție negativă. O primă de randament, de exemplu, în calitate de stimul orientat spre satisfacerea nevoii de bani, poate să nu stimuleze suficient comportamentul nici când este foarte mică, dar nici când este foarte mare, ci poate atunci când are o mărime mijlocie. D. Roy (1950) pune în evidență tocmai un asemenea fenomen
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
3 dolari nu se insistă, deoarece intervine teama de revizuire a normelor. Și aici motivația activată de particularitățile situației este tot de tip negativ (frânarea producției). Probabil că rezolvarea ar veni dintr-o manipulare mai nuanțată și adecvată, totodată, a stimulilor bănești. Astfel, o ridicare a câștigului minim garantat la un dolar i-ar face pe primii muncitori să se mobilizeze mai mult, iar pe cei din a doua categorie să depășească mai mult fără teama revizuirii normelor. Iată deci că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
primii muncitori să se mobilizeze mai mult, iar pe cei din a doua categorie să depășească mai mult fără teama revizuirii normelor. Iată deci că numai o primă la randament de mărime mijlocie, acceptabilă, ar putea duce la reactivarea motivației. Stimulii bănești, economici - ca activatori ai motivației economice -, ocupă, fără îndoială, un anumit loc și rol printre celelalte categorii de stimuli. Totuși, locul și rolul lor nu este chiar atât de important cum s-ar putea crede la prima vedere, și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
revizuirii normelor. Iată deci că numai o primă la randament de mărime mijlocie, acceptabilă, ar putea duce la reactivarea motivației. Stimulii bănești, economici - ca activatori ai motivației economice -, ocupă, fără îndoială, un anumit loc și rol printre celelalte categorii de stimuli. Totuși, locul și rolul lor nu este chiar atât de important cum s-ar putea crede la prima vedere, și aceasta ne este demonstrat de câteva fapte. În primul rând, faptele de viață - am putea spune observațiile empirice. Astfel, este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că vor rămâne în câmpul muncii; între 55-64 de ani, numai 61%) și de nivelul calificării (doar 50% dintre muncitorii necalificați afirmă că își vor continua munca). Tot cu mulți ani în urmă, o cercetare interesantă privind rolul motivator al stimulilor bănești a efectuat și Marcel Bolle de Bal (1967). Cercetătorul belgian a încercat să surprindă în ce măsură suplimentele de remunerare (prime sau avantaje plătite excepțional, fie în mod regulat, fie cu o periodicitate superioară unei luni de zile) influențează o serie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
plan. Puterea activatoare redusă a stimulenților bănești poate fi interpretată și astfel: ea poate fi efectul unei resemnări, omul știind că nu are încotro, se mulțumește cu cât i se oferă și, de aceea, se orientează spre alte categorii de stimuli capabili să-l motiveze suficient. Așadar, când studiem motivația economică, trebuie să avem în vedere cauza care a determinat-o, valoarea și ponderea ei în ansamblul celorlalte categorii de motivații. Pentru aceasta, un rol deosebit de important îl joacă cunoașterea evantaiului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
suficient. Așadar, când studiem motivația economică, trebuie să avem în vedere cauza care a determinat-o, valoarea și ponderea ei în ansamblul celorlalte categorii de motivații. Pentru aceasta, un rol deosebit de important îl joacă cunoașterea evantaiului de trebuințe pe care stimulii materiali-bănești l-ar putea satisface. Din categoria acestora fac parte trebuințele organice, cele materiale, o parte din cele spiritual-culturale. Unii autori consideră că banii satisfac și nevoia de putere, prestigiu și poziție socială. Rămân însă suficient de multe alte trebuințe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vedere are ca sursă stimulatoare sau evocatoare situația de muncă − mai exact spus, însăși munca. Ea apare din raportarea omului la munca sa, la particularitățile ei de desfășurare. Dacă în motivația economică activitatea constituia doar un mijloc pentru obținerea unor stimuli capabili să satisfacă anumite trebuințe, de data aceasta activitatea reprezintă un scop în sine. Doi autori americani, Deci și Ryan, bine cunoscuți pentru studiile și cercetările lor referitoare la motivație cu privire la motivația intrinsecă, își începeau capitolul 11 dintr-o carte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adaptativ, importanță având din acest punct de vedere conținutul și mai ales valorizarea ei; o putem apoi interpreta prin prisma condițiilor în care se desfășoară; în sfârșit, prin perspectiva finalității ei. Toate aceste aspecte ale muncii pot să constituie în stimuli motivaționali. Munca, în expresia ei cheltuială de energie, fie ea fizică, musculară, intelectuală, nervoasă, nu duce, după cum se crede de obicei, la o epuizare a organismului, ci, dimpotrivă, între anumite limite, acest consum de energie poate fi plăcut în sine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivațională numai în condițiile în care personalul îi acordă o anumită valență pozitivă. Abia atunci, atât un conținut bogat, cât și unul sărăcăcios și neinteresant pot motiva în egală măsură. Condițiile muncii reprezintă un alt parametru care poate deveni un stimul motivațional. Avem, desigur, în vedere nu toate condițiile muncii, ci îndeosebi pe cele fizice (temperatură, umiditate, luminozitate, zgomot, trepidații etc.) și pe cele legate de particularitățile uneltelor, mașinilor cu care se lucreează (noi sau uzate, dispunând sau nu de un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ajuta pe membrii organizațiilor în vederea formării unei imagini adecvate despre propria lor organizație, despre munca pe care o prestează, despre condițiile în care lucreează. Scopul muncii joacă un rol la fel de important ca și factorii anteriori în transformarea muncii într-un stimul motivațional. Unele particularități ale lui, cum ar fi claritatea, precizia, caracterul său realizabil etc., capătă o importanță majoră. O muncă al cărui scop este foarte clar pentru membrii grupului, mai mult, este perceput ca fiind realizabil, va motiva mai mult
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de grup și care deservesc un comportament individual eficient în raport cu viața de grup. La fel ca și în cazul celorlalte tipuri de motivații, problema care se pune este aceea a factorilor de grup, a fenomenelor psihosociale ce se instituie în calitate de stimuli motivaționali. În schema prezentată mai înainte, noi am selectat doar câțiva dintre aceștia, care ni s-au părut a fi esențiali și cu o foarte mare arie de cuprindere. Ei intră în categoria stimulilor numiți intangibili. Scopul grupului este, fără
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fenomenelor psihosociale ce se instituie în calitate de stimuli motivaționali. În schema prezentată mai înainte, noi am selectat doar câțiva dintre aceștia, care ni s-au părut a fi esențiali și cu o foarte mare arie de cuprindere. Ei intră în categoria stimulilor numiți intangibili. Scopul grupului este, fără îndoială, unul dintre factorii care, în măsura în care este cunoscut și apreciat/valorizat de angajați, se poate converti într-un stimul puternic al comportamentului organizațional. Caracteristicile stimulatorii ale scopului grupului apar extrem de evidente dacă ne referim
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]