5,001 matches
-
decizie" Mirela Statetc "Mirela State" Rezumat Demersul de față abordează problematica procesului decizional național În cazul statelor membre UE după următoarea structură: introducerea ne familiarizează cu principalele teme de controversă ale guvernării europene. Prima parte este dedicată unei prezentări foarte succinte a principalelor demersuri teoretice care Încearcă să sintetizeze și să explice procesul de formare a politicilor publice europene. Partea a doua și a treia reprezintă o Încercare de a prezenta diversele concluzii practice referitoare la procesul decizional european; mai exact
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implicații decurg de aici pentru demersurile academice și empirice care abordează problema eficientizării procesului decizional și a elaborării și implementării politicilor publice? Pentru ca cititorul să-și poată formula propria opinie cu privire la problema care constituie subiectul analizei de față, voi prezenta succint marile teme de controversă ale guvernării europene, precum și principalele demersuri teoretice care Încearcă să sintetizeze și să explice procesul de formulare și implementare a politicilor publice europene. Analiza propriu-zisă se concentrează În ultimele două părți, care constituie, În același timp
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
metodă de analiză extrem de utilă În investigarea diferitelor clase de fenomene și probleme sociale. Înainte de utilizarea analizei de rețea sociale În investigarea gestionării banilor publici la nivelul programului guvernamental „Cornul și laptele” (Argeș, 2003), consider că trebuie introduse și definite succint principalele elemente teoretice și instrumente ale analizei de rețea socială. Analiza de rețea socială este centrată cu precădere pe relațiile dintre entitățile sociale 1 și pe modelele (patternurile) și implicațiile acestor relații. Analiza de rețea socială permite definirea mediului social
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mari în viitor? 7 Există un plan de înregistrare în următoarea declarație financiară a ajustărilor ce nu au fost făcute în această declarație financiară? 8 Există alte probleme privind raportarea financiară de care ar trebui să fim conștienți? Din prezentarea succintă a procesului de comunicare a comitetului de audit rezultă complexitatea acestui proces și necesitatea implicării profesionale a tuturor „actorilor” angrenați în procesul comunicării, în coordonarea comitetului de audit al companiei. 4.4.6. Elementele caracteristice ale comitetului de audit În timp ce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și într-un format eficient? Agendele și documentele însoțitoare, împreună cu rezumate pentru directori ale lucrărilor sunt transmise tuturor membrilor comitetului, oferindu le cel puțin o săptămână pentru a le studia în avans? Există raportări verbale către comitet, susținute de documente succinte, ușor de citit? Emite comitetul îndrumări cu privire la formatul și conținutul lucrărilor care urmează să îi fie prezentate? Există schițe ale rapoartelor scrise, care să asigure că există o concentrare asupra problemelor proeminente, că există recomandări clare, un orar pentru finalizare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
primul articol al d-lui Caragiale. Articolul poartă titlul Pâinea noastră cea de toate zilele.” Textul apare, într-adevăr, în ziua următoare, și va fi urmat de alte două, Coloana V-a (la 23 noiembrie), în care Caragiale schițează un succint program al intențiilor sale, din nefericire rămas doar un proiect, iar după mai multe zile, O săptămână (la 4 decembrie), comentariu obiectiv al tragicului duel dintre G. Em. Lahovary și N. Filipescu. Din motive încă necunoscute, dorința scriitorului de a
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
Spandoni, „un blestemat”, care trăiește din colportaj și intrigi. În a treia domnie a lui Mihai Racoviță sunt prezentate faptele de bravură ale domnitorului: luptele cu austriecii de la mănăstirile Cașin și Mira, incursiunea în Ardeal, ciocnirile cu tătarii. Cronicarul urmărește succint și evenimentele din Țara Românească, legate de domnia și sfârșitul tragic al lui Brâncoveanu, încheind cu lamentația asupra deșertăciunii lumii. Sunt consemnate, de asemenea, momente istorice externe: lupta lui Petru cel Mare cu suedezii, tratatul încheiat de țar cu Dimitrie
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
cetăți, muniție și tactici militare, durata unor bătălii sau efectivele ce se confruntă. Statura voievodului, ca principe și cavaler creștin, se desenează auster într-un peisaj predominant cazon. Succesiunea episoadelor, dinamică, imprimă ritm relatării. Cronica furniza, de altfel, și primele, succinte „povestiri”, reiterate de scrisul istoriografic. După o luptă pe Siret aparent pierdută, Ștefan „zace” o dimineață „printre morți”, până spre prânz, când e recunoscut de un boier „venit călare”, cu numele de Purice. Momentul, consemnat de cronicar în felul său
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
cercetarea monografică a biografiei și operei din exil a lui Aron Cotruș din perioada 1944-1969 (Aron Cotruș, exilatul, 1999), tălmăcirile din scriitori belgieni (Paul Emond, Philippe Jones, Alain Petre, Alain Jadot ș.a.), interviurile cu scriitori belgieni (tema centrală: traducerea) și succintele „însemnări pe marginea cărților”, în fapt un minidicționar de literatură belgiană. SCRIERI: În odăile fulgerului, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1982; Cina pe mare, Cluj-Napoca, 1988; Aron Cotruș, exilatul, Cluj-Napoca, 1999; Seneffe sau Vocația dialogului, Cluj-Napoca, 2000; Scriitori belgieni, Cluj-Napoca, 2000
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
dezbateri de idei, în fond, sterile „certuri de cuvinte”. Râvnind să pună în evidență „valoarea de circulație” a termenilor și astfel să contribuie la „fixarea fizionomiei spirituale a epocei”, rubrica se recomandă și ca o continuare, „într-o formă mai succintă”, a activității simpozioanelor Asociației Criterion. Dintre cele cinci „idei” pe larg explicitate în „dicționar”, Experiență (Petru Comarnescu), Spiritualitate și Generație (Mircea Vulcănescu), Problematică (C. Noica), Satul (H.H. Stahl), primele trei sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
de Boudon ne servește drept pretext pentru a pune în discuție câteva argumente referitoare la constituirea sistemului sociologiei monografice de către Dimitrie Gusti (1880-1955) prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex de largă viziune teoretică, dar și ipostaza sa de metodă de investigație empirică. Opțiunea teoretică a profesorului Gusti conține un ansamblu coerent de teorii, concepte, idei, principii ce specifică următoarele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi introduce cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare voi prezenta succint elementele definitorii ale migrației, din Borșa către Italia, incluzând o trecere în revistă a factorilor principali care au facilitat migrația și apoi voi discuta despre structurarea mediul de migranți români din Milano, despre accesul la piețele de muncă și despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea perioadă (chiar dacă puține și cu capacitate explicativă redusă, acestea sunt totuși importante). Perioada gorbaciovistă, restructurarea și, după aceea, implozia URSS sunt prezentate poate prea succint, acest fapt implicând pericolul simplificării realității. Mi se pare oarecum pretențioasă ideea de a descrie evenimentele din URSS de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea într-un studiu care își propune analiza calității vieții în perioada de tranziție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
lui Călinescu. Simple păreri despre o carte proastă, 3-4/1933), G.M. Vlădescu desființează romanul Cartea nunții, definindu-l drept „platitudine, întuneric, dezolare, snobism, bălăceală prin toate apele literare [...] Sfidare, ofensă, batjocură”. Spiritul vehement al revistei se reflectă și în critica succintă a politicii editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca, ale cărui cunoștințe de limbă franceză nu l-ar îndreptăți să traducă sau să comenteze texte din Paul Valéry
IDEEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
adeseori violent colaborarea exilului cu regimul comunist din țară, iar știrile și informațiile culturale din rubrica „Ecouri” sunt sporadice (Centenarul Eminescu, 1989). Principalii colaboratori sunt acum Radu Ghinea, Michael Sturdza, Platon Chirnoagă, Ion Bichola, Faust Brădescu. Rubrica „Note asupra cărților”, succintă, este susținută de Traian Popescu. Versurile semnate de Ion I. Mirea și Vasile Posteucă ocupă, de asemenea, un spațiu restrâns în ansamblul publicației. Astfel interesul istorico-literar al revistei scade, devenind în cele din urmă neînsemnat. M.P.-C.
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
altă dată. Criticul se numără printre partizanii clasicismului lui Caragiale, recognoscibil în concepția fixă asupra personajelor, în importanța acordată „momentului tehnic”, artei literare, clarității limbajului, compunerii, dicțiunii. Unele idei anunțate aici, precum și altele, noi, vor fi dezvoltate în studii mai succinte, dar nu mai puțin interesante, ce vor constitui prima parte a volumului Nu numai Caragiale, ca, de exemplu, Arta compoziției, Omul-spectacol, Arta monologului, Ipostaze ale eului. În I.L. Caragiale față cu kitschul, C. apare într-o nouă ipostază, individualizându-se
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
suprapunerii de imagini oarecum eterogene pe trunchiul unei sensibilități caracterizate de gustul pentru decoruri pluviale, crepusculare, lichide, mobilate fragmentar, informe, neprecizate. „Mediatizarea lumii prin imagine” (Radu G. Țeposu), relevabilă în poemele lui C., se produce în tiparele unui discurs liric succint, care sugrumă adesea pretenția de a comunica ceva, descompunându-se într-o expresie albă. Modelul bacovian reprezintă nu numai din punct de vedere tematic o referință rezonabilă: „Aici, ploaia e un drum/ Tunel/ De obraji șiroitori/ Spinări murdare/ Ies aburi
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
I. M. Sadoveanu. Preponderente sunt rubricile, cu caracter permanent sau periodic, „Mistere”, „Muzică”, „Despre literatură”, „Teatru”, „Plastică” „Reviste”, „Efigii”, „Figuri reprezentative”, semnate, printre alții, de Gh. Cardaș, Isaiia Răcăciuni, Gr. Veja, N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
o tipologie a spiritului poetic livresc. Acțiunea criticului se înscrie într-o campanie de recunoaștere, definire și „reabilitare” a conceptului, susținută, printre alții, de Adrian Marino și Al. Paleologu, și vizează descrierea și evaluarea fenomenului în spațiul poetic românesc. Explicând succint această „fenomenalitate în progresie, înscrisă poate în codul genetic cultural”, C. constată că există „un tip de sensibilitate ce trăiește din mediere, și nu din frustețe și inocență, dintr-o cultură a senzației, și nu din senzația pură și diformă
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
metamorfoză (Emilian Galaicu-Păun, Ion Stratan, Viorel Mureșan, Andrei Zanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Damaschin, Bogdan Ghiu, Lucian Vasilescu, Dumitru Crudu, Adrian Popescu, Traian Ștef ș.a.). Cronicarul literar nu și-a schimbat dicțiunea, vădind aceeași expresivitate subtilă și penetrantă. Analizele sale, succinte, „rapide”, includ portrete, situări, ierahizări pertinente, dobândind o densitate puțin obișnuită în exercițiul criticii de întâmpinare. În amplul eseu Celălalt Pillat (2000), C. examinează, cu metodă, „imaginarul apei la un «poet al pământului»”. Recitirea poeziei lui Ion Pillat, în cheie
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
și esența teorieitc "7.2. Definiția și esența teoriei" Stilul lui Festinger șochează prin concizie. Fideli metodei noastre hermeneutice, îi vom expune ideile cât se poate de solidari cu acest stil. Festinger și-a rezumat teoria în numai câteva teze succinte. Totuși, ele pot deruta dacă nu avem în vedere sensul lor gnostic. Următoarele patru formulări teoretice au fost enunțate strict cu privire la elemente cognitive (vezi Festinger, 1957; Lawrence, Festinger, 1962). 1. Perechi de elemente pot exista în relații relevante, consonante sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ori în experiența de învățare proprie. Avantajul acestei tehnici constă în faptul că oferă posibilitatea identificării unor experințe comune și utile de învățare. 6.11. Incidentul critictc " 6.11. Incidentul critic" Principiul acestei tehnici constă în prezentarea într-o formă succintă a unui incident critic (real ori imaginat); ca urmare, membrii colectivului de învățare se vor împărți în tabere polare cu privire la ceea ce trebuie făcut într-o atare situație. Incidentul trebuie să aibă calitatea de a-i implica în mod intens pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
personale sau de grup, în țară și în străinătate. În anul 2000 avea să primească Marele Premiu pentru pictură, atribuit de filiala ieșeană a Uniunii Artiștilor Plastici; era, oficial, membru al breslei din 1968. Pictor de elită, G. figurează, cu succinte caracterizări, în Dicționarul artiștilor plastici contemporani (1976) al lui Octavian Barbosa și în Dicționar de artă modernă și contemporană (2002) de Constantin Prut. În 1985 criticul Virgil Mocanu i-a consacrat un album monografic, ilustrat cu grăitoare reproduceri. În 1990
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului), fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]